Bani publici

Cum se pierd terenurile publice din Chișinău: afacerea „Terenuri pentru familii nou-create”

Foto: captură cadastru.md
Autor: Cornelia Cozonac
22/10/2014 12152

În ultimii trei ani, zeci de terenuri situate în zonele centrale ale Capitalei au ajuns, prin anumite scheme dubioase, în mâini private. Fără licitaţie, dar nu fără concursul unor funcţionari din cadrul Primăriei Chișinău, a unor judecători, avocaţi şi executori judiciari. Fiecare teren pierdut valorează zeci de mii de euro. Reprezentanţi ai primăriei şi membri ai Consiliului Municipal se învinuiesc reciproc sau dau vina pe legislaţia imperfectă şi pe judecători, care s-ar „substitui ilegal administraţiei publice locale”. Problemele sunt cu barbă, schemele sunt cunoscute de ani buni, iar pierderile de pe urma înstrăinării ilegale a patrimoniului public sunt de miliarde, spun unii experţi. Cu toate acestea, nicio structură de stat nu a făcut până acum propuneri de modificare a legislaţiei pentru a stopa fraudarea patrimoniului public.      

O schemă, aparent simplă, de preluare a terenurilor publice funcţionează de ani buni fără abateri în Capitală. Arhitecţii schemei utilizează cu abilitate prevederile din legislaţie. Acaparate sub pretextul dreptului la construcția casei garantat de lege pentru familiile nou-create, terenurile obţinute gratuit sunt ulterior vândute de câteva ori în decurs de un an. Întreg procesul este tras la indigo: aceiaşi actori, aceleaşi texte şi formulări – de la depunerea cererii la primărie până la hotărârile instanţelor de judecată şi înregistrarea dreptului de proprietate la Cadastru. Terenurile luate prin astfel de scheme se află în zone ultrascumpe şi sunt perfecte pentru construcţia unor cartiere rezidenţiale. Interesul sporit pentru astfel de terenuri este justificat de profiturile enorme care pot fi obţinute în urma construcţiei blocurilor de locuit – cel puţin un milion de euro la o clădire cu șapte etaje, spun experţii de la Centrul Analitic Expert-Grup.

Pasul 1: Solicitare către Primărie   

Cum funcţionează totul? Arhitecţii schemei identifică terenul ce urmează a fi acăpărat, situat, de regulă, într-o zonă centrală a oraşului, unde poate fi ridicat un bloc de locuit. Apoi sunt identificați interpuşii – familii tinere care, conform documentelor, nu au locuinţă în Chişinău. Tinerii căsătoriţi solicită Consiliului Municipal Chişinău (CMC) teren pentru construcţia casei de locuit. În cerere se face referire la prevederile Codului Funciar, articolul 11, care garantează familiilor nou-create dreptul la un loc de trai sau la îmbunătăţirea condiţiilor locative. CMC fie nu răspunde, fie că respinge solicitarea, invocând lipsa de fonduri sau faptul că terenurile pentru construcţie pot fi înstrăinate doar prin licitaţie publică. Şi astfel edilii parcă s-ar spala pe mâini. Procesul însă se derulează în continuare după un plan bine stabilit.

Pasul II: Instanţa de judecată         

Şi într-un caz şi în altul, în termen de o lună, tânăra familie atacă CMC în judecată. Dacă în mod obișnuit procesele de judecată durează ani de zile, în aceste cazuri instanţa acţionează surprinzător de repede – în numai o lună reclamanţii se aleg cu o decizie definitivă prin care CMC este obligat să le atribuie teren pentru construcţia casei. Primăria,  în cele mai dese cazuri, nu atacă încheierea judecătorului sau o face cu întârziere.

Pasul III: Identificarea terenului şi punerea sechestrului

Primăria nu îndeplineşte hotărârea instanţei şi în schemă intră executorul judiciar, care, „pentru a asigura acţiunea” pune sechestru pe un teren public – cel identificat de autorii schemei. În majoritatea cazurilor pe care le-am investigat participă  aceiaşi executori judiciari.

Pasul IV: Instanţa substituie municipalitatea     

Odată ce au identificat terenul, care este sechestrat, reclamanţii se adresează din nou instanţei de judecată cu cererea de „schimbare a ordinii de executare a hotărârii instanţei”. Adică, instanţei i se cere să atribuie direct terenul pe care s-a pus sechestru, fără a aştepta decizia Primăriei. În cerere, ATENŢIE!, este indicat codul cadastral al terenului pe care tânăra familie doreşte să-şi construiască casă de locuit (!). Decizia instanţei este aceeaşi în toate cazurile, iar textul e următorul: „Se admite cererea lui X. Se schimbă ordinea de executare a hotării Curţii de Apel nr. Y din data Z privind atribuirea familiei cetăţeanului X a terenului destinat construcţiei casei de locuit individuale, ca familie nou formată…”. Mai departe instanţa îşi atribuie rol de gestionar de fonduri funciare şi decide, cu text deschis, alocarea terenului, indicând numărul cadastral şi obligând Oficiul Teritorial Cadastral (OTC) să înregistreze dreptul de proprietate pe numele persoanei X.

