Achiziţii publice

Licitații cu șiretlic

Cum obțin unele companii milioane din acorduri de majorare a contractelor de achiziții publice

Grădinița nr 2, Rezina
Autor: Mariana Focșa
29/12/2017 9131

Doar pe parcursul anului 2017, instituțiile de stat din Republica Moldova au cheltuit peste 74,8 milioane de lei pentru majorări neplanificate a prețului achizițiilor publice făcute. Pentru aceasta, au fost semnate circa 700 de acorduri adiționale de majorare a contractelor de achiziții. În 2015 și 2016, scumpirile aprobate prin acorduri adiționale s-au ridicat până la 222,2 mln. lei și, respectiv, 310,3 mln. lei. Potrivit experților, există mai multe motive pentru care autoritățile publice acceptă acest lucru. Uneori aceste majorări sunt justificate, în alte cazuri - sunt făcute din interes sau din ne-dorința autorității contractante de a iniția un  nou proces de achiziții.

Achiziții „pe nevăzute”

Cele mai mari majorări la procurările de stat efectuate pe parcursul acestui an au fost făcute pentru achizițiile de lucrări de construcții, reparații și restaurări, pentru care au fost cheltuiți circa un sfert din cei 74,8 milioane de lei. Pentru construcția apeductelor, conductelor de apă, instalațiilor de apă și canalizări au fost alocate suplimentar alte 25% din suma totală a majorărilor de contracte, iar pentru achizițiile de medicamente și echipamente medicale au fost cheltuiți cu 9,7 milioane mai mult decât era planificat inițial în contractele de procurări. Printre serviciile și produsele pentru care firmele au cerut, în 2017, majorări suplimentare după ce au câștigat licitațiile publice se mai regăsesc lucrările pentru reparația drumurilor (4% din totalul acordurilor de majorare), și procurările de autovehicule (2%).

Potrivit noilor prevederi ale Legii privind achizițiile publice, micşorarea sau majorarea cantității de bunuri şi/sau servicii contractate nu poate depăşi 15 la sută din valoarea contractului sau a soldului rămas după micşorarea anterioară a valorii bunurilor contractate. Aceste majorări sau micșorări pot avea loc însă doar în cazuri temeinic justificate, fără schimbarea preţului unitar sau a altor termeni şi condiţii ale ofertei şi ale documentaţiei de atribuire.

 

Cum și-a cumpărat Poliția mașini

Dacia Duster

În primăvara anului trecut, Inspectoratul Național de Investigații și-a reînnoit parcul de automobile. În locul vechilor mașini hârbuite, în ograda INI au fost „parcate” 42 de automobile nou-nouțe. Licitația pentru procurarea a 14 automobile administrative, 16 mașini operaționale, 10 autoturisme de teren și două microbuze a avut loc în mai 2016. La concursul de achiziții organizat de Inspectoratul General de Poliție, în numele INI, au participat patru concurenți: Dat Sun Auto SRL, East Auto Lada SRL, DAAC Autosport SRL și DAAC Auto SRL. Inspectoratul și-a planificat să cheltuiască pentru aceste achiziții 11,6 milioane de lei. Câștigătoare ale licitației au fost desemnate companiile-surori Daac Autosport și DAAC Auto. Cele 16 Skoda Rapid și două Ford Transit, procurate pentru administrația INI de la prima firmă, au costat 4,9 milioane de lei, iar pentru 14 Dacia Logan și 10 Dacia Duster cumpărate de la DAAC Auto, IGP a plătit 5,7 milioane de lei, economisind astfel un milion de lei din cei planificați inițial pentru aceste procurări.

11 automobile, aduse „pe ușa din spate”

Banii însă nu au rămas în bugetul instituției. În august 2016, la trei luni de la aceste achiziții, fără a anunța un concurs nou, INI a mai procurat de la aceleași companii alte 11 automobile, cheltuind pentru asta încă 2,6 milioane de lei. Noua procurare a fost făcută în baza unui simplu demers adresat de Inspectorat grupului de lucru pentru achiziții,  fără a fi prezentată vreo justificare. Grupul de lucru, fără a solicita argumente sau detalii suplimentare, a dispus chiar a doua zi majorarea valorii contractelor cu DAAC Auto SRL (cu aproape un milion de lei) și cu DAAC Autosport SRL (cu circa 1,7 milioane de  lei).

Contractele de achiziții cu cele două companii au devenit deodată mai scumpe cu 19,27% (DAAC Auto SRL) și cu 29,35% (DAAC Autosport SRL), în condițiile în care normele legale nu permit majorări mai mari de 15% în cazul achizițiilor publice, și doar în cazuri temeinic justificate.

