De câteva zile s-a început nebunia cea mare care este rezultatul pierderii controlului pe o perioadă lungă de timp. Așa număr de mesaje care le primesc acum, aveam doar în martie-aprile, când se știa puțin despre COVID și toți încercau să afle mai mult în legătura cu situații concrete cu care se confruntau. Acum conținutul lor e altul și reflectă un tablou de haos total.
... Într-un sat, la pacientă care are insuficiență respiratorie, febră și pneumonie confirmată radiologic, serviciul 112 refuză spitalizarea pe motiv că nu știe unde s-o ducă deoarece nu are un test COVID (testul a fost efectuat încă miercuri, însă sistemul doarme). Echipa nu a preluat pacienta situația căreia se agravează de la oră la oră, rudele disperate nu știu ce să facă. Tratament nu urmează.
.... Mai ieri, în fața unui spital raional, o ambulanță a staționat 2 ore (!) cu pacient grav pe targă deoarece spitalul refuza sa-l primească. Acelaș motiv - nu aveau un rezultat de test COVID. După multe insistențe, intervenții la miez de noapte, l-au apreciat într-un spațiu izolat. A doua zi a fost confirmat - COVID+.
... În alt sat de la nord, 2 zile în urmă: pacient cu febră și alte simptome foarte caracteristice COVID, după multe și ineficiente încercări a ajuns într-un sfârșit telefonic la medicul său de familie - insistența venea din motiv că nu se putea prezenta a doua zi la serviciu nu doar din motiv că nu era apt de muncă, dar pentru că își punea în pericol colegii. Medicul de familie a considerat necesară intervenția 112 cu efectuarea testului COVID. 112 au răspuns că semnele de boală nu sunt foarte grave și cazul ține de competența medicului de familie, explicând că ei abea reușesc cu cazurile grave (și aveau dreptate). Pacientul a revenit la medicul de familie, după care a fost invitat a doua zi la Centrul de Sănătate, după care au fost trimiși a treia zi la CMF în raion după certificatul de concediu medical, iar la solicitarea lor acolo de a trece test COVID, administrația a tunat și fulgerat precum că ei nu fac risipă de teste pentru oricui îi trece prin cap, iar dacă tare insistă, să meargă la cab.10, să plătească 800 lei sau să se ducă acasă și să nu-i bată la cap. Oamenii disperați, alungați, supărați întreabă ce să facă și de ce sistemul joacă cu ei fotbal când ei își plătesc taxele regulat. Eu mai întreb dacă cazul e COVID, câtă lume a fost supusă pericolului de infectare pe parcursul acestor traseie de mișcare brouniană și fără sens prin sistem?
... În Chișinău o ambulantă a umblat alaltăieri noaptea cu pacientă COVID+, diabet zaharat și alte comorbidități prin câteva spitale din cauza că “locuri nu-s”, până la urmă Sf.Arhanghel Mihail l-a primit - ori avea vreun loc-două libere, ori i se făcuse medicului de gardă milă de traseul parcurs și starea bolnavului. Dacă ați ști câta recunoștință poartă în suflet pacienta pentru acest accept...
Iată așa mesaje vin în ultimele 3 zile. Cu duiumul. Senzație de haos total. Nu mai lucrează protocoalele, nu mai lucrează nimic. Se descurcă fiecare serviciu, dar și fiecare pacient cum poate. Majoritatea se tratează acasă, consultând medici care au experiență de tratament COVID. În statistici ei nici nu figurează. O organizare care menține o diagnosticare slabă, monitorizare și mai slabă, de contacți nu prea se mai ocupă nimeni, locurile de spital au ajuns la limită, personal medical iritat, obosit, pacienți în panică. Ba mai mult - care a pus serviciile medicale să se bată cap în cap.
... Ce aș vrea să spun pe final? În activitatea mea profesională am avut un mare noroc să am în jur colegi buni profesioniști și cu suflet mare. La început am învățat eu de la ei, după am învățat împreuna, mai târziu - eu pe cei tinerei. Am auzit că sunt și de alt tip, dar eu nu prea i-am întâlnit. Astfel, vreau să mă adresez colegilor - sunteți unicii acum la care oamenii se uită ca la Dumnezeu. Sunteți speranța și salvarea lor, nu-i părăsiți. Vă dau dreptate - ați obosit, v-au surmenat toți - de la autorități până la echipamentele care vă sufocă, sunteți în pericol permanent de infectare, vă riscați chiar viața. Dar pentru acești oameni în suferință, sunteți mai mult decât medici sau salvatori. Astăzi, în aceasta țară pierdută, cu autorități impotente, sunteți unicii care fac ceva și de care ei își leagă ațișoara vieții lor. Vă îndemn să nu vă fie frică sa procedați exact conform protocoalelor - dacă sunt criterii de spitalizare - îi duceți la spital, dacă spitalul nu va avea locuri - cereți-le insistent de la autorități, dacă trebuie de testat, testați. Și nu vă fie frică de nu știu care Bau. Trăiți cu conștiința curată și datoria împlinită. Nu transferați greșelile și păcatele autorităților pe umerii voștri. Ei și așa se rup. Iar când este foarte greu, nemaipomenit de greu - uitați-vă in ochii celui din fața dvs și o să găsiți că seamănă atât de mult cu ai mamelor, taților, fraților și copiilor noștri.
Să nu uităm că COVID-ul e cel care ne face blânzi și puternici, sau slabi și egoiști.
Aveți grijă de sănătate! Și de oameni.
Comentarii