Ieri, 22 august, Registrul de Stat al Alegătorilor din R. Moldova (RSA) a publicat numărul total de alegători de 3 237 032.
Acest număr este eronat și nu reflect nici pe departe adevărul despre populația R.Moldova în prezent. Oficialii s-au condus de cifrele care fiecare persoana poate să le acceseze pe siteul RSA. În datele RSA sunt comise grave erori, de care nu se ține cont la publicarea lor.
Cu toate că, din punct de vedere tehnic, este posibil de ținut un control foarte real al numărului total al populației, în orice moment de timp, guvernarea nu dorește aceasta. Care este motivul sau cauza rămâne să răspundă oficialii structurilor guvernamentale.
Din cauza corupției și incapacității, nicio instituție de stat din Moldova nu funcționează în limitele normale. Cineva a spus că statistica servește politica. Clasa politică moldoveană integral și profund, astăzi, folosește statistica populației și macroeconomică pentru a se menține la putere.
Prezenta analiza ne arată realitatea, care oficialii o ascund și nu o vor face public nicio dată:
- Cum a evoluat numărul populației, în special din 1990 până în prezent.
- De ce cetățenii au plecat peste hotare?
- Care este numărul real a celor plecați peste hotare?
- Ce se întâmplă cu generația de copii?
- Problemele care rămân nesoluționate.
În anul 2014, BNS a realizat un recensământ național, care însă a eșuat din cauza organizării și desfășurării incorecte. Rezultatele acestui recensământ, după aproape doi ani de la realizare, nu sunt făcute public, fapt ce argumentează presupunerile expuse anterior. În unele publicații, apărute imediat după petrecerea recensământului, a apărut cifra despre numărul populației – 2,9 milioane de persoane. BNS a respins această cifră, iar mai apoi nu a făcut public nici un fel de informații despre rezultatele reale ale numărului populației R.Moldova.
În concluzie, se poate afirma, că autoritățile moldovene nu țin controlul real asupra situației demografice din Moldova, iar ca rezultat, toate informațiile, datele și indicatorii statistici pot fi recunoscuți drept eronați.
Analiza datelor statistice relevă o situație îngrijorătoare în Republica Moldova, mai ales în ultimii ani. Din figura de mai jos se observă că, începând cu anul 1940, populația RM a marcat o creștere bruscă până în anii ‘60, după care creșterea a fost puțin mai lentă, aproape dublându-se spre sfârșitul anilor ‘90. După destrămarea URSS, numărul populației Moldovei independente a început să scadă lent, iar după anul 1997 numărul populației brusc s-a redus și continuă să se reducă și până în prezent.
Un argument foarte puternic despre dezolarea Republicii Moldova ca stat constituie zecile de mii de case de locuit părăsite și lăsate în voia sorții. Cetățenilor nu la mai trebuie nici pământurile aflate în posesie, nici casele la care au muncit o viață și care acum se dărâmă.
Există mai mulți factori care au influențat reducerea populației acestui stat. Unul din aceștia este sporul populației.
Analiza sporului populației din perioada anilor 1940-2015 scoate în evidență evoluția diversă. Din graficul de mai jos se observă trei șocuri mari în evoluția sporului populației.
Primul este marcat între anii 1941-1944, când în urma celui de-al Doilea război mondial, sporul a fost negativ și a marcat o reducere de 36,0 mii de persoane.
Al doilea șoc a fost înregistrat în anul 1947, când sporul populației a înregistrat o scădere bruscă de 107,5 mii de persoane, datorată genocidului represaliilor naționale, îndreptat împotriva populației Republicii Moldova, prin care moldovenii erau deportați forțat în lagărele de concentrare din Siberia.
Este de menționat faptul că chiar și autoritățile democratice, așa-numite ”proeuropene”, venite la guvernare în anul 2009, în special conducătorii unor formațiuni politice cu aspirații declarate proeuropene și proromânești, au renunțat de a face public cifrele reale cu privire la numărul de deportați în anii de represalii din Moldova.
Numărul celor deportați, calculat de experții ruși, după unele date din arhivele rusești, nu este de doar 107,5 mii de moldoveni, ci de câteva ori mai mare, și ar încifra un număr de aproximativ 420 de mii de moldoveni deportați în anii 1945-1948.