Majorarea contractului, subiect sensibil la IGP

Responsabilii de achiziții de la IGP refuză să ofere explicații despre cele 11 mașini cumpărate prin acord adițional de la firmele din concernul DAAC. Contactată telefonic, Reghina Moscalciuc, inspector superior în cadrul Serviciului achiziţii şi logistică, IGP, inițial ne-a comunicat că nu cunoaște cazul și are nevoie de timp pentru a se documenta. A doua zi, când am revenit la ea, funcționara a insistat că nu cunoaște decât ceea ce este indicat în dosarul procedurii de achiziție, pe care ni l-a expediat și nouă anterior. Pentru alte detalii, Moscalciuc ne-a redirecționat spre șeful adjunct al Serviciului achiziții și logistică, Alexandru Boţan, care nu a fost de găsit.

Igor Șcerbinski, vicedirector DAAC Hermes, ne-a dat însă asigurări că norma admisă de lege pentru majorări nu a fost depășită la aceste achiziții. „După legea licitațiilor, se poate de majorat cu câteva procente. Cred că până la 10%, dar trebuie să verific. Probabil în baza la aceasta, poliția a majorat, dar trebuie de verificat. Alte modificări nu pot fi făcute după lege. Probabil la Poliție au apărut bani, și ei - în limita acestui procent - au majorat volumul achizițiilor”, ne-a declarat  Șcerbinski.

DAAC – vânzări anuale de 146 de milioane de lei, din achiziții publice

În perioada decembrie 2015 - noiembrie 2016, IGP a procurat în total 67 de automobile și toate de la DAAC Auto și DAAC Autosport. Achizițiile au costat 17,2 milioane de lei.

Cele două companii fac parte din concernul DAAC, condus de omul de afaceri Vasile Chirtoca, consilier în Consiliul Municipal Chișinău din partea Partidului Comuniștilor. Firmele din acest concern sunt principalii furnizori de automobile pentru instituțiile de stat. Numai în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2017, companiile din grupul DAAC au vândut statului mijloace de transport în valoare totală de 146 de milioane de lei.

Scumpiri pe bandă rulantă

În aprilie 2016, Consiliul Raional Edineț a organizat o licitație pentru a contracta o companie care să repare drumurile locale din raion. Suma scoasă la mezat de autoritățile raionale a fost de 5.586.667 lei. Au participat la concurs patru companii. Nouconst SRL, care a propus cel mai mic preț pentru lucrări, adică 4,8 milioane de lei, a fost desemnată câștigătoare și urma să execute lucrările în patru luni. Termenul de valabilitate al contractului a fost stabilit de 7,5 luni, iar termenul de executare a lucrărilor – 4 luni.

La cinci luni de la momentul semnării contractului, când ar fi trebuit deja să termine lucrările, Consiliul raional și Nouconst SRL au majorat valoarea contractului cu 719.729 de lei, adică 15% din valoarea inițială. În rezultat, reparația drumurilor locale din Edineț a ajuns să coste cu peste 30.000 de lei mai mult decât își planificase inițial Consiliul să cheltuiască.

Majorarea valorii contractelor după câștigarea licitației este o practică obișnuită pentru Nouconst. În 2015, în decurs de șapte luni, firma a obținut acorduri de majorare în alte șase cazuri în care și-a asumat să execute lucrări pentru instituții de stat. Din aceste majorări, Nouconst a primit suplimentar  peste patru milioane de lei.

Am încercat să obținem o reacție din partea Consiliului Raional Edineț despre majorările din contractul cu Nouconst SRL. După ce am fost pasați de la un funcționar la altul, Ion Paduca, şef al Direcţiei Construcţii din Edineț, ne-a dat asigurări că în acest caz nu putea să fie majorată valoarea contractului. Totuşi, Paduca a declarat că va verifica informaţia şi, la acordul superiorilor, va reveni cu detalii. Până la publicarea investigației, Paduca nu a mai revenit.

Nouconst, firma apropiată lui Iurie Chirinciuc?

Compania Nouconst SRL este administrată de omul de afaceri Marin Sîrbu, tot el fondatorul companiei. În aprilie 2017, Sîrbu a fost reținut de procurorii anticorupție într-un dosar de corupție, fiind acuzat că, în complicitate cu ministrul de atunci al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, ar fi exercitat presiuni asupra unei companii câştigătoare a licitaţiilor finanţate de Banca Europeană de Investiţii (BEI) cu scopul de a o constrânge să cedeze o parte din volumul de lucrări unor agenţi economici. Pe parcursul anilor 2016-2017, ministrul şi şeful Administraţiei de Stat a Drumurilor ar fi creat impedimente agentului economic câştigător prin neavizarea unor acte sau tergiversarea aprobărilor necesare pentru executarea lucrărilor.

