Președinta Comisiei parlamentară de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova a cerut procurorilor să verifice informațiile prezentate, joi, în cadrul audierilor publice, de reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei. La ședință au participat prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Vladimir Munteanu și  Andrei Burciu, șef-adjunct al direcției Combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului.

Reprezentanții BNM au oferit răspunsuri la o serie de întrebări înaintate de către comisie la finalul anului 2020, printre care și cele cu caracter secret. „Au mai apărut un șir de întrebări în urma răspunsurilor primite în scris. Vrem să înțelegem aspectul legal, acțiunile instituțiilor responsabile, dar și inacțiunile. Este important să decidem cu ce propuneri să venim, noi membrii comisiei, dar și responsabilii încadrați în procesul de anchetă, astfel ca aceste operațiuni, tranzacții dubioase să nu se mai repete”, a declarat președinta Comisiei, Inga Grigoriu.

În urma investigațiilor, a spus Inga Grigoriu, s-a stabilit că există 46 de decizii de suspendare a tranzacțiilor suspecte, potrivit Serviciului de Spalare a banilor. Comisia îl va aștepta pe Dorin Drăguțanu, fostul guvernator al BNM să prezente informații suplimentare în cadrul audierilor publice.

Deputatul Dumitru Alaiba a declarat că este nevoie de identificarea circumstanțelor ce vizează constatările BNM despre suspiciuni în activitatea băncii implicate în tranzacțiile dubioase și dacă au existat intenții, propuneri de a întreprinde măsurile necesare în acest sens.

În context, președinta comisiei s-a referit și la importanța stabilirii acțiunilor și percepțiilor BNM în perioada vizată, reprezentanții instituției bancare subliniind că banca are relații de cooperare cu alte autorități în domeniu și există situații de schimb de informație în care o autoritate are nevoie de investigații suplimentare.

În anul 2010 – în cadrul controalelor în perioada menționată, BNM avea aprobate planuri anuale de inspecții și se efectuau la fiecare instituție financiară. Astfel, dl Vladimir Munteanu a menționat că este vorba despre 2 tipologii diferite. “Conform rapoartelor și mesajele transmise inițial către BNM de banca implicată în tranzacțiile suspecte, este vorba despre unele tranzacții care fac parte dintr-o tipologie din 2014. O altă tipologie ar avea informații în comun cu tipologia din 2010. Ele au natură diferită și executare diferită. Tipologiile au fost diferite”, a mai spus prim-viceguvernatorul BNM.

În perioada 2010-2014, ca rezultat al încălcărilor depistate în activitatea unor bănci, BNM a aplicat, în limita competențelor, 37 de avertismente scrise, 18 amenzi și 4 retregeri de licență.

BNM a prezentat informații în care se conțin  – 37 avertismente scrise, 18 amenzi în valoare de 2 milioane de lei. Urmare acestor acțiuni, reprezentanții instituției au sesizat organele de drept, or Procuratura Generală are rapoartele și concluziile privind sesizările vizate. Președintele comisiei a făcut apel la procurori să verifice rapoartele BNM.

Comisia parlamentară va prezenta raportul final în luna aprilie. Raportul va arăta vulnerabilitățile legislației în ce privește spălarea banilor. Totodată, vor fi înaintate propuneri legislative.