În Republica Moldova, principiul fundamental al relațiilor familiale este sprijinul reciproc al membrilor familiei. Astfel, Codul Familiei al RM stabilește că părinții sunt obligați să întrețină copiii minori, iar soții – întreținerea reciprocă. Regimul juridic al pensiei alimentare pentru copiii minori și pentru soți (în timpul căsătoriei și după divorț) este detaliat în Codul Familiei (nr. 1316-XIV/2000, cu modificări). Legea definește cine datorează și cine are dreptul la întreținere, precum și modalitățile de stabilire și executare a acesteia.

Întreținerea copiilor minori

Obligația părinților față de copii este reglementată de art. 74 din Codul Familiei: „Părinții sînt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material”. Prin urmare, ambii părinți – indiferent dacă sunt căsătoriți sau nu – trebuie să asigure nevoile materiale de bază ale copilului minor. Obligația continuă și după divorț: relația părinte-copil se menține, iar părintele care locuiește cu copilul (sau tutorele acestuia) poate cere în instanță pensie de întreținere de la celălalt părinte dacă acesta nu contribuie voluntar. În practică, întreținerea copiilor este stabilită prin contract (pensie de întreținere convențională) sau, în lipsa acestuia, prin hotărâre judecătorească la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare.

În ceea ce privește cuantumul pensiei de întreținere pentru copiii minori, Codul Familiei prevede cote fixe din veniturile părinților. Concret:

- un copil: 1/4 din venitul net lunar al fiecărui părinte;

- doi copii: 1/3 din venitul net al fiecărui părinte;

- trei sau mai mulți copii: 1/2 din venitul net al fiecărui părinte.

Aceste cote sunt prevăzute de art. 75 alin.(1) CF. Instanța de judecată poate reduce sau majora aceste cote dacă circumstanțele o impun (starea materială a părinților, numărul copiilor, nevoile speciale ale copilului etc.). De asemenea, dacă părintele obligat la plată are venituri variabile sau în natură, instanța poate stabili o sumă fixă lunară în loc de cota din venit. În situația în care copiii minori rămân cu un părinte, iar ceilalți copii cu celălalt, legea permite ca instanța să dispună plata unei sume fixe către părintele mai puțin asigurat.

Legea consideră copil persoana care nu a împlinit 18 ani (majoratul). În consecință, obligația de întreținere a părinților încetează, în principiu, la atingerea vârstei de 18 ani. O excepție o constituie copiii majori inapt de muncă, pentru care obligația de întreținere continuă și după majorat, dacă aceștia necesită sprijin material (art. 74 alin.(1) CF).

Întreținerea soților în timpul căsătoriei

Pe durata căsătoriei, soții se obligă reciproc la întreținere. Art. 82 alin.(1) CF stipulează că „soții își datorează întreținerea materială reciprocă”. În practică însă, dreptul la pensie alimentară în timpul căsătoriei îl pot exercita doar anumite categorii de soți aflați în nevoie, și numai dacă celălalt soț are posibilitate materială de a plăti. Conform art. 82 alin.(2) CF, poți obține întreținere de la soțul tău numai în următoarele situații, dacă dovedești că nu dispui de venituri proprii suficiente pentru traiul de zi cu zi:

- Soțul ajuns la vârsta de pensionare sau persoana cu dizabilitate (accentuată, severă sau medie) care necesită sprijin material.

- Soția în timpul sarcinii (graviditate).

- Oricare dintre soți care îngrijește copilul comun până la împlinirea a 3 ani de la naștere (dacă nu are propriul venit).

- Oricare dintre soți care îngrijește un copil comun cu handicap (până la 18 ani, sau un copil comun cu dizabilități severe din copilărie), atâta timp cât nu are venituri și copilul necesită îngrijire.

Acești beneficiari pot formula cerere de pensie alimentară în instanță doar dacă soțul obligat are posibilitatea de a plăti. Legea subliniază expres că pensia de întreținere se va acorda doar în cazul în care solicitantul nu deține venituri proprii suficiente, iar soțul dator la întreținere are posibilitățile materiale de plată. Practic, acest mecanism este aplicabil de obicei pentru persoane fără venit, lipsite de capacitate de muncă, ori familii cu copii mici. Cuantumul pensiei alimentare între soți (în caz de acord, respectiv la cerere judiciară) se determină ulterior de comun acord sau, după caz, de judecător în sumă fixă lunară, în funcție de situația financiară a ambilor soți.

