Uniunea Avocaților (UAM) solicită suspendarea urmăririi penale pornite pe numele apărătorilor Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi, învinuiți de fals în declarații, și solicită Parlamentului să interpreteze articolul în baza căruia celor doi li s-au intentat dosarele penale, normă introdusă în Codul penal în anul 2009 și care nu a mai fost aplicată până acum. Totodată, breasla solicită Ministerului Justiției să înainteze de urgență un proiect de modificare a legii penale și contravenționale prin care activitatea avocaților să fie protejată de orice tip de imixtiune. În cazul în care autoritățile nu vor reacționa, ar putea fi convocat Congresul extraordinar al avocaților, în cadrul căruia apărătorii să decidă alte căi de rezistență și protest, au anunțat reprezentanții UAM în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit Uniunii Avocaților, breasla este pusă continuu în situația de a contracara cazurile de abuzuri ale funcționarilor de stat față de avocați. După adresarea publică a Uniunii, din 22 decembrie 2016, prin care a cerut aplicarea legii față de avocați și a bătut alarma asupra cazului lui Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi, starea lucrurilor nu s-a schimbat, potrivit Ninei Lozan, președinta UAM.

„Din contra, acțiunile de intimidare și de atac asupra independenței profesionale a avocaților continuă. Din lista încălcărilor menționate în acel mesaj nu a dispărut niciuna. Dimpotrivă, avocații se aleg cu noi și noi procese. Colegilor noștri li s-au intentat dosare penale în baza unui articol neaplicat până acum în instrumentarea cauzelor penale - falsul în declarații, o normă care conține multe semne de întrebare. Nu este clar dacă avocații pot fi subiecți ai acestei componente de infracțiune. Mai mult, până nu demult, Țurcan și Belinschi aveau câte un dosar penale intentat pe numele lor. Acum fiecare dintre ei are câte două dosare în derulare”, a declarat Lozan în cadrul conferinței de presă.

Președinta Uniunii a adăugat că prin acțiunile oamenilor legii, în interiorul avocaturii se instaurează sentimentul de frică care ar putea duce la autocenzură în activitatea defensorilor. „Reiterăm acțiunile noastre de protest împotriva încercăării de tragere la răspundere penală a unor avocați din motive arbitrare, nedrepte și subiective. Abuzurile contravin legislației naționale și standardelor internaționale în materie penală, iar acțiunie care izvorăsc din aceste acte denaturează conceptul statului de drept, fapt care creează un precedent grav în Justiție - frica de o eventuală și nedreaptă răspundere penală din cauza unor declarații pe care avocatul le face zi de zi în activitatea sa, la diferite etape ale procesului, folosind informațiile clientului său”, a mai spus Nina Lozan.

Urmărirea penală pe numele lui Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi a fost pornită în decembrie 2015, cei doi apărători fiind învinuiți că ar fi admis informații false în plângerile lor, într-un dosar în care reprezintă în instanță câțiva cetățeni moldoveni și unul din Statele Unite ale Americii care, potrivit lor, au fost deposedați de moștenire prin escrocherie. Într-u interviu acordat portalului Anticoruptie.md, Țurcan a acuzat organele de drept de persecutare și de fabricarea unui dosar penal. Deși au fost susținuţi de mai multe organizații locale și internaționale, care au condamnat acțiunile procurorilor, la începutul anului 2017 cei doi apărători au fost citați pe o nouă cauză penală în care sunt bănuiți de aceeași infracțiune. 

„Dacă Procuratura ar fi fost cu adevărat reformată, ea ar fi trebuit să reacționeze, să dea un semnal că ei încearcă să lupte împotriva criminalității nu doar în țară, dar și în interiorul structurii. Din păcate, faptul că până în prezent nu există niciun dosar penal împotriva procurorilor care au abuzat de lege este un mesaj foarte clar că Procuratura reprezintă o castă închisă, care nu dorește în niciun fel să lupte împotriva ilegalităților comise de angajații din sistem”, a spus, printre altele, Veaceslav Țurcan. 

În replică, procurorul general Eduard Harunjen a declarat pentru Anticoruptie.md că decizia de a intenta dosarele penale aparține procurorului pe caz, iar intervenția sa ar însemna imixtiune în activitatea procurorului. „Decizia de a-i pune sub învinuire aparține procurorului, eu nu pot face influență asupra lui. Dânsul și-a luat responsabilitatea de a-i pune sub învinuire, este răspunderea sa, el își dă seama că dacă ei vor fi achitați, vor cere despăgubiri și o reacție mai dură față de acest procuror. Avocații tergiversează procesul penal. Dacă mergeau mai repede la procuratură ca să fie puși sub învinuire, demult era finalizată ancheta și demult era disculpați sau condamnați. Noi nu urmărim penal avocații la discreția noastră, ci pentru că a apărut o bănuială rezonabilă și nu știm cu ce se va solda acest dosar. Ei pot fi achitați, dar pot fi condamnați”, a comentat Harunjen.