Fostul deputat democrat, Dumitru Diacov, a câștigat litigiul împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI), după ce instanța supremă a declarat inadmisibil recursul ANI. În actul cu bucluc, inspectorul a constatat existența diferenței substanțiale, în mărime de peste 600 de mii de lei, între veniturile obţinute de către Dumitru Diacov şi soţia sa, în perioada 1 august 2016 - 9 iulie 2019.

Completul specializat în examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia că argumentele ANI sunt insuficiente și contravin normelor legale valabile în perioada în care averea lui Diacov a fost supusă controlului. Încheierea a fost pronunțată de președintele completului, Ala Cobăneanu și judecătorii Nina Vascan și Nicolae Craiu.

Democratul Dumitru Diacov a contestat actul ANI, în luna februarie 2021. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că actul emis este ilegal și îi lezează drepturile, inclusiv în ceea ce privește dreptul de acces la о funcţie publică şi de demnitate publică ре о perioadă de 3 ani, dreptul la carieră şi formare profesională şi dreptul la onoare şi reputație profesională.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Dumitru Diacov a fost admisă, fiind anulat actul de constatare nr. 43/11 din 16 februarie 2021. Ulterior, prin decizia din 24 mai 2022 a Curţii de Apel Chişinău, s-a respins apelul depus Autoritatea Naţională de Integritate.

Curtea de Apel Chişinău a reținut că constatările inspectorului referitoare la deținerea sau nedeținerea efectivă a sumelor declarate în 2012 sunt absolut arbitrare și nu țin de competența inspectorului de integritate. Or, legiuitorul prin art. 226/7 alin. (1) Cod fiscal, a impus persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, care la data de 1 ianuarie 2012 dețin mijloace bănești în sumă mai mare de 500 mii lei și mai mică de un milion lei, obligația de a depune la organele fiscale, până la 31 decembrie 2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti. Astfel, statul, prin norma menționată, a recunoscut disponibilul de mijloace bănești persoanelor care au declarat suma mai mică de un milion lei, fără a fi necesare documente care confirmă disponibilul sumei declarate.

Și CSJ a constatat că inspectorul de integritate a stabilit unipersonal modalitatea de calcul a venitului net și anume, „venitul net a fost calculat reieșind din mijloacele bănești extrase în numerar de reclamant și soția acestuia de pe conturile de card, adică doar sumele mijloacelor bănești extrase la bancomat”.