Întreținerea foștilor soți după divorț

După divorț, obligația mutuală de întreținere între soți dispare în mod normal. Cu toate acestea, art. 83 CF prevede cazuri limitate în care un fost soț poate solicita pensie alimentară de la celălalt. Astfel, dreptul la întreținere între foști soți este recunoscut de lege numai în următoarele situații (furnizate în mod expres de Codul Familiei)：

- Fosta soție însărcinată (în perioada sarcinii).

- Fostul soț/soție care îngrijește copilul comun până la împlinirea vârstei de 3 ani de către copilul respectiv.

- Fostul soț/soție care îngrijește copilul comun cu dizabilități, până la 18 ani (sau copilul cu dizabilități severe din copilărie).

- Fostul soț/soție devenit incapabil de muncă în timpul căsătoriei sau în termen de un an după divorț.

- Fostul soț/soție pensionar (ajuns la vârsta de pensionare) în termen de 5 ani de la divorț, dacă căsătoria a durat cel puțin 15 ani.

În toate cazurile, cel care solicită întreținere de la fostul soț trebuie să prezinte dovezi că nu dispune de mijloace proprii de trai suficiente, iar pârâtul (fostul soț dator) are capacitatea de a plăti. În absența acestor condiții sau al unei asemenea situații exprese în lege, cererea de pensie între foști soți va fi respinsă.

Cuantumul pensiei alimentare stabilite între foștii soți nu este prevăzut ca procent din venit, ci este fixat de instanță tot într-o sumă bănească fixă plătită lunar. Legea dispune că instanța ține seama de situația materială și familială a ambilor foști soți, precum și de alte împrejurări relevante, la determinarea cuantumului.

Exonerări și limitări ale obligației de întreținere

Codul Familiei reglementează și cazurile în care un soț (sau fost soț) poate fi eliberat total sau parțial de obligația de întreținere. În esență, art. 85 CF prevede că instanța poate exonera de obligație (sau limita durata acesteia) atunci când solicitantul întreținerii se află din vina sa într-o situație de necesitate. Printre situațiile expres menționate în cod se numără:

- Incapacitatea de muncă a soțului (fostului soț) în necesitate de sprijin material rezultă din abuzul de alcool sau droguri ori dintr-o infracțiune comisă premeditat.

- Soțul (fostul soț) care solicită întreținere a avut un comportament amoral grav în familie (de exemplu, violență domestică sau abuz asupra partenerului).

- Căsătoria (respectiv perioada coabitării) a durat cel mult 5 ani.

- S-a dovedit judiciar că divorțul s-a produs din culpa exclusivă a celui care cere întreținere.

În aceste situații, instanța poate aprecia că nu este justificată continuarea pensiei de întreținere și poate scuti (total sau pe o durată determinată) fostul partener de obligație. Notăm că aceste exonerări se aplică în mod absolut numai pentru întreținerea între soți (fost soț), nu și pentru obligația părinților față de copii: părintele nu poate fi exonerat de pensia alimentară datorată copilului minor, nici măcar dacă divorțul s-a produs din culpa sa.

Concluzii

În Republica Moldova, obligația legală de întreținere a copiilor minori revine ambilor părinți pe toată durata minoratului (cu extensie pentru copiii majori inapt de muncă). Pensia alimentară pentru copii se calculează prin aplicarea cotelor legale (art. 75 CF) sau, după caz, prin stabilirea unei sume fixe de către instanță. În ceea ce privește întreținerea între soți, Codul Familiei instituie un sistem mai restrâns: soții se obligă reciproc (principiu general), însă dreptul efectiv la pensie de întreținere poate fi invocat numai de către soți aflați într-o situație specială de nevoie (art. 82 CF). După divorț, art. 83 CF limitează subiectii dreptului la întreținere la categoriile exprimate mai sus (fostă soție însărcinată, custode de copii mici sau cu handicap, fost invalidat sau pensionar recent).

Toate aceste norme sunt prevăzute de Codul Familiei al Republicii Moldova, iar aplicarea lor se face prin hotărâri ale instanțelor judecătorești. În caz de neplată a pensiei de întreținere stabilite judiciar, legea permite executarea silită prin intermediul executorilor judecătorești (conform Codului de executare). Astfel, regimul juridic al alimentelor în RM este clar definit, fără a lăsa loc pentru interpretări arbitrare: principiile, cotele și condițiile de acordare sunt stabilite direct în lege, iar orice solicitare se judecă după textul legal.

Surse: Codul Familiei al Republicii Moldova (2001), art. 72, 74–85; modificări legislative ulterioare (inclusiv Legea nr.201/2016, Legea nr.112/2020).