Zilele trecute răsfoiam scrisorile adunate în câteva cutii mari, care au venit în ultimul timp pe adresa Centrului de Investigații Jurnalistice și a portalului nostru www.anticorupie.md

Una dintre scrisori mi-a atras atenția, am început să o citesc și mi-am amintit acest caz. Scrisoarea nu a venit pe adresa Centrului, ci pe numele mamei mele, în satul meu de baștină. Un bărbat din satul vecin, dar care se trage din satul meu de baștină, îi scria mamei mele și o ruga să vorbească cu mine ca să dcumentez cazul lui și să-l ajut. În plic era și o scrisoare lungă și pentru mine. El scria că este condamnat la 16 ani de închisoare pentru un viol pe care nu l-ar fi comis. Spunea că femeia cu care locuia s-ar fi răzbunat astfel pe el, în urma unei cerți. Ea ar fi depus plângere la poliție că bărbatul și-ar fi violat fiica adoptivă. Omul scrie că nu au existat expertize, că el nu a avut bani nici măcar de avocat și așa a ajuns să ispășească o pedeapsă pentru o faptă pe care nu ar fi comis-o. Scrisoarea a venit cu câțiva ani în urmă, mama mea mă ruga atunci să văd ce e cu acest caz, ei îi era milă de acest bărbat și zicea că o să se roage pentru el.

Eu nu am avut timp să mă ocup de caz și scrisoarea s-a pierdut printre alte scrisori...

Nu știu care e soarta acelui bărbat, probabil că mai este în detenție, dar cred că ar trebui să-l documentăm. Am avut cazuri în care s-a dovedit și am dovedit că persoanele care s-au adresat la noi au fost condamnate pe nedrept.

Zilele trecute un cetățean comenta la o postarea de a mea că a reclamat cazul său problematic portalului nostru, dar noi nu l-am investigat.

Din pacate echipa noastră nu reușește să documenteze toate plângerile care ajung la noi, dar ele sunt cel puțin 2-3 în fiecare zi.

Știu că pentru fiecare om care ajunge la noi e ultima speranță. Din experiența pe care o am știu că fiecare caz dacă l-am descurca, am scoate în vileag anumite scheme sistemice care împiedică repunerea în drepturi a cetățenilor, abuzuri ale demnitarilor și alte probleme.

Nu reușim să documentăm toate cazurile care ajung la noi pentru că suntem o echipă mică, cu resurse foarte puține.

La sfârșitul anului 2024 am fost nevoiți să renunțăm la sediu, să lucrăm de acasă, pentru că nu mai aveam resurse financiare pentru asta. Nu ne-am plâns, am încercat să rezistăm și să ne facem munca profesionist. Stoparea finanțării USAID ne-a afectat și pe noi, chiar dacă nu aveam proiecte directe și nu am avut niciodată, dar aveam de la o altă organizație finanțată de USAID două proiecte care au fost oprite.

Pentru a continua să investigăm mai multe cazuri pe care ni le comunică cetățenii avem nevoie de susținere. Presa bună trebuie susținută, altfel nu se descurcă.