În luna august 2017, Judecătoria Chișinău l-a condamnat pe Chirinciuc la un an şi patru luni de închisoare pentru trafic de influență şi abuz de serviciu. Lui Marin Sîrbu, complice al lui Chirinciuc, i-a fost aplicată o amendă de 45 000 lei.

Licitație dubioasă la Telenești

 

Și în Telenești lucrările de reparație a unor drumuri s-au scumpit esențial după ce autoritățile locale au bătut palma cu firma Nisip-SI SRL care s-a angajat să livreze pietriș pentru reparația străzilor din or. Telenești și satele Mihalașa și Mihalașa Nouă. Firma desemnată câștigătoare a unei licitații desfășurată în iunie 2016 a fost singura admisă la concurs după ce alți trei concurenți care au depus ofertele au fost descalificați ori s-au retras.

Dosarul acestei licitații, pe care l-am studiat, dezvăluie mai multe lucruri ciudate. Astfel, specificațiile tehnice și cele de preț din Caietul de sarcini, pregătit pentru această licitație și semnat de viceprimarul or. Telenești, au fost stabilite în baza ofertei și a prețurilor companiei Nisip-SI, cea care ulterior a participat la licitație și a câștigat-o. De asemenea, după ce a fost declarată câștigătoare a licitației pentru livrarea anumitor materiale de construcție, compania Autovertrans SRL a renunțat brusc la contract. Scrisoarea de refuz a companiei, în adresa Primăriei or. Telenești, a fost depusă pe 15 iulie 2016. Cu patru zile mai devreme, pe 11 iulie, grupul de lucru pentru organizarea licitației îi atribuie întregul contract firmei Nisip-SI, făcând trimitere la refuzul Autovertrans din viitor.

Aceeași firmă, mai multe acorduri de majorare

Contractul cu Nisip-SI, în valoare de 1,4 milioane de lei, a fost semnat de Primăria Telenești pe 18 iulie 2016. Peste jumătate de an, în decembrie 2016, sub pretextul că în procesul de construcție a sistemului de canalizare au fost deteriorate drumurile din Telenești, grupul de lucru pentru achiziții din cadrul primăriei orașului a dispus majorarea cu 221.625 de lei (15%) a valorii contractului încheiat cu firma care a livrat pietriș, nefiind însă specificat în documente pentru care drumuri anume a fost achiziționat pietrișul.

Materialul de construcție a stat în movile pe marginea drumurilor, fără supraveghere, timp de mai multe luni. Primăria Telenești a contractat lucrări de reparație a drumurilor pentru care a fost procurat pietrișul abia în decembrie 2016, din nou de la firma Nisip-SI. Termenul de executare a lucrărilor a fost de 1,5 luni - în plină iarnă.

Peste alte patru luni, într-o nouă licitație publică, autoritățile din Telenești au mai cumpărat o dată pietriș de la aceeași companie, și iarăși pentru reparația străzilor din or. Telenești și satele Mihalașa și Mihalașa Nouă. Valoarea noului contract a fost de 1,6 milioane de lei, adică cam cât a plătit primăria prima dată pentru pietrișul cumpărat de la Nisip-SI. Ca și în cazul achiziției precedente, la doar 5 luni după semnarea contractului de achiziție, valoarea contractului a fost majorată cu 13,48%, iar suma finală a acestuia a ajuns la 1,8 milioane de lei. 

Compania consilierului democrat

Compania Nisip-SI SRL, din Verejeni, raionul Telenești, a fost fondată în anul 2000, de către Vitalie Istratii și Nicolae Strajescu, ultimul fiind și administrator al companiei, dar și consilier local din partea Partidului Democrat în satul Verejeni, Telenești.  În perioada 17 aprilie 2015 – 13 noiembrie 2017, Nisip-SI SRL a obținut contracte de stat în valoare de 10,5 milioane de lei. În majoritatea cazurilor, firma a câștigat licitații în localități din raionul Telenești, conduse de reprezentanți ai Partidului Democrat.

Contactat de noi, primarul orașului Telenești, Vadim Lelic, ne-a declarat că majorarea contractului de achiziție a pietrișului din 2016, iar apoi și noile achiziții de pietriș din 2017 de la firma Nisip-SI au fost necesare pentru că drumurile se strică în continuu.

„Nu am inclus în contract denumirea străzilor pe care urma să fie livrat pietrișul pentru că nu știam care stradă va necesita de urgență reparație”, a răpuns primarul deranjat. Pentru că nu ne-a putut oferi răspuns la mai multe întrebări despre licitațiile care vizează firma Nisip-SI (invocând lipsa de timp), Lelic ne-a sugerat să vorbim cu responsabilul de achiziții din cadrul primăriei, Natalia Iacob. După ce a ascultat întrebările noastre, funcționara ne-a spus că este în concediu și să revenim peste două săptămâni.

