Achiziţii publice

Camerele de audiere a copiilor - între eficiență și risipă de bani

Autor: Natalia Porubin, Mariana Colun
16/03/2017 6437

Mai multe camere de audiere a copiilor, reparate și amenajate pe banii donatorilor străini, nu au fost utilizate niciodată în ultimii doi ani. Pentru că nu și-au coordonat eforturile, autoritățile au irosit banii și au dotat câteva zeci de camere de acest fel, cele mai multe din care nu corespund standardelor. În timp ce în unele raioane au fost deschise și câte trei camere pentru copii, în altele nu există niciuna. Totodată, autoritățile au ratat o investiție de o sută de mii de euro din partea partenerilor norvegieni pentru deschiderea la Chișinău a unui centru pentru audierea minorilor. 

Din anul 2012 audierea copiilor sub 14 ani victime sau martori ai infracțiunilor se face în camere special amenajate, prin intermediul unor intervievatori instruiți, care au studii în drept sau psihologie. Scopul este să îi scutească pe copii de confruntarea directă cu abuzatorul sau alte părți din proces. În ultimii trei-patru ani în inspectoratele de poliție, judecătoriile și procuraturile din țară au fost deschise 43 de încăperi de acest fel. Valoarea totală a investițiilor se ridică la circa 3 milioane de lei. În același timp, anul trecut, fiecare a doua cameră de audiere a copiilor a stat închisă sau a fost utilizată foarte rar. Experții în domeniu spun că pentru țara noastră ar fi suficiente cinci-șase camere de audiere a copiilor, cu condiția ca acestea să corespundă standardelor internaționale.  

Două din trei camere se află în judecătorii care vor fi închise

Majoritatea camerelor de audiere au fost deschise în judecătoriile din țară, asta deși audierea copiilor trebuie făcută la faza de urmărire penală. În total, în instanțe au fost amenajate 27 de spații de acest fel, pentru care au fost cheltuiți 1,46 milioane de lei, potrivit unui răspuns al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), remis în adresa Centrului de Investigații Jurnalistice. Potrivit documentului, banii au fost alocați în anul 2013, atât din surse financiare prevăzute pentru realizarea reformei în domeniul justiției, cât și din bugetul de stat.  

În același timp, potrivit raportului auditului performanței „Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase – rezultate incerte”, prezentat de Curtea de Conturi la sfârșitul lui 2016, pentru amenajarea spațiilor prietenoase copiilor în judecătoriile din țară au fost cheltuiți 1,34 milioane de lei. Între răspunsul primit de la CSM și raportul de audit al Curții de Conturi există și alte discrepanțe.

Astfel, în timp ce în raportul Curții de Conturi este indicat faptul că Judecătoriile sectoarelor Centru și Buiucani ale Capitalei sunt dotate cu spații de audiere a copiilor, pentru care s-au cheltuit peste 261 de mii de lei, din răspunsul primit de la CSM aflăm că doar la Judecătoria sectorului Botanica este amenajat un astfel de spațiu. De asemenea, deși în raportul de audit este indicat că la judecătoriile Vulcănești, Cantemir, Căușeni și Strășeni există spații de audiere a minorilor, pentru amenajarea cărora s-ar fi cheltuit circa 194 de mii de lei, în realitate aceste spații lipsesc. Șefa secretariatului judecătoriei Vulcănești ne-a comunicat că un spațiu pentru audierea copiilor a fost prevăzut, au fost înaintate mai multe demersuri, însă acesta nu a fost amenajat până la capăt, iar în prezent audierile se fac la Cahul. Copiii care au ajuns să fie audiați la instanța de la Cantemir merg la Leova, iar cei de la Strășeni - la Călărași. La Căușeni audierea copiilor se face în cadrul Inspectoratului de Poliție din localitate, dar condițiile lasă de dorit, mărturisesc surse din cadrul judecătoriei din oraș. 

