De mai mulți ani, se discută despre necesitatea unei reforme reale a sistemului de justiție din Republica Moldova. Totuși, una dintre cele mai sensibile și ignorate probleme rămâne lipsa unei reglementări clare și unitare privind criteriul „good moral character” – caracterul moral ireproșabil – ca premisă pentru accesul în funcțiile din sistemul juridic.

În legislația națională, această noțiune este menționată, dar nu este definită. Se presupune că o persoană are „caracter moral bun” dacă nu are cazier judiciar activ. Totuși, interpretarea actuală a normei juridice creează un paradox:

- o condamnare penală stinsă nu mai are relevanță juridică, astfel încât persoana poate fi considerată „curată” din punct de vedere moral;

- o cauză penală pendinte nu constituie impediment, invocându-se principiul prezumției de nevinovăție (poate e adevărat, dar…);

- în același timp, condițiile morale reale, care țin de comportamentul etic, integritatea și reputația profesională, nu sunt verificate sau evaluate în mod efectiv, de ce? Pentru ca asa legi avem.

Această abordare formalistă reduce conceptul de good moral character la o simplă verificare a existenței unui cazier, ceea ce contravine principiilor statului de drept și standardelor internaționale privind exercitarea profesiilor juridice.

În statele cu tradiție democratică consolidată, criteriul moral este supus unei evaluări riguroase.

De exemplu, în Statele Unite ale Americii, verificările pentru admiterea în barou includ evaluări la nivel federal, statal și internațional, fiind solicitate informații despre conduita morală, integritatea financiară, antecedente disciplinare, conflicte de interese și eventuale investigații penale, indiferent de stadiul lor.

În majoritatea jurisdicțiilor europene, inclusiv în țările Uniunii Europene, accesul la funcțiile din sistemul judiciar sau la profesia de avocat presupune inexistența oricărei condamnări penale sau anchete pendinte pentru fapte de natură să afecteze prestigiul profesiei. Standardul moral este, așadar, unul de puritate juridică totală.

În Republica Moldova, actualele prevederi legale privind accesul la profesiile juridice (judecător, procuror, avocat, polițist) nu stabilesc un criteriu obiectiv de evaluare morală. Normele se limitează la verificarea cazierului, iar interpretarea permisivă a legii permite situații paradoxale: persoane cu condamnări penale anterioare, fie și pentru infracțiuni din imprudență, pot fi evaluate sau chiar promovate în funcții juridice.

În absența unei definiții legale, conceptul de „caracter moral ireproșabil” rămâne unul subiectiv și arbitrar, fiind interpretat diferit de fiecare comisie de selecție sau autoritate competentă. Legea în acest domeniu este foarte permisivă.

În contextul actualei discuții privind vetting-ul avocaților și al altor profesii juridice, se impune o precizare fundamentală: procesul de vetting nu poate fi autentic și eficient atât timp cât criteriile de integritate nu sunt clar definite prin lege. Ne mai vorbind ca avocații nu pot fi subiecți de veting pentru ca nu sunt o instituție și nu sunt funcționari publici. 

Reforma trebuie să înceapă prin:

- definirea legală a noțiunii de good moral character;

- excluderea posibilității de accedere în funcții a persoanelor cu antecedente penale, indiferent de natura infracțiunii;

- introducerea obligativității verificărilor multilaterale (cazier intern, interpelări externe, evaluări disciplinare și de reputație profesională);

- corelarea acestor standarde cu principiile prevăzute de Convenția Consiliului Europei privind protecția profesiei de avocat și jurisprudența CEDO referitoare la standardele etice ale funcționarilor publici și profesioniștilor din justiție.

Reforma sistemului de justiție nu se poate reduce la lozinci sau procese de vetting aplicate selectiv.

Fără o clarificare legislativă a criteriului de integritate morală in primul rând și fără un mecanism unitar de evaluare a conduitei persoanelor care acced în funcții juridice, nu putem vorbi despre o justiție credibilă.

Oare nu ar fi timpul ca legiuitorul să intervină nu doar prin filtre de control, ci prin norme clare, coerente și aplicabile tuturor, fără excepție. Doar așa putem construi un sistem de justiție în care fiecare cetățean să simtă că legea înseamnă siguranță, echitate și respect pentru demnitatea umană.

Puteți blama toată Uniunea Avocaților, toate comisiile, dar înainte de a face aceasta, revizuiți acele legi pe care le-ați adoptat și promulgat în care ați scăpat cel mai important element din sistemul justiției, și da, mă refer la caracterul moral ireproșabil.

Știu ca nu va plăcea ce am scris, doar ca eu am fost în viața mea, fiind unicul candidat la una din funcții cu premii internaționale pentru activitatea mea în domeniul apărării drepturilor omului să fiu evaluată de un membru cu condamnări penale… și nu mai vreau.