Corupția, cancerul care duce la dispariția Republicii Moldova

Moldova a devenit prada haitei criminale născute de Voronin

Gheorghe Costandachi
19/08/2016
Foto: A. Dimitrov (preluata de pe unimedia.info)

Începând cu anul 2004, regimul Voronin, prin implementarea unui sistem de corupere fără imaginații, a pus bazele acaparării justiției și a tuturor structurilor de forță, care s-a finalizat anul acesta, odată cu acapararea tuturor instituțiilor statului de către făcătura lui, Plahotniuc. Printre altele, haita Plahotniuc a pus stăpânire și pe tatăl său, Voronin. De la declararea independenței, corupția a început să se întărească, însă faza cea mai activă a avut loc după anul 2012, când ucenicii lui Voronin, gruparea cea mai activă în frunte cu Lupu, au părăsit PCRM.

Odată cu răsturnarea regimului Voronin, în 2009, statul Republica Moldova a început să fie erodat din interior de cancerul corupției, care încet, dar sigur duce această țară spre pieire. Această maladie a încătușat societatea moldovenească odată cu, câștigarea suveranității și independenței. Astăzi nu există niciun domeniu sau sferă în care corupția să nu fie prezentă masiv. Situația este de așa natură, că practic toată lumea dă și ia mită, indiferent de mărimea acesteia, locul sau instituția. Nivelul corupției cuprinde cele mai mici vârste: începând din învățământul preșcolar si școlar, se cer bani pentru asigurarea unui proces de educație relativ normal, manifestându-se prin diferite forme și scheme. 

Societatea moldovenească nu a înțeles încă în cei 25 de ani de suveranitate că, corupția a distrus mai multe țări. Până la sfârșitul anului 2015, guvernanţii n-au înţeles că Uniunea Europeană a cerut reforme la egal, exact ca unei ţări de pe continentul european. Se pare că prea târziu au înțeles oficialii de la Bruxelles că, în toți acești ani, autorităţile din Republica Moldova au tratat  combaterea corupției insuficient de serios, astfel încât aceasta a pătruns la toate nivelurile, inclusiv la cel mai înalt.

Și astăzi, când avem dreptul la libera exprimare, există situații și momente foarte importante, despre care nu se prea cunoaște sau se vorbește cu jumătate de voce. În prezent nu se mai poate vorbi despre corupție ca un fenomen, ci mai degrabă ca un sistem care funcționează contra statalității și societății în întregime, care apare ca un pericol naţional.

Volumul corupției a atins, în ultimii trei ani, 30 de miliarde de lei

Conform unei declarații a șefului Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, făcută în Parlamentul R.Moldova în luna decembrie 2015, pe parcursul acelui an, volumul total al mitei a atins 860 de milioane de lei. Vreau să-i reproșez dlui Chetraru că nu este corect să vorbim despre această sumă ca volum al corupției din Moldova, or acesta poate îngloba numai o parte mică. Dacă aceasta include doar sumele statice reale, care au fost depistate, atunci volumul este de multe ori mai mare.

Analiza situației fenomenului corupției din Moldova relevă că sistemul de corupție include multe scheme și forme. Cele mai voluminoase includ plățile pentru câștig de cauze, plățile pentru autorizații de activitate, comisioanele pentru afaceri sau suport în afaceri, comisioane pentru protecție și persoanele interpuse, plățile pentru obținerea și facilitarea unor tipuri și genuri de activități economice. Plățile din sistemul educațional şi sănătate sunt net inferioare celor sus-menționate.

Aparte trebuie de subliniat fenomenul corupției din politică, atât între perioadele alegerilor, cât și în timpul lor, inclusiv pentru cumpărarea voturilor parlamentare și a deputaților, experiențe trăite de Republica Moldova mai ales începând cu perioada venirii la guvernare a coaliției proeuropene. În acest caz, putem puncta câteva momente importante:

Corupția politică a făcut posibilă instaurarea unu sistem de contrabandă cu cele mai profitabile resurse și categorii de mărfuri.

Tolerarea corupției politice din Moldova a provocat atacuri raider asupra întregului sistem bancar, de asigurări, financiar-bugetar și unor actori importanți ai mediului de afaceri.

Anume datorită corupției politice a fost posibil furtul de peste 20,0 miliarde de lei din sistemul bancar și aruncarea Moldovei în bezna sărăciei pentru mulți ani înainte.

Numai prin protecția politică, volumele de corupere în procesul de fraudare a bugetului de stat a fost posibilă prin achiziții publice și cheltuieli inventate.

Sistemul de corupție continuă să amplifice influența asupra formării prețurilor de consum în mod cinic, practic la toate categoriile de mărfuri, care sunt mult mai mari decât în țările din Uniunea Europeană.

