Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a comunicat Guvernului Republicii Moldova cauza Savițchi c. Republica Moldova. Dosarul privește privarea de libertate a jurnalistei de investigație Julieta Savițchi de către angajații unei companii private de pază, în timp ce filma, de pe un drum public, casa unui politician. Cererea a fost depusă la Curte la 27 iulie 2020, a fost comunicată Guvernului la 22 iunie 2026. Reclamanta este reprezentată în această procedură de avocatul Vadim Vieru, din cadrul Asociației Promo-LEX.

În fața CtEDO, reclamanta invocă Articolul 5 (dreptul la libertate și la siguranță) și Articolul 10 (libertatea de exprimare) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ea susține că autoritățile nu au investigat efectiv privarea sa de libertate și că incidentul a intimidat-o și a descurajat-o să își continue activitatea jurnalistică. Reclamanta se plânge și în temeiul Articolului 13, care garantează dreptul la un remediu efectiv.

Curtea a adresat părților patru întrebări. Prima privește obligația pozitivă a statului de a garanta dreptul la libertate: a încălcat ancheta autorităților moldovenești Articolul 5 din Convenție? A doua se referă la libertatea de circulație a reclamantei și la obligația statului de a o proteja, potrivit Articolului 2 din Protocolul nr. 4. A treia vizează o posibilă ingerință în libertatea de exprimare a jurnalistei și măsura în care statul și-a îndeplinit obligația de a investiga faptele denunțate. Ultima întrebare este dacă reclamanta a avut la dispoziție un remediu efectiv, în sensul Articolului 13. Printre precedentele invocate de Curte se numără hotărârile Özgür Gündem c. Turciei și Dink c. Turciei, referitoare la protecția jurnaliștilor, precum și hotărârea Promo-LEX și alții c. Republica Moldova din 2015.

„Oameni înarmați au blocat o jurnalistă pe un drum public și i-au cerut înregistrările, iar statul a decis că nu există nicio faptă penală. Ancheta s-a închis fără audierea martorilor care au văzut totul. Nimeni nu a răspuns la întrebarea de bază: în ce temei poate o companie privată de pază să rețină o persoană care își face meseria într-un spațiu public? Această întrebare a ajuns acum la CtEDO. Dacă intimidarea jurnaliștilor rămâne fără consecințe, efectul de descurajare atinge întreaga presă. Guvernul va trebui să ofere explicațiile pe care Julieta Savițchi le așteaptă din 2018”, a declarat Vadim Vieru, avocat în cadrul Asociației Promo-LEX.

Guvernul urmează să prezinte Curții observațiile sale privind admisibilitatea și fondul cauzei, iar reclamanta va avea posibilitatea să răspundă. Promo-LEX va informa opinia publică despre evoluția dosarului.

Julieta Savițchi, care a publicat o serie de investigații pe portalul Anticoruptie.md, a depus o plângere la Poliție, după ce a fost reținută, împreună cu soțul său, la 19  aprilie 2018, de către agenții de pază Bercut, în apropierea unui imobil al lui Constantin Țuțu. Jurnalista a fotografiat din drum imobilul fostului democrat, dar și câteva imobile vecine ale contrabandistului Vladimir Mardar, căutat de forțele de ordine din România și Ucraina. Ultimul s-a dovedit a fi și consătean cu Țuțu, iar ulterior jurnalista a demonstrat că Mardar este cel care i-a vândut democratului terenul și șantierul cu imobilul nefinisat. Țuțu a indicat în Declarația de avere că ar costa doar 60 de mii de lei.

Deși drumul este proprietate publică, acesta a fost îngrădit cu un gard metalic, iar la intrare a fost instalată o poartă teleghidată. Când cei doi au vrut să părăsească cartierul, porțile au fost închise, iar doi agenți înarmați le-au cerut să predea înregistrările video. Savițchi și Mătăsaru au stat blocați în automobil, fiind eliberați de poliție peste aproape 40 de minute.

Ofițerul de urmărire penală a constatat că agenții firmei de pază au acționat legal. Ulterior, Procuratura municipiului Chișinău a emis o ordonanță de neîncepere a urmăririi penale. Savițchi a contestat-o în instanță, iar plângerea a ajuns să fie examinată de către magistratul Sergiu Bularu, fost jurist al Partidului Democrat, formațiune din care făcea parte și Constantin Țuțu. În cadrul unei ședințe la care petiționara nu a fost citată, Bularu a respins plângerea ca neîntemeiată, iar Curtea de Apel a menținut decizia.

Julieta Savițchi a declarat atunci că se va adresa la C(t)EDO.

„Prin această decizie, instanța de apel a creat un precedent periculos. Oricine poate să îngrădească un drum public și să restricționeze circulația după bunul plac. Este anormal ca un jurnalist să fie oprit, insultat și amenințat cu arma ca să predea înregistrările video ale imobilului unui deputat. Pentru ce mai există în Codul Penal articolul privind împiedicarea activității jurnalistului, dacă nu funcționează? Consider o astfel de atitudine a autorităților drept una criminală”, a declarat jurnalista.