Pasul V: Înstrăinarea

Mai departe este utilizat acelaşi scenariu în toate cazurile. Terenul luat gratuit – în cel mai bun caz contra unei sume mizere, de câteva sute de lei (preţul nominal calculat conform legislaţiei) – este vândut în mai puţin de o lună de la înregistrarea la Cadastru, evident, la preţ de piaţă. Apoi terenul este vândut încă o dată şi încă o dată, ca apoi să ajungă în proprietatea celui care l-a jinduit. Schema este binegândită, întrucât cel de al treilea cumpărător se consideră de bună credinţă şi nimeni nu-l poate acuza că a fost implicat într-o schemă dubioasă.

Terenuri din strada Albişoara, sectorul Centru  

Două terenuri învecinate din strada Albişoara au ajuns în proprietatea a două familii tinere prin schema descrisă mai sus. Ambele familii au solicitat în mod separat teren pentru construcţia casei, iar Consiliul Municipal Chişinău a refuzat să le satisfacă cererea, menţionând că terenurile din proprietatea municipiului se înstrâinează doar prin licitaţii publice. După aceasta, cele două cazuri parcurg o cale identică – acelaşi executor judecătoresc pune sechestru, în aceeaşi zi, pe ambele loturi, în instanţa de judecată, acelaşi magistrat judecă ambele cazuri, iar Primăria Chişinău, în ambele cazuri, nu atacă încheierea judecătorului. Ulteror cele două terenuri alăturate sunt vândute de două ori unora şi aceloraşi persoane. Dar să vedem cum s-au derulat  lucrurile în fiecare caz în parte.

Cazul Sturza

Andrei şi Ana Sturza au solicitat în 2011 teren pentru constructia casei, motivând că sunt tineri căsătoriţi si au nevoie de loc de trai. La 21 octombrie 2011 Consiliul Municipal  refuză să aloce teren tinerilor căsătoriţi. Aceştia imediat atacă CMC-ul în judecată. În mai puţin de o lună, la 15 decembrie 2011, obţin o decizie favorabilă a Curţii de Apel Chişinău, care obligă CMC să le atribuie „teren pentru construcţia casei în intravilanul municipiului Chişinău”. CMC nu a executat decizia instanţei şi tânăra familie depune  o nouă cerere, deja în Judecătoria Centru, pentru „schimbarea modului de ordine de executare a deciziei CA din 15 decembrie 2012”. Judecătorul Serghei Namaşco, în motivarea deciziei, face apel la CEDO şi notează că: „instanţa de judecată constată că eschivarea debitorului de a executa hotărârea CA constituie o ingerinţă a dreptului lui Ana şi Andrei Sturza garantat de art.6, art.1 Protocol 1 CEDO şi consideră necesar de a schimba modul şi ordinea de executare  a hot din 15.12.11, pentru a asigura lui Ana şi Andrei Sturza un trai decent, aşa cum reclamă prevederile at 27 al Constitutiţiei R.Moldova şi art 10 Cod cu privire la locuinte”. În Hotărârea din 7 iunie 3013, Serghei Namaşco  decide „… A transmite în proprietatea creditorilor Ana şi Andrei Sturza dreptul de proprietate asupra lotului de teren situat în municipiul Chişinău, str. Albişoara, cu suprafaţa de 0,06679 ha cu nr.cadastral 0100418292. A obliga OCT Chişinău să înregistreze dreptul de proprietate după Ana şi Andrei Sturza asupra lotului de teren…

Foto: captură cadastru.md

La 12.07.2013, cei doi înregistrează la Cadastru drepturile asupra terenului din strada Albişoara. În numai o lună,  terenul este vândut (!). Cumpărătorii sunt Dumitru Rusu şi Sanda Rusu, care  apar în calitate de cumpărători şi la alte terenuri. La mai puţin de un an, în iunie 2014, se produce o a doua tranzacţie. Terenul este din nou vândut. De remarcat că terenul dat se află în zonă de parc, la strada principală Albişoara, în faţa unui bloc de locuit, unde nu sunt case particulare. Costul unui teren similar în aceasta regiuue este de cel puţin 60-80 mii euro, potrivit experţilor imobiliari.

Cazul  Rusu

Un caz trans la indigo este cel al lui Alexandru Rusu şi vizează un lot alăturat celui solicitat de soţii Sturza. Alexandru Rusu solicită de la Primăria Chişinău, după aceeaşi schemă, un lot de teren pentru constructia casei. La 5 decembrie 2012 Primaria refuză. Urmează cererea în judecată.  Întro lună cererea este pusă pe rol şi în mai puţin de o lună, la 27  februarie 2012, Curtea de Apel Chişinău declară ilegal refuzul CMC şi obligă autoritatea municipală să-i acorde lui Alexandru Rusu si familiei sale„în conformitate cu art. 11, Cod Funciar, un sector de teren din intravilanul municipiului Chişinău cu suprafaţa de 0.04 ha – 0,07 ha pentru construcţia casei de locuit particulare”.  Primăria nu execută decizia instanţei, iar Alexandru Rusu împreună cu executoru identifică un teren, tot pe strada Albisoara, pe care se impune sechestru.

Foto: captură cadastru.md

Atât în cazul Rusu, cât şi în cazul Sturza intervine acelaşi executor judecătoresc - Igor Doroftei, care pune sechestru pe al doilea teren, alăturat celui sechestrat la cererea familie Sturza. Sechestru este aplicat în ambele cazuri în aceeaşi zi - 26 iunie 2012. Aşa se întâmplă că cererile celor doi pretendenţi la terenuri publice pentru construcţia casei de locuit în vederea schimbării modului şi ordinei de executare a hotărârii Curţii de Apel Chişinău sunt examinate în aceeaşi zi, la 7 iunie 2013,  de către acelaşi judecător – Serghei Namaşco (!). Textul celor două hotărâri este identic (!), cu execepţia numelui reclamantului. Evident, dispoziţia este similară celei emise în cazul Sturza: „A transmite în proprietatea creditorului Rusu Alexandru şi membrilor familiei dreptul de proprietate asupăra lotului de teren situat în municipiul Chişinău str. Albisoara cu suprafaţa de 0,069 ha cu nr. cadastral 0100418291, cu incasarea de la Alexandru Rusu în contul debitorului a sumei de 835,62 lei”.

Înscrierea la Cadastru, ca şi în cazul Sturza, se face în aceeaşi zi – 12.07.2012.

În numai două săptămâni, la 30 iulie 2013, ambele loturi sunt vândute unora şi aceloraşi persoane -  soţii Rusu Dumitru şi Sanda, iar în mai puţin de un an ambele terenuri sunt vândute din nou, în aceeaşi zi, 12 iunie 2014. Cumpărătorii sunt aceeşi în ambele cazuri – soţii Ceaicovschi, aşa cum arată înscrisurile de la Cadastru.

Terenuri în strada Trandafirilor, Botanica 

Alte două terenuri, la fel, învecinate, din strada Trandafirilor, o zonă ultrascumpă din Capitală, sunt preluate, după  schema descrisă mai sus. Soarta celor două terenuri se decide  în aceeaşi zi, de către aceeaşi instanţă de judecată. Curtea de Apel Chişinău admite, la 25 martie 2013, cererile a două persoane diferite Cebotari şi Coşulean, cărora  CMC le-a refuzat repartizarea loturilor de teren pentru construcţia casei,  şi decide să li se acorde terenuri în strada Trandafirilor. Ambele terenuri sunt înregistrate la Cadastru în aceeaşi zi, la 24 mai 2013. La mai puţin de o lună, tot în aceeaşi zi -   13.06.2013, ambii proprietari vând terenul. Cumpărătorii sunt persoane cu vârsta de peste 70 de ani. În primul caz este o familie din Chişinău, iar în  al doilea caz – o bătrână din oraşul Bălţi. Ultima, la 6 ianuarie 2014, a grevat drepturile patrimoniale SRL Wall Coninvest &CO. Iată cum s-au derulat şi aceste două cazuri:

Cazul Cebotari        

Alexandru Cebotari s-a căsătorit în mai 2012. În aceeaşi lună depune, la CMC Chişinău, o solicitare  nr. C-4744/12, prin care cere să i se atribuie un lot de teren. CMC, în răspunsul său, le solicită tinerilor căsătoriţi, să prezinte copiile buletinelor de identitate şi dovada că au nevoie să-şi îmbunătăţească condiţiile de trai. Alexadru Cebotari nu se mai oboseşte să îndeplinească cerinţele CMC, şi, la  1 iunie 2012,  se adresează în judecată, pe motiv că „răspunsul CMC este ilegal, deoarece acest drept este garantat de lege” şi cere instanţei „să recunoască ilegal răspunsul CMC cu num.01/1-09-1142 din 18 mai 2012 şi să oblige CMC să-i acorde familiei sale un sector de teren în intravilanul municipiului Chişinău pentru construcţia casei de locuit”.  Curtea de Apel admite cererea şi în doar trei săptămâni(!), la 25 iunie 2012, pronunţă încheierea prin care obligă CMC să aloce familiei Cebotari teren pentru construcţia casei.  Aceasta hotărâre nu este contestată de reprezentanţii CMC şi decizia intra în vigoare la 4 septembrie 2013. CMC  însă nu excută hotărârea instanţei şi reclamatul depune, la 16 ianuarie 2013,  o nouă cerere prin care solicită Curţii de Apel Chişinău schimbarea modului şi ordinii de executare a hotărârii CA din 25 iunie 2012. La 25 martie 2013, CA admite cererea şi „transmite în proprietatea lui Alexandru Cebotari lotul de teren cu suprafaţa de 0.07 ha nr.cadastral 0100101870 din strada Trandafirilor, municipiul Chişinău, cu încasarea din contul lui Alexandru Cebotari în beneficiul CMC preţul normativ al lotului de 821,75 lei” (!). Preţul de piaţă al acestui lot în această regiune, potrivit experţilor imobiliari, este de minimum 60 mii de euro. De data aceasta, CMC atacă cu recurs, menţionând că prima instanţă a emis o  încheiere bazată pe aplicarea incorectă a normelor de dret procesual. Completul Colegiului civil, comercial şi de contecios administrativ al CSJ consideră recursul CMC „neîntemeiat şi care urmează a fi respins ca fiind depus tardiv”. „La depunerea recursului în afara termenului legal, recurentul nu a solicitat repunerea recursului în termen şi nu a prezentat probe ce ar justifica imposibilitatea îndeplinirii actului în termen”, se menţionează în hotărârea CSJ din 3 iulie 2013, prin care este lăsată în vigoare decizia CA din 25 martie 2013. Completul de judecători este format din Svetlana Novac, Ion Vîlcov şi Tatiana Vieru.

Foto: captură cadastru.md

Ce se întâmplă mai departe cu terenul? Alexandru şi Nadejda Cebotari îşi înregistrează drepturile de proprietate la 24 mai 2013, fără să aştepte decizia  ultimei instanţe , de parcă ar fi cunoscut care va fi verdictul. În mai puţin de o lună, la 10 iunie 2013, terenul este vândut altei persoane, conform  contractului de vânzare-cumpărare înregistrat la Cadastru. Noii proprietari sunt o familie de pensionari cu vârta de 71 si 76 de ani.

Cazul Coşulean

Şi lui Coşulean Vasile, CMC refuză  să-i aloce teren pentru construcţia casei.  Urmează procesul de judecată. La 9 februarie, 2011, CA Chişinău obligă CMC să-i dea teren familiei nou-create. La 28 februarie, aceeaşi instanţă trimite spre executare  CMC Chişinău Hotărârea, iar la 17 martie Directia juridică a Primăriei o adresează spre executare. Coşulean însă nu aşteaptă ca CMC să execute hotărârea instanţei şi la  25 martie ataca CMC la Curtea de Apel privind neexecutarea deciziei judecătoreşti. La 12 decembrie 2012, Coşulean depune o cerere privind schimbarea modului de executare a hotărârii judecătoreşti şi instanţa în numai o lună admite cererea şi îi atribuie lui Vasile Coşulean lot de teren în strada Trandafirilor.

Foto: captură cadastru.md

După cum se vede din planul cadastral în această regiune nu sunt case particulare, iar cele două terenuri sunt perfecte pentru construcţia unui cartier rezidenţial.

Terenuri din strada Trifan Baltă, Telecentru  

Alte două terenuri învecinate, altă zonă destul de scumpă din Captală. De data aceasta, la Telecentru, în regiunea străzii Trifan Baltă. Două familii diferite, acelaşi scenariu de derulare a cazului. În final cele două terenuri alăturate ajung în proprietate unui agent economic.

Cazul Barbula

Familia Barabula intră în posesia terenului de 0, 07 ari din strada Trifan Baltă la 8 august 2013, având la bază încheierea Judecătoriei Centru din 26 iunie 2013. Cazul s-a consumat la prima instanţă, prin urmare Primăria nu a atacat decizia instanţei. În nici două săptămâni de la intrarea în drepturile de proprietate, la 19 august, terenul este vândut, iar până la sfârşitul lunii terenul este vândut a treia oară.

Foto: captură cadastru.md

Similar decurge şi cazul terenului alăturat din strada Trifan Baltă. Acesta este obţinut, întrun final, tot prin proces de judecată, de către familia Dudnic. Aceasta înregistrează dreptul de proprietate asupra terenului la 14.02.2014, în baza hotărârii Judecătoriei Botanica din 5 noiembrie 2013, ceea ce denotă că nici în acest caz CMC nu a atacat decizia instanţei de judecată şi cazul s-a consumat, la fel ca şi cel descris anterior, la prima instanţă.

Terenul obţinut de familia Dudnic este vândut la numai o săptămână de la înregistrarea la Cadastru. Noul proprietar este domiciliat în regiunea transnistreană.  La 8 august anul curent, terenul este vândut a treia oară, la fel ca şi terenul din vecinătate.

Foto: captură cadastru.md

În final cele două terenuri învecinate de 0,07 ha şi 0,05 ha intră, în aceeaşi zi, în proprietatea unui agent economic. La 19 septembrie 2014, ambele terenuri sunt cumpărate de SRL Melenvit Prim, cu sediul în strada Munceşti, 623.

Cazul Caşu

Alte terenuri, alt sector, la fel de scump pe piaţa construcţiilor. De data aceasta este sectorul Buiucani. Solicitantul de teren -  Sergiu Caşu, un tânăr familist care  depune, la 30 septembrie 2011, o cerere şa CMC, solicitând un lot de teren pentru construcţia casei familiei nou-formate în baza art.11 din Codul Funciar. CMC refuză să-i satisfacă cererea. În nicio o lună de la depunerea cererii la Primărie, Caşu acţionează CMC în judecată. În mai puţin de o lună, la 3 noiembrie, CA Chişinău admite cererea lui Caşu şi „obligă CMC să-i atribuie familie nou-formate pentru construcţie individuală în intravilanul municipiului Chişinău”. Recursul declarat de CMC „a fost restituit ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripţie” şi decizia CA a devenit irevocabilă. CMC nu execută  decizia instanţei şi Sergiu Caşu acţionează în judecată, după aceeaşi schemă, solicitând „schimbarea ordinii de executare a hotărârii CA din 03.11.2011 privind atribuirea terenului”. Judecătoarea Marina Guzun face, ca şi ceilalţi judecători, referinţă la CEDO: „instanţa conchide că prin admiterea acestei cereri s-ar exclude condamnarea R.Moldova la CEDO pentru neexecutarea în termen a unei hotărâri judecătoreşti”. La 30 octombrie 2012, CA admite cererea reclamantului şi „îi atribuie lui Sergiu Caşu terenul cu numărul cadastral 0100515259 situat pe adresa municipiul Chişinău, sr. Vasile Lupu, cu  suprafaţa de 0,0638 ha”.

Ce se întâmplă mai departe cu terenul? La 11 decembrie 2012, Sergiu şi Ludmila Caşu îşi înregistrează la OCT dreptul de proprietate asupra terenului din strada Vasile Lupu.  În numai 3 zile (!) terenul este vândut , contractul de vanzare cumparare fiind perfectat la 14.12.2012 pe numele lui Carp Oleg si Carp Cristina. La 7 luni, terenul este din nou vândut, deja împărţit în două, conform contractelor, încheite la 1 august 2013. În luna mai 2014, cei doi proprietari ai terenului grevează drepturile  asupra terenului Societăţii Comerciale JILA & COM SRL, cu sediul în strada Constructorilor, 39. Terenul obţinut absolut gratuit devine perfect valabil pentru construcţia unui bloc de locuit. Dacă terenul dat ar fi fost vândut în cadrul unei licitaţii publice, în bugetul Capitalei ar fi intrat cel puţin 40-50 mii de euro, spun experţii imobiliari.

Edilii capitalei sunt surzi la semnalarile subalternilor  

Acum câteva luni, şeful Direcţiei Funciare a Primăriei Chişinău, Nicolae Crăciun, ne spunea că multe terenuri sunt pierdute foarte uşor din cauză că juriştii din cadrul Primăriei Chişinău nu atacă cu apele sau recurs hotărârile instanţelor, nu se prezintă la şedinţele de judecată sau depun tardiv recursul. „Am prezentat şi o listă cu zeci de decizii în care CMC a pierdut procesele din cauză că Direcţia Juridică nu şi-a onorat obligaţiunile, iar în ultimii ani am făcut mai multe sesizări, note informative către primar şi secretariatul CMC, dar nu s-a schimbat nimic. Primăria contnuă să piardă procesele, iar terenurile să ajungă fără licitaţie în sectorul privat. Direcţia noastră a înaintat propuneri ca să fie instituită o comisie de control juridic, după modelul Cehiei, ca să fie instituit un sistem de control a dosarelor în care este implicată primăria. În Cehia, dacă reprezentanţii legali ai Primăriei pierd procesul  în prima instanţă, raportează în mod obligatoriu comisiei, care decide cine se face vinovat de pierderea procesului şi stabileşte paşii următori. La noi nu se întâmplă nimic dacă se pierd procese de judecată şi zeci de terenuri ajung astfel în proprietate privată”, a declarat Nicolae Crăciun.   Nicolae Crăciun spune că direcţia pe care o conducea a pregătit  şi o modifcare la proiectului Codului Funciar, ca să se interzică repunerea în circuitul civil a terenurilor alocate familiilor tinere sau altor categorii care beneficiază de facilităţi.

Drept dovadă, Nicolae Crăciun ne-a arătat un teanc de sesizări făcute în ultimii trei ani către conducerea CMC şi a Primăriei, rămase fără răspuns. Iată câteva din ele:

6 mai 2011 Directorul Direcţiei generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii funciare (DGAURF), Vlad Modârcă, trimite o notă de serviciu pe numele secretarului CMC în care se menţionează „Vă aducem la cunoştinţă că în adresa Direcţiei, parvin adresările Direcţiei Asistenţă juridică prin care se remit hotărârire Curţii de Apel Chişinău, privind obligarea CMC de a atribui în propiretate privată terenuri pentru construcţia caselor de locuit particulare. Hotărârile în cauză nu sunt contestate şi ni se remit nouă după omiterea termenului de contestare prevăzut de lege. Având în vedere că CMC nu a împuternicit reprezentantii Direcţiei asistenţă juridică cu dreptul de a decide de a contesta sau nu actele judecatoresti adoptate în detrimentul intereselor autorităţilor publice locale, solicităm să vă implicaţi în problema abordată, pornind de la competenţa reglementată de art.39 al Legii privind administraţia locală”

27 iulie 2011 Directorul interimar al DGAURF, Radu Blaj, scrie în adresa secretariatului CMC că la 14.05.2011, Curtea de Apel Chişinău a admis cerera Irinei şi lui Octavian Rău împotriva CMC privind obligarea atribuiri unui lot de pământ pentru proiectare şi construcţia casei particulare. Hotărîrea în cauză nu a fost contestată.

Întro altă notă de serviciu, Radu Blaj semnalează despre cererea lui Valeriu Chiperi împotriva CMC. Instanţa de judecată a obligat CMC să-i atribuie un lot de pământ pentru proiectarea  şi construcţia unei case de locuit. Reprezentantul CMC nu a contestat hotărârea instanţei. Se solicită investigarea cazului.

O altă notă emisă în aceeasi zi vizează dosarul Catalina Glaschevici împotriva CMC privind atribuirea unui lot de pământ pentru construcţia casei. Aceasta, în pofida faptului că persoana respectivă avea viza de reşedinţă în comuna Stăuceni. Nici în cazul dat hotărârea instanţei nu  a fost contestată.

22.02.2012 Şeful Directiei Funciare din cadrul DGAURF, Nicolae Crăciun, trimite o notă de serviciu în adresa primarului Dorin Chirtoacă şi a CMC privitor la decizia instanţei prin care CMC este obligat să-i atribuie lui Serghei Tabuncic un lot de pământ pentru construcţia casei de locuit particulare.  Decizia instanţei „emisă la 16.06.2011 n-a fost contestata, prin nota de serviciu din 1.09.2011, am solicitat investigarea cazului dat”, se menţionează în nota respectivă.

22.03.2012 Notă de serviciu adresată de Nicolae Crăciun Primarului Dorin Chirtoacă şi secretariatului CMC: „CMC a fost obligat prin decizia Curtii de Apel din 03.11.2011 să-i atribuie cetăţeanului Sergiu Caşu un lot de pământ pentru construcţia casei. Hotărârea instanţei a fost contestată la data de 10.01.2012, peste termenul prevăzut de lege”.

16 octombrie 2012 Nicoale Crăciun semnalează secretriatului CMC despre alte trei cazuri: „Solicităm să investigaţi cazurile de necontestare a Hotărârilor Curţii de Apel Chişinău, ilegale, remise spre executare de Direcţia asistenţă juridică, care flagrant încalcă drepturile administraţiei publice locale de gestionare a proprietăţii municipale şi să înaintaţi propuneri de rigoare Primarului General al municipiului Chişinău”.

Întâmplător sau nu, dar în septembrie curent, Nicolae Crăciun a fost demis din funcţie de către Primarul capitalei Dorin Chirtoacă. Reprezentantul Primăriei este cercetat întrun dosar penal, instrumentat de CNA, despre care nu cunoaştem prea multe detali.

Edilii capitalei recunosc că în Primărie există corupţie   

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, recunoaşte că în Primărie este un nivel înalt de corupie şi admite că  unele terenuri din patrimoniul municipal ajung în mod dubios în proprietate privată, dar spune că repartizarea terenurilor constituie o problemă mai veche, care a început încă în anii 90. Explicaţia constă în preţul înalt al terenurilor din capitală, preţul pentru un ar variind de la 10 la 20 de mii de Euro.