Am încercat să îl contactăm pe Nicolae Străjescu, dar acesta nu a fost de găsit.

Lucrări mai scumpe, la Rezina

La Rezina, un acord adițional de majorare a volumului lucrărilor a fost semnat în noiembrie 2016 pentru izolarea termică a grădiniței nr.2 din oraș. Pentru lucrările, finanțate în proporție de 71 la sută de Fondul de Eficiență Energetică și restul din bugetul local, a fost semnat inițial un contract în valoare de un milion de lei cu firma Galicus SRL. Aceasta urma să acopere clădirea cu plăci de poliester în termen de trei luni de la semnarea contractului, adică până pe 17 august 2016. Pe 1 august a aceluiași an, în baza unei dispoziții a primarului or. Rezina, Simion Tatarov, o comisie care includea un contabil, un metodist de la grădiniță, un consilier orășenesc, viceprimarul de Rezina și responsabilul tehnic de lucrările efectuate a evaluat lucrările de construcție efectuate de Galicus SRL și a constatat că unele lucrări nu au corespuns volumelor incluse în caietul de sarcini, iar în alte cazuri agentul economic a efectuat lucrări adiționale neprevăzute în contract. Pentru a acoperi aceste cheltuieli suplimentare, comisia a decis să îi mai plătească firmei 194.650 de lei (18% din valoarea contractului inițial - n.r.). Ulterior, din devizul de lucrări anexat la contract, s-a constatat că costul anumitor lucrări este mai mare decât cel indicat în contractul de bază semnat cu Galicus.

Primarul din Rezina, Simion Tatarov, afirmă că majorarea costului lucrărilor a fost necesară pentru că inițial nu a fost calculat corect volumul de lucrări. Potrivit alesului local, executarea izolării termice a grădiniței a fost încheiată abia în noiembrie 2016. Responsabilul tehnic de lucrările efectuate la Grădinița nr. 2 din Rezina îl contrazice însă pe primar. Potrivit sursei, lucrările au fot încheiate în august 2016, iar agentul economic s-a dovedit a fi atât de înțelegător, încât a executat toate lucrările suplimentare, neprevăzute de contract, înainte de semnarea acordului de majorare. Potrivit experților, aceasta reprezintă însă o încălcare gravă a legislației.

„Majorările pot fi făcute doar în cazuri temeinic justificate”

Potrivit lui Valeriu Secaş, director adjunct al Agenţiei Achiziţii Publice, în argumentarea majorării contractelor, autoritățile contractante invocă diferite şi numeroase motive: mai au nevoie, nu au estimat corect, au apărut necesităţi suplimentare, au apărut finanţări, au economisit şi mai au necesități. Legea le permite în cazuri temeinic justificate să majoreze valoarea achiziţiilor, dar nu mult de 15% din valoarea inițială. Când e vorba de majorări mai mari, autorităţile contractante trebuie să desfăşoare o nouă procedură de achiziție. „Agenţia Achiziţii Publice poate verifica aceste majorări doar în cadrul controalelor după semnarea contractelor”, explică funcționarul, dar acest tip de controale sunt efectuate abia din mai 2017.   

Serghei Merjan, expert al Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă, AGER: „Sunt cazuri de majorare din cauza ne-dorinței autorităților de a iniția o nouă licitație”

„În practica desfășurării achizițiilor publice, apar diferite motive pentru care se recurge la acorduri de majorare. Există  situații de majorare a contractelor din motive obiective, când se constată necesitatea unor volume mai mari de lucrări sau când este efectuată o evaluare inițială incorectă a proiectelor. De asemenea, există situații de majorare a contractelor din interes. Sunt și cazuri de majorare din cauza ne-dorinței autorității contractante de a iniția un nou proces de achiziție. În ultimul caz, acordurile de majorare la contract ar trebui interpretate ca achiziții dintr-o singură sursă, care sunt permise doar în cazuri excepționale.

În cazul contractelor de achiziții de lucrări, majorarea volumelor lucrărilor și, respectiv, a valorii contractelor se efectuează doar după evaluarea comună de către autoritatea contractantă și agentul economic a lucrărilor suplimentare și costurilor implicate. Este o încălcare a legislații atunci când unii agenți economici se apucă de lucrări suplimentare  înainte ca necesitatea acestora să fie stabilită prin evaluare și prin semnarea unor acorduri adiționale de modificare a contractului inițial”.     

Acest articol de investigație a fost elaborat cu sprijinul proiectului „Consolidarea capacităților societății civile în domeniul utilizării datelor deschise”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și finanțat de programul Republicii Slovace de Transfer al Cunoștințelor și Experienței de Tranziție al SlovakAid. Toate opiniile aparțin autorilor/autorului  și nu reflectă poziția oficială a PNUD Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Guvernului Republicii Slovace sau afiliaților acestora.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii