Doc // Decizia motivată în dosarul „Diaspora versus Republica Moldova”. Ce argumente a invocat Curtea de Apel Chișinău ca să respingă contestația avocaților moldovenilor care nu au putut vota peste hotare

Victoria Dodon
09/12/2016
Cetățenii moldoveni așteaptă la coadă ca să poată vota la secția din cartierul Stratford, Lonra. Foto: Irina Nani

Avocații celor 135 de moldoveni din diasporă care au acționat în judecată organele electorale pe motiv că le-a fost încălcat dreptul la vot vor contesta decizia Curții de Apel Chișinău prin care cererea apărătorilor a fost respinsă, fiind menținută hotărârea Judecătoriei sectorului Centru, din 29 noiembrie. Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru urmează să depună un recurs la Curtea Supremă de Justiție vineri, 9 decembrie. „Argumentele invocate de instanța de apel sunt totalmente nefondate”, ne-a spus Eduard Digore. 

În decizia emisă la 6 decembrie, magistrații Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc și Victor Pruteanu aduc mai multe explicații în susținerea faptului că atât organele electorale, cât și Ministerul de Externe și Guvernul au acționat conform legii în raport cu moldovenii care nu au putut vota. 

Între altele, Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău ar fi acționat corect atunci când, prin hotărârile din 16 și 17 noiembrie, „a luat act” de cele circa 4.000 de contestații depuse de persoanele care nu au reușit să voteze, fără să se expună pe fondul acestora. Deși apelanții consideră că astfel Consiliul a încălcat procedurile și a emis două hotărâri ilegale, judecătorii susțin că organul electoral a acționat conform competențelor, pentru că contestațiile depuse după încheierea zilei alegerilor urmează să fie examinate de instanța care va valida sau invalida scrutinul per total, adică Curtea Constituțională: 

„...contestațiile nu pot fi examinate în sensul solicitat de reclamanți, prin admiterea sau respingerea în fond a acestora, or, după finalizarea scrutinului, sunt întocmite totalurile rezultatelor alegerilor, cu expedierea acestora spre confirmare - operațiune care implică inclusiv verificarea legalității alegerilor, iar instanța competentă este în drept să valideze sau să invalideze alegerile examinând totodată și temeinicia contestațiilor.”

„Prin urmare, Colegiul civil consideră că instanța de fond corect a dispus respingerea pretenției de anulare a actelor administrative sus-indicate, iar argumentele/dezacordurile apelanților în partea respectivă nu pot fi reținute”, potrivit documentului. 

Instanța: Dreptul constituțional la vot, prin discriminare pe bază de reședință, nu a fost încălcat 

Judecătorii consideră la fel de întemeiată și hotărârea primei instanțe de a respinge pretențiile cetățenilor în ceea ce privește încălcarea dreptului constituțional la vot prin discriminare directă pe criteriu de reședință. În susținerea opiniei, ei invocă mai multe hotărâri anterioare ale Curții Constituționale pe marginea prevederilor Codului Electoral: „Prin prisma hotărârii citate, s-a indicat că dreptul la alegeri libere nu este absolut, fiind loc pentru limitări implicite, statelor contractante urmând să li se acorde o marjă de apreciere în domeniu, reprezentând datoria fiecărui stat contractant de a-l încorpora în propria sa viziune a democrației”. Ei mai adaugă că statul își poate stabili anumite criterii atunci când intenționează să deschidă secții suplimentare celor din incinta ambasadelor și consulatelor, și că aceste criterii țin inclusiv de posibilitățile tehnice ale organizatorilor procesului electoral. Mai mult, deși recunosc că înregistrarea prealabilă nu restricționează dreptul la vot, ea ar constitui un „criteriu determinant” pentru autorități. 

În viziunea magistraților, limita de 3.000 de buletine de vot pentru fiecare secție din afara Republicii Moldova corespunde legii și chiar dacă, potrivit Ministerului de Externe, numărul moldovenilor stabiliți peste hotare ar depăși 800.000 de cetățeni, „nu se confirmă că toate persoanele respective ar fi fost în drept de a-și exprima votul, or, dreptul de a participa la vot le au persoanele care au atins vârsta de 18 ani”. Dimpotrivă, moldovenii din străinătate au beneficiat de facilități suplimentare în raport cu cei care au votat în țară, făcându-se referință la dreptul de a vota în baza pașaportului expirat și mobilitatea de a te deplasa la oricare dintre cele 100 de secții de votare deschise peste hotare. 

„Astfel, în condițiile în care cetățenii insistau la exercitarea dreptului la vot, aceștia au avut posibilitatea reală de a-și exercita dreptul respectiv, asumându-și corespunzător și eventualle cheltuieli, iar statul a asigurat secțiile de votare din străinătate cu numărul necesar de buletine de vot.”

În decizia motivată sunt prezentate și argumentele autorităților acționate în judecată, care au cerut respingerea apelurilor. Bunăoară reprezentanții CEC s-au referit la faptul că, în condițiile în care la o secție de votare era aglomerație, persoanele erau informate despre posibilitatea votării la secțiile din apropierea. Mai mult, legislația Canadei și cea a Germaniei nu permit deschiderea secțiilor de votare în afara misiunilor diplomatice. Cei de la Ministerul de Externe au menționat că Codul Electoral nu se referă la numărul de cetățeni, ci la numărul votanților și că anume de această cifră ar fi ținut cont autoritățile atunci când au decis câte secții de vot să deschidă. Mai mult, dacă s-ar fi deschis secții doar în baza datelor deținute de minister, atunci ele ar fi fost și mai puține, potrivit sursei. 

Organele electorale au fost acționate în judecată de 135 de cetățeni moldoveni aflați peste hotarele Republicii Moldova, care nu au putut vota din cauza numărului insuficient de buletine. Decizia a fost luată după ce Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău, precum și Comisia Electorală Centrală au adoptat hotărâri de restituire a celor circa 4.000 de contestații depuse de persoanele care nu au reușit să voteze.

Avocații care reprezintă diaspora în proces au invocat în instanța de judecată excepția de neconstituționalitate a articolului 49, aliniat 3, din Codul Electoral care prevede o limită de 3.000 de buletine de vot pentru fiecare secție de votare deshisă peste hotare. Judecătoria sectorului Centru a respins însă demersul. Magistrata Djeta Chistol a stabilit că solicitarea este neîntemeiată. 

Victoria Dodon
09/12/2016

Comentarii