Grație sistemului, bine pus la punct, de corupere politică și protecție politică, cele mai profitabile genuri de activitate economică, inclusiv de ordin strategic sunt concentrate în câteva mâini doar, formând câteva monopoluri la resursele energetice și câteva oligopoluri în sfera de comunicare și transport.

Prin coruperea politică s-a format un sistem bine organizat nedeclarat a unui cerc de stăpâni asupra unor genuri de activitate, care pentru unii, practic, sunt imposibil de aplicat, cum ar fi importul și exportul de alcool, tutun, citrice, făinoase, grâne, carne, pește etc.

Datorită lobării intereselor politice obscure, se menține cursul de schimb al leului moldovenesc, care are ca sarcină deposedarea de valută străină.

Toate aceste fenomene pe parcursul ultimilor ani au implicat sume extrem de mari de bani în procesul de corupere. Astfel, declarația șefului CNA este doar o constatare, care se pare şi-a pierdut din actualitate şi importanţă.

Conform calculelor aproximative, volumul anual al corupției exprimat în lei ar atinge cel puțin 10 procente în raport cu PIB-ul, mai accentuat majorându-se în ultimii trei ani. Volumul corupției, în perioada guvernării coalițiilor de guvernare proeuropeană, a atins aproximativ 28-30 miliarde de lei.

Din discuțiile în profunzime cu foști și actuali funcționari și demnitari de stat, am concluzionat, că cea mai coruptă perioadă a fost în anii 2011-2014. În corupție au fost implicați până la 95% din angajații din eșalonul întâi, doi și trei al puterii, fiind afectați mai mult sau mai puțin, în funcție de nivelul postului ocupat.

Structurile de combatere a corupției din Moldova acoperă și protejează corupția

Analiza ne demonstrează că situația cu combaterea fenomenului corupției înregistrează tendințe spre creștere a volumului, și nu invers - spre reducere. Situația este îngrijorătoare cu totul. În zadar avem toate structurile de stat, care au misiunea de combatere a corupției. Toate sondajele ne arată că instituțiile statului acoperă corupția, în loc să o combată.

La 27 ianuarie 2016, a fost publicat ratingul țărilor după Indicele Percepției Corupției în anul 2015 (Corruption Perceptions Index, CPI), calculat de Transparency International (http://www.bloomberg.com/news/articles/2016-01-27/brazil-turkey-among-top-decliners-in-global-corruption-ranking). Conform acestui clasament, Republica Moldova se plasează pe locul 103 (107 după numărul de ordine) din 168 de țări. Evoluția CPI în Moldova, conform clasamentului mondial, în perioada guvernării coaliției europene, este prezentată în figura de mai jos. După cedarea puterii de către fosta guvernare comunistă, în societate s-a înrăutățit brusc situația privind corupția. Dacă în anul 2009, conform clasamentului internațional, Moldova se plasa pe locul 89, atunci în 2010 a depăşit  16 țări și a ocupat locul 105, ca mai apoi în 2011 să piardă încă 7 locuri, trecând pe locul 112. Începând cu anul 2013 şi până în prezent, în Moldova s-a conservat o stare de stagnare a corupției cu tendință de înrăutățire.

Fenomenul corupției în Moldova are unele particularități și caractere distincte, care în totalitate depind de natura regimului politic, nivelul social-economic și starea morală or spirituală a cetățenilor. În așa fel, în Republica Moldova, fenomenul corupției reprezintă o adevărată “maladie” sau stare endemică, care erodează fundamentele societăţii civile și ale statului de drept, astfel deturnându-se fonduri importante ale societății, și orientează procesele economice în interesul privat al unor persoane sau grupuri de persoane.

În acest sens, în perioada ultimilor ani, corupția a devenit un act cu consecințe importante pentru funcționarea întregii societăți, care evidențiază modul în care reprezentanții puterii politice nu servesc interesele generale ale societății, ci numai ale unui grup preocupat numai de profiturile proprii. Aceasta se referă practic la toate nivelurile puterii pe verticală și orizontală, deoarece la fiecare nivel, majoritatea covârșitoare a funcționarilor este obsedată de propriile venituri și averi. Ei sunt departe de interesul de a servi societatea și cetățeanul. De aceea, în prezent nu se mai poate vorbi despre corupție ca un simptom al instabilității statului, ci chiar ca o maladie fără leac.