Pe de altă parte, în raportul Curții de Conturi nu figurează spațiile destinate audierii copiilor deschise în instanțele din Criuleni, Dubăsari, Edineț și Ștefan Vodă. În același timp, deși în răspunsul CSM este indicat că la judecătoria Ocnița există spațiu prietenos copiilor, unde au fost audiați șapte minori în 2015 și doi – în primul trimestru din 2016, reprezentanții instanței ne-au comunicat, telefonic, că de fapt instituția nu este dotată cu un spațiu potrivit pentru audierea copiilor. 

Conform datelor Consiliului Superior al Magistraturii, pe parcursul anului 2015 și prima jumătate a anului 2016 în cele 27 de camere prietenoase copilului au avut loc doar 186 de audieri.    

Într-un răspuns oficial, semnat de Victor Micu, președintele CSM, se arată că în perioada de referință în multe instanțe nu s-a făcut nicio audiere – este vorba despre Judecătoriile Cahul, Criuleni, Dubăsari, Soroca, Orhei. Audieri nu s-au făcut nici la Curtea de Apel Cahul și Curtea de Apel Comrat.

Curios este și faptul că două treimi din judecătoriile care dispun de astfel de spații, 18 din totalul de 27, vor fi închise, în urma optimizării hărții judecătorești. Pentru amenajarea acestor spații s-au cheltuit peste 515 mii de lei. În același timp, șase din cele 15 instanțe care vor fi păstrate în urma optimizării hărții judecătorești nu au fost dotate cu spații prietenoase copiilor. Este vorba despre judecătoriile din Bălți, Căușeni, Drochia, Hâncești, Strășeni și Ungheni. 

Zero audieri timp de un an și jumătate

Camera de audiere a copiilor din cadrul judecătoriei Soroca. Foto: CIJM

Una dintre judecătoriile care va rămâne să activeze după reformă, cea din Soroca, dispune de cameră de audiere. Încăperea este amplasată chiar la parterul clădirii. Potrivit datelor Consiliului Superior al Magistraturii, în anul 2015 și prima jumătate a anului 2016 în judecătoria Soroca nu a fost audiat niciun copil.  

Două fotolii mari, o măsuță, un dulap cu câteva jucării alcătuiesc ambianța încăperii. Ina Corețchi, secretarul principal al judecătoriei, ne-a spus că accesul copiilor care urmează să fie audiați se face printr-o ușă laterală, astfel încât să fie evitat contactul cu ceilalți participanți la proces. Camera de vizualizare se află un etaj mai sus, în una din sălile de judecată. Chiar dacă încăperea este bine dotată, audierea copiilor se face în camera de la procuratura Soroca. În ultimii doi ani aici au fost audiați 21 de copii, potrivit datelor Procuraturii Generale.

La poliție funcționează doar două camere de audiere

Și dacă în cazul judecătoriilor numărul de audieri e mic, la inspectoratele de poliție, statisticile sunt și mai modeste. Șase din cele opt camere de audiere a copiilor deschise aici nu funcționează, încăperile fiind folosite în alte scopuri. Anul trecut s-au făcut audieri doar în camerele de la Căușeni și Ungheni (respectiv 29 și 16 cazuri). În celelalte inspectorate de poliție în care au fost deschise camere pentru copii - Ceadâr-Lunga, Ungheni, Edineț, Criuleni, Căușeni și în cele din sectoarele Centru, Botanica și Ciocana ale Capitalei, audieri nu se fac, se arată într-un răspuns oficial adresat Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova de Inspectoratul General de Poliție (IGP).

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, la Ceadâr-Lunga spațiul destinat copiilor este utilizat pentru recunoașterea infractorilor de către victime/martori, în timp ce audierea copiilor se face în sediul Procuraturii din localitate. În cazul inspectoratelor de poliție din sectorul Botanica al Capitalei și din raionul Criuleni spațiile camerelor de audiere sunt utilizate în calitate de birouri ale angajaților. Totodată, auditorii Curții de Conturi au menționat că spațiul de audiere a copiilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Edineț este amenajat în sediul alăturat clădirii și nu este funcțional, existând riscul ca edificiul să fie înstrăinat de Serviciul Pază de Stat.

Încăperile care urmau să fie utilizate în calitate de camere de audiere la Poliție au fost reparate și dotate încă în anul 2013, iar investițiile se ridică la circa 527 de mii de lei, potrivit datelor IGP.   

În raportul Curții de Conturi se arată că o parte din banii care erau destinați pentru amenajarea spațiilor destinate asistenței și audierii copiilor, mai exact 600 de mii de lei, a fost utilizată de IGP pentru a procura cinci automobile.

Camera de audiere a copiilor din cadrul Procuraturii Anenii Noi. Foto: CIJM

În procuraturi numărul de audieri e mai mare

În camerele de audiere deschise în procuraturile din țară au fost audiați pe parcursul anului trecut 163 de copii, majoritatea victime ale violenței în familie sau ale abuzului sexual. Spre deosebire de judecătorii și inspectoratele de poliție, în procuraturi nu există cazuri în care camerele să nu fi fost utilizate pe parcursul anului trecut. În sediile procuraturilor raioanelor Anenii-Noi, Cahul, Leova, Ocniţa, Orhei și Soroca încăperile pentru audiere au fost amenajate în cadrul procesului de reformă a justiției, valoarea totală a investițiilor ridicându-se la 988 de mii de lei.  Alte două camere de audiere - de la Călăraşi şi Comrat, au fost reparate și dotate din fondurile Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie.

Reprezentanții Procuraturii menționează că identificarea şi amenajarea spaţiilor destinate audierii copiilor în condiţii speciale a fost efectuată justificat şi raţional. „Amenajarea și identificarea camerelor s-a făcut în baza unor criterii determinate de renovare a încăperilor respective şi de amplasare corectă a acestora, fiind astfel asigurată distribuirea relativ proporţională a spaţiilor pentru audierea copiilor în regiunile – nord, centru şi sud ale ţării”, se arată într-un răspuns oficial adresat Centrului de Investigații Jurnalistice de procurorul Mariana Gornea, șef interimar al secției justiție juvenilă la Procuratura Generală.

Auditorii Curții de Conturi consideră însă că în unele cazuri banii nu au fost valorificați eficient. „Procuratura Generală a direcționat nejudicios și neîntemeiat anumite mijloace financiare din contul acțiunilor ce vizează construcția/reconstrucția organelor Procuraturii, consolidarea sistemelor de securitate în acestea și amenajarea spațiilor destinate asistenței și audierii copiilor, pentru procurarea a 27 de automobile, repartizate procuraturilor teritoriale, în valoare totală de 5,6 milioane de lei, și a tehnicii de calcul în valoare totală de 0,6 milioane de lei”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Mai jos urmăriți pe harta interactivă unde au fost deschise camere de audiere a copiilor în judecătoriile, procuraturile și inspectoratele de poliție din țară și câți bani au fost cheltuiți pentru amenajarea acestora:

 

Copiii continuă să fie audiați în condiții neprietenoase

Daniela Sâmboteanu. Foto: CIJM

Ineficiența sistemului de camere de audiere este semnalată și de experții în domeniul drepturilor copilului. Daniela Sâmboteanu, președinta Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii (CNPAC), susține că majoritatea camerelor de audiere a copiilor au carențe serioase.

„Nu avem nicio cameră de audiere amenajată conform standardelor internaționale, ceea ce dăunează și copilului, dar și sistemului în procesul de acumulare a probelor. Procesul de amenajare a camerelor de audiere în Republica Moldova a demarat fără un studiu de fezabilitate, fără o analiză a necesităților în acest sens. Nu s-a agreat nici asupra unor standarde de amenajare a camerelor de audiere, astfel încât fiecare instituție care a amenajat camera de audiere s-a ghidat de propria înțelegere, deși avem recomandări și standarde internaționale în domeniu. De exemplu, în calitate de cameră de vizualizare, care este expres reglementată în CPP că este „un spațiu amenajat pentru audierea minorului victimă/martor al infracțiunii în condițiile art. 1101” judecătoriile utilizează sălile de ședință în care este instalat sistemul Femida. În aceste condiții, există cel puțin două probleme majore. Dacă se dorește realizarea unei audieri, ești dependent de orarul ședințelor de judecată, care, în unele cazuri este stabilit și cu o lună înainte, iar normele legale prevăd ca audierea unui copil martor sau victimă a unei infracțiuni să se facă în termene restrânse. O altă problemă ține de asigurarea confidențialității informațiilor, dat fiind faptul că ste utilizat un sistem destinat înregistrării audio digitale a ședințelor de judecată, iar audierea copiilor în condiții speciale se realizează la etapa urmăririi penale și aici sunt necesare reglementări suplimentare”, susține Daniela Sâmboteanu.

Modul în care au fost amenajate camerele de audiere este criticat chiar și de oamenii legii. Un ofițer de urmărire penală intervievat în cadrul unui studiu realizat la comanda CNPAC a recunoscut: „Minorul poate fi audiat și în birou la noi, pentru darea anumitor declarații, iar dacă este cazul, mai departe el este audiat la ședința de judecată, în camera de audiere”.

Studiul CNPAC mai relevă că în majoritatea instituțiilor unde au fost instalate camere de audiere nu există nicio persoană responsabilă de echipamentul tehnic, remedierea deficiențelor tehnice apărute pe parcursul ședințelor de audiere fiind pusă în seama angajaților procuraturii sau judecătoriei.

Zeci de audieri ale copiilor se fac la ONG-uri

În timp ce multe camere de audiere din instituțiile de stat par a fi deschise fără niciun rost, ONG-urile sunt cele care preiau din atribuțiile autorităților. Astfel, la solicitarea unor procurori și ofițeri de urmărire penală, în spațiul special amenajat în incinta CNPAC în anul 2015 au fost audiați 22 de copii, victime și martori ai infracțiunilor. Totodată, în această perioadă intervievatorii organizației (specialiști instruiți și certificați în acest scop) au participat la audierea a 39 de copii în cazul unor proceduri desfășurate în camerele amenajate în procuraturi și judecătorii.

Anul trecut, la CNPAC au fost audiați în condiții speciale 22 de copii, în timp ce intervievatorii organizației au fost antrenați de judecătorii și procuraturi în audierea a 49 de copii. Specialiștii CNPAC au participat la audierea copiilor nu doar din municipiul Chișinău, ci și din raioanele Strășeni, Ialoveni, Criuleni, Hâncești, precum și din regiunea transnistreană. 

Și Centrul „La Strada” a găzduit în ultimii doi ani zeci de audieri a copiilor victime și martori ai infracțiunilor. În 2015 aici au avut lor 17 audieri, în cadrul cărora au fost asistați 40 de copii. Din numărul total de audieri în condiţii prietenoase, 12 au fost organizate la solicitarea unei persoane din exterior, în dosare în care copiii nu erau asistaţi de specialiștii Centrului. În nouă cazuri iniţiativa a aparţinut ofiţerilor de urmărire penală, iar în alte trei cazuri - procurorilor. În 2016, la Centrul „La Strada” au avut loc 16 audieri și au fost asistați 22 de copii. În două cazuri audierea în condiţii prietenoase a avut loc la solicitarea ofiţerilor de urmărire penală.

CSM: „Căutăm soluții pentru a le face utile”

Vera Toma (stânga). Foto: CIJM

Solicitată de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, Vera Toma, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a menționat că audierea copiilor trebuie să se facă în continuare în camere special amenajate și că în prezent se caută soluții pentru a eficientiza rețeaua de camere deja existentă: „Am deschis camere și la procuraturi, și în judecătorii, și la Poliție, dar nu ne-am axat ca să avem doar câteva încăperi în toată țara, dar care să corespundă într-adevăr tuturor cerințelor și să fie dotate cu aparatură necesară”, a menționat Vera Toma.

Potrivit ei, un grup de lucru pe lângă Ministerul Justiției efectuează în prezent un studiu de eficiență a camerelor de audiere, urmând să propună soluții. „În primul rând ne-am înțeles să facem o listă de cerințe pe care trebuie să le întrunească camera de audieri. Există o echipă care examinează camerele  de audieri, descrie tot ce este acolo, cât de des au fost utilizate. În multe instanțe spațiile sunt folosit în alte scopuri și doar când apare necesitatea sunt utilizate pentru audiere. Ne gândim ca după reorganizare în toate instanțele noi să râmănă câte o cameră care să corespundă standardelor, utilizând mobilierul și aparatajul care a fost deja procurat”, a menționat magistrata.

Avocatul copilului: „Trebuie să extindem numărul de beneficiari”

La rândul său, Maia Bănărescu, avocatul parlamentar al copilului, susține că statul trebuie să mențină aceste camere care sunt o cerință internațională.  

„În opinia mea, aceste încăperi sunt utile și trebuie să rămână, problema este că multe din ele nu corespund cerințelor și nu asigură protecția copilului. Este important ca aceste spații să fie adaptate la cerințele copiilor, să fie accesibile pentru toți copiii, fie că au deficiențe senzoriale - auz/văz, fie că au probleme locomotorii, trebuie să ținem cont de interesul superior al copilului”, spune Maia Bănărescu.

Totodată, oficiala consideră că investițiile făcute trebuie utilizate în continuare: „Ar trebui revăzută lista de beneficiari ai acestor camere. Ele pot fi utilizate nu doar pentru audierea copiilor victime și martori la infraciuni, dar și pentru alți beneficiari - de exemplu copiii care au statut de bănuit, femeile care sunt victime ale violenței în familie etc”.

Clădirea din strada V. Alecsandri 80, dată în gestiunea MMPSF pentru construcția unui
Centru pentru copii. Foto: CIJM

Am ratat o investiție de 100.000 de euro din partea norvegienilor

În timp ce majoritatea camerelor de audiere nu corespund rigorilor, autoritățile noastre au ratat o investiție din partea Misiunii Norvegiene de Experți pentru Promovarea Supremației Legii în Moldova (NORLAM) pentru lansarea unui centru unic pentru a asigura contactul copiilor cu justiția. Acest model este pe larg utilizat în țările nordice pentru audierea copilului, expertiza medico-legală, intervenția psihologică de criză. Datorită acestui centru, copilul are un singur contact cu sistemul de justiție, într-un mediu prietenos.

În primăvara anului 2013, echipa NORLAM a efectuat o serie de întâlniri cu reprezentanți ai Guvernului și ONG-urilor naționale în care a venit cu propunerea de a reduce numărul de camere de audiere a copiilor, pentru a minimiza numărul de interacțiuni ale acestora cu sistemul de drept. În conformitate cu propunerea NORLAM, s-a decis reducerea numărului de spații de audiere a copiilor la șapte în întreaga țară. Ulterior, a fost creat un grup de lucru inter-instituțional pentru punerea în aplicare a planului de acțiune de implementare a Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției 2011-2016, care a semnat o rezoluție privind dotarea camerelor de audiere a copiilor în baza propunerilor NORLAM. Mai mult decât atât, pentru a oferi grupului de lucru o înțelegere a modului în care este organizat contactul copiilor cu sistemul de drept în Norvegia, a fost organizată o vizită în țara scandinavă. La inițiativa NORLAM, Ministerul Norvegian al Afacerilor Externe urma să acorde un grant în vederea amenajării unui Centru pentru copii în Chișinău, pentru care, conform raportului de activitate al NORLAM pentru 2013, Misiunea a primit sprijinul deplin al Guvernului Moldovei.

Tatiana Potâng, care a fost prim-viceprim-ministru în perioada 30 mai 2013-18 februarie 2015, a declarat pentru Centrul de Investigații Jurnalistice că norvegienii erau gata să facă o donație de 100.000 de euro, bani care urmau să fie utilizați pentru dotarea centrului.