Diferența dintre cifra 107,5 mii și 420,0 mii de deportați se acoperă cu aducerea altor cetățeni din Rusia în acea perioadă. Conform datelor găsite, ar fi fost aduși un număr de circa 350,0 mii de cetățeni din fostele republici unionale, majoritatea de până la 90 la sută de naționalitate rusă. Publicațiile științifice menționează, că din Moldova erau deportate forțat persoane care alcătuiau clasa intelectuală, iar înapoi erau aduși muncitori fără calificare.
Al treilea șoc a început după anul 1989 și continuă până în prezent, cu mici variații. Principalii factori ce au influențat reducerea drastică a sporului populației au fost:
Șocul monetar, de la final de sinucidere a URSS, când prin reforma monetară ”Pavlov”, economiile cetățenilor au fost reduse de câteva ori;
Criza industrială, legată de lichidarea URSS ca stat, care a provocat criza prețurilor, urmată de o hiperinflație, care la rândul ei, a tras după sine devalorizarea unităților monetare sovietice cu un raport de 1/4000 în Moldova (anii 1992-1993). În rezultatul acelei crize economice și financiare, economiile moldovenilor au fost denominate aproximativ de 4000 de ori: adică o unitate monetară sovietică era egală cu 0,0025 unități monetare moldovene la momentul introducerii leului moldovenesc;
Deposedarea de proprietate prin privatizarea forțată organizată de conducerea țării în perioada anilor 1993-1998;
Reducerea locurilor de muncă de 5,5 ori, care a aruncat în stradă aproximativ 2,6 milioane de oameni din cauza reformelor negândite și cu caracter criminal;
Șocurile valutare din anii 1998, 2001-2008, 2008, 2012-2015, când din cauza politicilor promovate de către Banca Națională și guvernare, populația și-a redus peste jumătate din economiile păstrate în MDL și valută străină.
Din cauza proastei guvernări a țării în perioada anilor 1991-2016, populația a rămas fără locuri de muncă, fără bani și fără avere. Respectiv, populația a fost impusă să caute noi posibilități de a-și întreține existența proprie. În așa fel, majoritatea populației calificate a început să emigreze, mai puțin legal, pentru a găsi un loc de muncă în țările din Europa, de la început – cu sutele, iar mai apoi – cu zeci și sute de mii de moldovenii, în căutarea unui loc de muncă.
Analiza situației demografice relevă, că nimeni nu cunoaște numărul real al persoanelor plecate peste hotare la muncă. Statistica oficială vorbește despre câteva mii de persoane, pe când numărul este mult mai mare.
Estimările efectuate relevă că, în total, numărul celor plecați este între 900,0 mii și 1,2 milioane de persoane. Această cifră include și numărul persoanelor care pleacă la muncă sezonieră în Federația Rusă și Uniunea Europeană. Analiza forței de muncă de mai jos confirmă aceste date.
O problemă gravă cu care se confruntă R.Moldova ține de următoarele generații. Alături de reducerea numărului general al populației, care a început imediat după destrămarea URSS, s-a micșorat drastic numărul total al elevilor. În comparație cu totalul pe țară, ritmul de reducere a elevilor în această perioadă este mult mai mare.
Din graficul de mai jos se observă că numărul elevilor din școli s-a redus, practic, de două ori.
În concluzie, putem afirma, că situația produsă vine ca o amenințare suplimentar celorlalte riscuri revelate în prezentul studiul. În viitorul apropiat și îndepărtat, vom asista la diminuarea în continuare a numărului elevilor.
Ca factori impunători ce influențează reducerea numărului elevilor sunt luarea copiilor cu sine în străinătate de persoanele care au emigrat la muncă peste hotare. Pe de altă parte, se petrece o reducere naturală din cauza condițiilor nefaste și nivelului redus de viață. Astfel, cei care rămân în Moldova sunt mai mult persoane de vârsta a treia, care nu reproduc sporul natural al copiilor.
Cu regret, în procesul analizelor s-a stabilit că în Republica Moldova nu există date și informații statistice despre situația reală privind numărul populației structurată în funcție de naționalitate sau acestea sunt ascunse pentru a nu depista imaginile reale despre populația băștinașă de bază din Moldova în raport cu minoritățile naționale din țară în structura numărului celor deportați, plecați la muncă peste hotare și sporului populației în toată perioada supusă observărilor.
Comentarii