Corupția – amenințare la adresa statalității Republicii Moldova

Corupția a luat așa proporții, încât este prezentă în toate ramurile și sferele de activitate a sectorului real al economiei nu numai în cele de stat. Fenomenul corupției a împânzit nu numai instituțiile statului, ci și toată sfera activităților mediului de afaceri din R.Moldova. În așa fel, această maladie a cuprins toate arterele financiare și de producție, inclusiv manifestându-se între agenții economici, persoanele angajate în sfera afacerilor etc. Situația se poate aprecia chiar ca o rețea națională de crimă organizată, unde sunt implicate practic toate instituțiile și organizațiile de stat și private, pe de o parte, iar pe de alta, persoanele fizice/cetățenii, care interacționează între ei.

Conform unei statistici, în decursul anului 2015, organele Procuraturii din Moldova, de comun cu Ministerul Afacerilor Interne şi Centrul Naţional Anticorupţie, au inițiat 871 de cauze penale privind infracţiuni de corupţie, depăşirea atribuţiilor de serviciu şi abuz de serviciu. Dacă facem referință la volumul și spațiul corupției din Moldova, această statistică, simplu vorbind, doar atinge lejer o latură a acestui fenomen. Toți cunosc cât dau și primesc mită, cine sunt cei care iau și primesc mită. În aceasta constă cea mai mare problemă. Cum ar putea să se declare cei care iau și primesc mită, dacă de ei în mare parte depinde combaterea acesteia.

Deci, s-a format sistemul care funcționează foarte bine și stabil, iar tot suportul Uniunii Europene și al tuturor partenerilor de dezvoltare, acordat în lupta cu corupția, devine doar o sursă de a profita financiar. Această constatare cere a fi tratată în modul cel mai serios.

Lupta cu corupția în Moldova poate fi caracterizată ca o bătaie de joc. Nu este nici un caz răsunător cu impact puternic asupra societății. Sunt scoase în evidență numai cazurile pe oponenții politici, iar cei care fac corupția, care o monitorizează, nu arată nici măcar un caz unic din haita lor, Partidul Democrat.

Ca să vă convingeți de această concluzie aduc datele statistice. Conform datelor publicate de instituțiile din Moldova, numărul infracțiunilor de acest gen a fost în creștere în 2015 față anul 2014, când au fost pornite 808 cauze penale pentru corupție. Această statistică arată în felul următor:

  • 278 – abuz de putere sau abuz de serviciu;
  • 266 – cauze privind comiterea excesului de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu;
  • 150 – cauze penale privind coruperea pasivă;
  • 116 – trafic de influenţă;
  • 55 – corupere activă;
  • 3 – luare de mită;
  • 3 – dare de mită.

Nicăieri nu observăm sume de bani. După cum am menționat mai sus, acest număr de dosare și cauze stabilite este practic nul, în comparație cu proporțiile reale ale corupției în Moldova.

Corupția – sursa de menținere la putere și influență politică

Analizele efectuate au relevat mai multe forme de manifestare și factori ai corupţiei. Astfel, corupția este generată de mai mulți factori care includ instabilitatea social-economică și politică. În toate structurile de stat și domeniile din structura sectorului public de administrare a statului se conţin elemente, pentru care agenţii din sectorul privat sunt gata să dea mită.

De-a lungul anilor se vorbește că accesul direct (contactul) între persoanele fizice și juridice cu instituțiile și funcționarii de stat provoacă fenomenul de corupție. Altfel spus, ar însemna că implicarea structurii statului în procesele social-economice ar provoca fenomenul de corupție.  Analiza pe parcursul a mai multor ani a fenomenului de corupție a scos în evidență o concluzie: 

De fapt, nu antrenarea sau prezența structurii statului în procesele economice și sociale dau naștere și determină nivelul de corupere, ci mecanismele și sistemul de instrumente cu care acesta funcționează și acționează.

Luând în considerare cele menționate, putem afirma că pricina apariției și prezenței corupției este determinată de factori legali, sociali, politici, economici, de ordin instituțional și de educație.

Factorii politici includ interesul clasei politice de a instaura diferite regimuri, cum avem exemplul Moldovei, unde interesul național a fost schimbat pe cel personal și de partid.

Factorul de ordin instituțional presupune lipsa voinței de a implementa prevederile legale ale legislației și strategiilor de combatere a corupției în Moldova din ultimii ani, lipsa transparenţei în procesele de luare a deciziilor, inclusiv nivelul înalt al discreţiei în lucrul funcţionarilor publici.

Factorii de ordin economic înglobează nivelul de venituri al populației angajate în funcţii  publice, care impune condiții de ocolire a integrității personale pentru a-și asigura un nivel minim de supravieţuire personală și a familiei.

Cu referință la factorii de ordin social sau moral, în Moldova se observă degradarea totală a valorilor principale omenești, inclusiv prin diferite surse informaționale, care practic nu întreprind nimic pentru a educa o societate cu înalt grad de principii și valori morale.

 

Gheorghe Costandachi
2016-08-19 09:00:00

Comentarii