Dorin Chirtoacă

Potrivit lui Dorin Chirtoacă, anume „pentru implicarea în scheme frauduloase de repartizare a terenurilor municipale pentru construcţii a fost schimbată conducerea Direcţiei arhitectură şi urbanism şi a fost destituit din funcţie şeful Direcţiei funciare, care este cercetat penal de către CNA pentru corupţie pasivă”. Primarul capitalei a spus că vede soluţionarea problemei în angajarea persoanelor cu integritate în domeniul respectiv, o monitorizare mai strictă a repartizării terenurilor, cât şi în anularea drepturilor pentru unele organizaţii de a lua cu titlu gratuit terenuri pentru construcţia blocurilor locative. Primarul a mai adăugat că s-au înaintat propuneri de modificare a legislaţiei, dar nu şi-a putut aminti când şi ce modificări au fost propuse.

Viceprimarul capitalei Nistor Grozavu spune că judecătorii iau decizii abuzive, că în mai multe cazuri îşi atribuie funcţiile organului de decizie municipal şi alocă terenuri, dar admite că şi Direcţia juridică a primăriei pe alocuri nu-şi face bine treaba. „Trebuie să examinăm fiecare caz în parte ca să vedem unde s-a greşit. Sunt mai multe cazuri dubioase, în care firme necunoscute ajung să obţină terenuri prin procese de judecată. Trebuie să vedemcine şi unde a greşit”, a declarat Nistor Grozavu.

Cancelaria de Stat nu poate face nimic

Reprezentanţi ai Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat, abilitat cu dreptul de a supraveghea legalitatea activităţii administraţiei publice locale, spun că nu pot face nimic în astfel de cazuri.

Iancu Ţurcanu, într-o şedinţă a serviciilor desconcentrate

„Totul se decide în procese de judecată. E greu să monitorizezi acţiunea Consiliului Municipal, să poţi sesiza la timp abuzurile. Deciziile CMC ajung la noi cu întâriere. Dacă constatăm depăşiri ale atribuţiilor sau abuzuri şi sesizăm CMC, de cele mai dese ori nu primim un răspuns sau îl primit cu întârziere. Suntem nevoiţi să  mergem în proces de judecată, iar în instanţă procesele durează cu anii. Până obţinem o decizie, terenul este vândut de câteva ori. Şi-apoi legislaţia actuală nu prevede pedepse pentru deciziile colectve şi aproape că nu putem trage la răspundere primarii şi cu atât mai mult membrii consiliilor municipale. La moment avem câteva zeci de dosare pe rol în care am atacat deciziile CMC şi ale Primarului Dorin Chirtoacă, însă, chiar dacă obţinem câştig de cauză, nu se schimbă nimic, aceleaşi abuzuri continuă”, ne-a declarat Iancu Ţurcanu, şeful Oficiului teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat.

La CNA -  dosare multe, condamnări niciuna

La Centrul Naţional Anticorupţie ni s-a comunicat că la moment în proces de investigare sunt mai multe episoade legate de atribuirea terenurilor din proprietatea municipală prin procese de judecată, dar nu ni s-au oferit detalii. Dintrun  răspuns al CNA aflăm că “în perioada anilor 2009-2014, în privinţa factorilor de decizie şi ai Consiliului Municipal Chişinău au fost pornite 51 cauze penale, iar  conform competenţei de la alte  organe de urmărire  penală în adresa CNA pentru efectuarea urmăririi penale au parvenit alte 15 cauze penale. Din numărul total de cauze penale instrumentate, în instanţa de judecată cu rechizitoriu au fost expediate 7 dosare. În 19 cauze penale, în baza ordonanţei procurorului, urmărirea penală a fost clasată. În 3 cauze penale, în baza ordonanţei procurorului , urmărirea penală a fost suspendată, în legătură cu neidentificarea persoanei care poate fi pusă sub urmărire. La situaţia din 1 august 2014, ca restanţă, în procedura organului de urmărire penală al CNA se aflau 29 cauze penale, în cadrul cărora obiect al investigaţiile au constituit ilegalităţi comise de către factori de decizie din Primăria municipiului Chişinău şi instituţiile di subordinea acesteia”.

Centrul Naţional Anticorupţie ne-a oferit şi o listă cu dosare trimise în judecată în ultimii cinci ani în care erau vizaţi angajaţi ai Primăriei Chişinău.

În apele tulburi se prind peşti mari

Centrul Analitic Expert Grup a constatat întrun studiu făcut public în mai anul curent, că problemele legate de pierderea terenurilor publice prin diferite scheme dubioase persistă de ani buni. În anii 2011-2014, peste 120 de loturi de teren cu o supărafaţă de peste 320 de hectare au fost ocupate ilegal, îngrădite sau edificate construcţii ilegale sau uşor demontabile. Prejudiciul adus Chişinăului în ultimii patru ani este de cel puţin 50 de milioane de lei, dacă aceste terenuri ar fi fost privatizate la preţ normativ. Dacă ar fi fost vândute la preţul real, de piaţă, în bugetul muncipal ar fi intrat cel puţin 750 de milioane de lei, afirmă autorii studiului. Multe probleme sunt cauzate de netransparenţă şi lipsa informaţiei despre înregistrarea terenurilor, determinarea destinaţiei şi schimbarea destinaţiei, e de părere expertul Igor Guţan: „Lipseşte registrul terenurilor în care să fie informaţia despre câte terenuri avem şi caracteristicile acestora, amplasarea zonală, câte dintre ele pot fi privatizate, care sunt cele deja privatizate şi care sunt cele arendate”.

Avocatul Stanislav Pavlovschi

Avocatul Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO, spune că dacă se atestă că anumite prevederi din legislaţie lasă portiţe pentru abuzuri, legea se amendează imediat şi se elimină orice situaţie care ar genera abuzuri, pierderi pentru bugetul public, încălcări ale anumitor drepturi etc.

„Este ne neînţeles faptul că toţi cunosc despre existenţa, funcţionarea unor eventuale scheme frauduloase în care ar fi implicaţi judecători şi funcţionari publici, dar nu se face nimic pentru a le curma. Pentru orice infracţiune comisă trebuie să existe pedeapsă, iar cei vinovaţi mai devreme sau mai târziu trebuie să fie traşi la răspundere. Vedem exemplul României – acum sunt trimise pe banca acuzaţilor şi condamnate persoane care se credeau de neatins. Asta se va întâmpla şi în Moldova, odată ce a ales cale integrării europene”, susţine avocatul Stanislav Pavlovschi.

Potrivit studiilor realizate de „Expert-Grup”, municipalitatea a pierdut în ultimii cinci ani peste un miliard de lei din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public. Doar în anii 2010-2014, au fost ocupate ilegal 300 de hectare de teren, iar bugetul municipal a suportat pierderi de cel puţin 500 milioane de lei.

Judecător demis pentru atribuirea de teren colegului său

Anul trecut, un judecător de la Curtea de Apel a fost demis pentru o decizie similară celor descrise în investigaţie. Magistratul Grigore Zubati, în vârstă de 59 de ani, a fost eliminat din sistemul judecătoresc  în februarie 2013 de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru că a obligat Primăria Chișinău să-i vândă colegului său Mihail Ciugureanu un teren din proprietate publică. Schema prin care magistratul a obţinut teren este similară celor descrise mai sus.  Ciugureanu, venit în 2001 de la Soroca, a depus o cerere la Primărie, solicitând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă. Pentru că Primăria a respins solicitarea, invocând lipsa de fonduri, peste 7 ani, la 9 iunie 2008, magistratul a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care lucrează, care a obligat Primăria să-i atribuie teren. La 23 mai 2012, magistratul a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere prin care a solicitat schimbarea ordinii de executare a hotărârii judecătorești, argumennd că Primăria tărăgănează aprobarea proiectului care prevede repartizarea terenului, de aceea vrea emiterea unei încheieri prin care rezolva totul: cerea atribuirea lotului fără a mai aştepta decizia Primăriei, înregistrarea dreptului său de proprietate la Agenţia Cadastru şi încasarea din contul său a preţului nominal al terenului, calculat conform legislaţiei.

Grigore Zubati

Deşi aceste pretenţii au fost considerate ulterior ilegale, ele au fost satisfăcute integral de către colegul lui Ciugureanu, Grigore Zubati. Peste o săptămână, la 1 iunie 2012, acesta a și emis o încheiere care, în proporție de 80 la sută, conţine acelaşi text ca şi cererea scrisă de Ciugureanu. Peste două luni, ministrul Justiției a sesizat CSM, cerând sancţionarea ambilor magistraţi. Potrivit ministrului, Grigore Zubati s-au aflat în situaţie de conflict de interese şi în plus, s-a substituit ilegal administraţiei publice locale. Ministrul a depus atunci şi o sesizare la Procuratura Anticorupţie.

Vedem că mai mulţi colegi de-ai lui Zubati au emis hotărâri similare, substituindu-se ilegal administraţiei publice locale, însă nu au ajuns să fie cercetaţi.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru transparenţă în gestionarea fondurilor publice“ desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii