Contribuția mea la panelul MIGF 2026, „Tehnologiile emergente și criminalitatea informatică: Răspunsuri incluzive și centrate pe om”, a examinat modul în care IA remodelează atât amenințările cibernetice, cât și strategiile utilizate pentru a le contracara.

În februarie 2026, Președinta Sandu a avertizat cu privire la escrocheriile bazate pe IA, inclusiv deepfake-urile prin clonarea vocii utilizate pentru fraudă. Totuși, Republicii Moldova îi lipsesc datele care să arate ce grupuri de vârstă sunt cele mai afectate; criminalitatea informatică bazată pe IA vizează pe toată lumea.

IA este utilizată din ce în ce mai mult pentru a extinde și personaliza atacurile cibernetice. Conform raportului ENISA Threat Landscape 2025, phishing-ul reprezintă aproximativ 60% din vectorii de intruziune în Europa. Atacatorii folosesc IA pentru a genera mesaje convingătoare și adaptate contextului. Videoclipurile deepfake cu oficiali publici și directori de companii facilitează, de asemenea, frauda și dezinformarea. În ansamblu, IA stimulează o înșelăciune mai scalabilă, mai realistă și mai bine țintită.

IA îmbunătățește, de asemenea, apărarea cibernetică. Sistemele pot detecta anomalii în timp real, pot identifica comportamente suspecte și pot semnala amenințări potențiale înainte ca daunele să se producă. Instrumentele de machine learning sunt tot mai utilizate pentru a detecta deepfake-urile prin identificarea neconcordanțelor în datele audio și vizuale.

Aceste sisteme ar trebui să rămână ghidate de om, în special în deciziile cu risc ridicat care afectează drepturile și siguranța. Apărările eficiente necesită, de asemenea, transparență, responsabilitate și protecția confidențialității.

O abordare a securității cibernetice centrată pe om include:

- Dezvoltarea alfabetizării digitale, astfel încât oamenii să poată verifica conținutul și să detecteze manipularea.

- Asigurarea accesului la instrumente și îndrumări pentru toate grupurile, inclusiv pentru utilizatorii non-tehnici.

- Menținerea unor mecanisme de protecție, astfel încât IA defensivă să nu permită supravegherea necontrolată.

Răspunsurile trebuie să se concentreze pe reziliență și incluziune. Securitatea digitală nu mai este limitată la experți; aceasta necesită o conștientizare publică largă și participare.

La nivel de politici, sunt necesare atât garanții tehnice, cât și de guvernanță. Propunerile de simplificare a reglementărilor UE, precum Digital Omnibus, au ridicat îngrijorări cu privire la reducerea transparenței și a supravegherii. Proiectul de lege privind IA din Republica Moldova, discutat în 2024, rămâne neaprobat în 2026, subliniind necesitatea unui cadru clar, aliniat la standardele UE.

Priorități-cheie pentru Republica Moldova:

- Oferirea de instrumente accesibile pentru verificarea conținutului digital.

- Consolidarea apărării în timp real în bănci și instituții publice.

- Sprijinirea inovării în cadrul unor garanții etice și legale clare.

- Elaborarea de politici prin procese incluzive și transparente.

IA remodelează atât amenințările, cât și apărările cibernetice. Răspunsurile eficiente depind de combinarea capacității tehnice cu guvernanța incluzivă și încrederea publicului.