În acest sens, a fost creat un grup de lucru, care a avut sarcina de a elabora un acord comun de activitate, care ar servi drept bază pentru înființarea Centrului pentru copii. Potrivit raportului de activitate al NORLAM pentru 2014, pe parcursul unei perioade de aproape patru luni, mai multe ministere și agenții relevante au fost obligate să identifice spații adecvate pentru proiect. Abia în luna iunie 2014 a fost identificată o clădire, situată în centrul Chișinăului, care necesita o renovare serioasă. Aceasta a fost transferată oficial la balanța Executivului printr-o hotărâre de Guvern din 8 octombrie 2014.

Este vorba despre un edificiu situat pe adresa str. V. Alecsandri 80. Potrivit raportului de activitate al Misiunii pentru anul 2014, deși se arătau deschise pentru identificarea fondurilor pentru renovarea clădirii, în circumstanțele unei perioade pre și post-electorale agitate, autoritățile de la Chișinău așa și nu au dat curs inițiativei NORLAM de a amenaja un Centru pentru copii la Chișinău.

„Am făcut toate demersurile necesare pentru ca să fie ebaborat un proiect de hotărâre de Guvern privind alocarea unei clădiri în care să fie amplasat Centrul. Asta se întâmpla în ultimele zile de mandat. Nu știu de ce inițiativa nu a fost dusă până la sfârșit”, ne-a spus Potâng.

Printr-o hotărâre de Guvern din 16 iunie 2015, clădirea de pe strada Alecsandri 80 şi terenul aferent au fost transmise, cu titlu gratuit, din gestiunea Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova în gestiunea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), în scopul amplasării Centrului de Asistenţă pentru Copiii Victime şi Martori ai Infracţiunilor. Pentru a afla care este soarta edificiului în prezent și de ce MMPSF nu a dat curs inițiativei NORLAM am făcut o solicitare de informații pe numele ministrei Stela Grigoraș. Răspunsul oficialei a venit la mai bine de la o lună de la expedierea demersului și după mai multe apeluri la secretariatul ministerului. Potrivit acestuia, în momentul planificării unui Centru de asistență pentru copiii victime și martori ai infracțiunilor, nu s-a ținut cont de faptul că nu există un spațiu disponibil, adecvat pentru amplasarea centrului. Stela Grigoraș a explicat că imobilul de pe strada Vasile Alecsandri 80 este într-o stare deplorabilă și, „conform calculelor estimative efectuate de către SRL Industrialproiect, necesită reparație capitală în sumă de cel puțin circa 5 mln. de lei”. Atât pe site-ul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, cât și pe site-ul Agenției de Achiziții Publice lipsește orice informație despre achiziționarea serviciilor de evaluare a imobilului respectiv, precum și despre eventualele cheltuieli efectuate în acest sens. În același timp, ministra a precizat că în Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei pentru protecția copilului pe anii 2014-2020 include acțiuni privind dezvoltarea Centrului de asistență integrată a copilului victimă participant în procesul penal. „Astfel, în funcție de disponibilitatea surselor financiare pentru instituirea acestuia se va decide asupra utilizării imobilului din mun. Chișinău, str. Vasile Alecsandri 80”, a concluzionat Stela Grigoraș.

Olesea Statame, preşedinta AGER. Foto: CIJM

Olesea Stamate, directoare AGER: „Revenim la problema lipsei unei înțelegeri profunde a problemei și, în consecință, a unei viziuni strategice clare”

Potrivit Olesei Stamate, directoarea Asociației pentru o Guvernare Eficientă și Responsabilă, în țara noastră multe reforme se fac doar pentru bifă. „Fără dubii, spații special amenajate pentru audierea minorilor sunt necesare. Însă câte, conform căror standarde, se pare că nu s-a întrebat nimeni. Nemaivorbind de repetatele investiții în instanțele de judecată pe pas de lichidare. Este regretabil faptul că banii noștri se cheltuie fără o necesitate, argumentare și viziune clară”, a concluzionat experta.  

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Banii publici sunt și banii mei”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) și Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER), într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană și National Endowment for Democracy.   

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii