Bani publici

Firma de securitate a poliţiştilor lui Igor Dodon

CIJM
Autor: Julieta Saviţchi
20/06/2022 9343

Întreprinderea de Pază şi Securitate Premium Security Grup, al cărei beneficiar efectiv este fostul ministru de Interne din perioada aflării la guvernare a Partidului Socialiştilor, Pavel Voicu, a reuşit să câştige câteva contracte bănoase cu instituţiile statului, licitaţiile fiind desfăşurate după ce Parlamentul a votat în a doua lectură amendamentele la legislaţie, prin care a fost interzisă prestarea serviciilor de pază pentru instituţiile statului de către firmele private. PSG este singura companie privată care a „pus mâna” pe contracte cu instituţiile statului, printre acestea fiind şi cele cinci sedii ale Judecătoriei din Chişinău. Vulnerabilitatea situaţiei a ieşit la suprafaţă în ziua în care fostul preşedinte Igor Dodon, unul dintre clienţii PSG, a fost escortat la sediul Ciocana al Judecătoriei Chişinău. În acea zi unor reprezentanți ai presei, printre care și cameramanului portalului Anticoruptie.md, li s-a îngrădit accesul în incinta judecătoriei. 

Legi dictate de PSG la judecata lui Dodon

26 mai 2022. Forfotă mare la sediul Ciocana al Judecătoriei Chişinău. Urmează să se decidă soarta pentru următoarele 30 de zile a fostului preşedinte Igor Dodon, cercetat penal pentru trădare de Patrie şi infracţiuni de corupţie. În faţa sediului instituţiei se desfăşoară concomitent două proteste – pro-Dodon şi anti-Dodon. La intrarea în sediu, vreo cinci carabinieri stau de-a gata să intervină pentru a asigura ordinea publică.

Intrarea în sediul instanţei este restricţionată. La uşă se înghesuie vreo 20 de jurnalişti. Aceştia sunt ţinuţi la intrare, nevoiţi să aştepte în picioare ore întregi. Jurnaliştii nu au acces nici pe holul instanţei, unde sunt mai multe scaune, iar ca să li se permită să treacă la baie sunt impuşi să lase lucrurile personale, inclusiv telefoanele şi camerele de luat vederi.

Oleg Ungureanu, la taifas cu Vlad Bâtrîncea   Foto: CIJM

Regulile sunt dictate de un bărbat înalt care se prezintă „Oleg Ungureanu, şeful pazei Judecătoriei Ciocana”. Oleg Ungureanu verifică dacă cei care vor să intre în sediul instanţei au la ora respectivă procese de judecată şi legitimaţiile jurnaliştilor. În rest, accesul este interzis. Regulile nu se referă şi la fruntaşii socialişti, inclusiv la cei fără mandat de deputat, care intră în sediul instanţei când vor şi de câte ori vor. Oleg Ungureanu discută cu liderii socialişti şi pare să primească de la aceştia anumite indicaţii.

În sediul instanţei încearcă să intre şi cameramanul de la portalul Anticorupţie.md. Acesta este observat de deputatul Grigore Novac care îi aruncă nemulţumit lui Ungureanu: „Da aista ce mai caută pe aici?”. Ungureanu intervine prompt şi îi blochează calea cameramanului. Bărbatul inventează repede şi un motiv pentru a nu-i permite cameramanului nostru să-şi facă munca: „A zis că se duce la o şedinţă, dar nu are şedinţă. A încercat să pătrundă fraudulos în instanţă”.

Carabinierii, plătiţi din banii publici, execută indicaţiile lui Oleg Ungureanu. La fel, şi poliţiştii aflaţi acolo. De asemenea, şi femeia de lângă turnichet, îmbrăcată în uniformă cu însemnele firmei PSG, care notează într-un registru numele celor care intră în instanţă. Femeia spune că Oleg Ungureanu îi este şef şi îi execută ordinele. Ungureanu mai este însoţit şi de  mascaţi, în uniforme cu însemnele firmei PSG, care, la fel, ascultă de el.

Agenţii PSG la Judecătoria Ciocana
Oleg Ungureanu, în momentul escortării lui Igor Dodon  Foto: CIJM

Ulterior, am aflat că Oleg Ungureanu nu este cel care s-a recomandat şi deţine o funcţie cheie în cadrul întreprinderii PSG, aflându-se mai mult timp în sediul firmei.

Ungureanu este fost poliţist din Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială, este activ pe reţelele de socializare unde postează zilnic mesaje de ură în adresa guvernării şi, în special, a preşedintei Maia Sandu.

Licitaţii dubioase, la limita legii

Iniţiativa legislativă privind asigurarea pazei instituţiilor de stat doar de către structurile statului a fost înaintată în luna seprembrie a anului trecut de către deputaţii PAS Lilian Carp, Oazu Nantoi, Igor Grosu şi Boris Marcoci.

După retragerea de la guvernare a PDM şi fuga oligarhului Plahotniuc în vara anului 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a venit cu iniţiativa de a retrage dreptul întreprinderilor private de a presta servicii de pază instituţiilor statului. Cu puţin timp înainte, portalul Anticorupţie.md publicase o anchetă în care se arăta cu două firme de pază, una afiliată lui Vladimir Plahotniuc, iar alta, unui fost condamnat pentru tentativă de omor, au câştigat contracte prestigioase cu statul, ajungând să păzească şi instanţele.

Iniţiativa a rămas fără finalitate, fiind retrasă de către succesorul Maiei Sandu la Guvern, Ion Chicu, după preluarea puterii de către PSRM.

La 5 noiembrie 2021, majoritatea parlamentară formată în urma alegerilor anticipate din 11 iulie a votat în prima lectură amendamentele la Legea privind activitatea particulară de detectivi şi pază, precum şi la Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, iar la 20 decembrie amenamentele sunt votate şi în a doua lectură, fiind publicate a doua zi în Monitorul Oficial.

În acelaşi timp, prin dispoziţiile finale şi tranzitorii, intrarea în vigoare a legii a fost programată pentru data de 21 februarie 2021.

La 30 noiembrie 2021, Judecătoria Chişinău a publicat anunţul privind licitaţia de achiziţonare a serviciilor de раză fizică pentru anul 2022 pentru 5 sedii pe 12 luni, suma propusă fiind de 1,415,000 lei.

La licitaţie s-au înscris patru întreprinderi, dintre care două de stat, aflate în subordinea Ministerului de Interne, şi două private. Iniţial, cel mai mic preţ a fost propus de firma Delta Forţa.

 

La 21 decembrie, a doua zi după votarea în a doua lectură a amendamentelor care interzic paza instituţiilor statului de către companiile private, Judecătoria Chişinău a desfăşurat licitaţia.

Pe parcursul desfăşurării licitaţiei, PSG a micşorat oferta, ajungând să fie cu 100 de lei mai mică decât cea propusă de Delta Forţa.

La 22 decembrie a avut loc deschiderea ofertelor, find desemnat şi câştigătorul, firma Premium Security Grup PSG, care a înaintat cea mai mică ofertă, de 1.301.900 lei, fără TVA.

 

La 1 ianuarie 2022, conducerea Judecătoriei Chişinău a semnat contractul cu PSG în valoare de 1.562.280 lei, aici fiind inclusă şi suma TVA.

Acesta nu este singurul contract pentru prestarea serviciilor de pază instituţiilor statului, pe care PSG reuşeşte să-l semneze pe ultima sută de metri. La 29 decembrie 2021, PSG a semnat un contract de 3.941.280 de lei cu Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie, iar la 31 ianuarie 2022 a mai semnat  două contracre avantajoase, de 1.397.360 lei, cu Casa Naţională de Asigurări Sociale, şi de 585.720 de lei, cu Serviciul Naţional Unic pentru Apelurile de Urgenţă 112.

Cât de bine sunt păzite instanţele din Chişinău

Sarcinile indicate la publicarea anunţului despre licitaţie privind serviciile pază ale Judecătoriei Chişinău sunt: organizarea şi asigurarea pazei fizice a bunurilor materiale ale autorităţii contractante, asigurarea regimului de trecere cu permis, controlul bunurilor primite sau trimise de pe teritoriul obiectivului păzit, instalarea şi deservirea butonului de alarmă în regim non-stop, sosirea grupului operativ în decurs de 3-5 minute.

În setul de documente prezentate pentru participare la licitaţie, compania PSG a anexat şi o caracteristică scurtă a personalului, în care se arată că toţi angajaţii sunt cu experienţă şi bine instruiţi.

În realitate, la intrarea în sediile Judecătoriei Chişinău întâlnim de cele mai multe ori persoane de vârstă pensionară, majoritatea dintre ele neavând nici cea mai vagă idee despre drepturile cetăţenilor privind accesul în sediile instanţelor.

Paznicii solicită de la cei care vin în instanţă actele de identitate şi scriu datele personale într-un registru, indicând şi ora intrării în sediul instanţei. Unii paznici cer să fie lăsate actele de identitate la ei pentru a permite oamenilor să treacă de turnichet. Alţii cer să le fie prezentate dovezi că peroana are la ora respectivă şedinţă de judecată. Când li se spune că şedinţele de judecată sunt publice, unii paznici cer să le fie prezentat acordul preşedintelui instanţei de a asista la o şedinţă sau alta.

Un paznic ne-a oferit detalii despre regimul de lucru. Acesta este trecut de 50 de ani, locuieşte în satul Izbişte din raionul Criuleni şi lucrează o zi din trei, fiind remunerat lunar cu 3800 de lei. Bărbatul a recunoscut că toată pregătirea sa constă în serviciul militar făcut în perioada sovietică.

Unii dintre paznicii de la turnichetele din instanţe reacţionează agresiv atunci când jurnaliştii fac poze la intrarea în instituţie sau chiar ale sediului în întregime. Un paznic PSG de la sediul central al Judecătoriei Chişinău a încercat să-i ia camera reporterului anticorupţie.md pentru că a făcut poze la statuia Femidei de pe holul instituţiei.

La rândul lor, magistraţii declară că nu se simt protejaţi la locul de muncă. „Odată i-am dat câştig de cauză unui justiţiabil, însă acestuia i-a părut prea mică suma prejudiciului moral. A început să mă ameninţe, să se îndârjească la mine. Era furios. Am depus eforturi ca să-l aduc la calm şi mi-a reuşit. Dar dacă nu-mi reuşea? Pe etaj nu era nimeni, nu există pază. Cum să ajung în astfel de cazuri la omul care stă lângă turnichet? Şi cum poate să mă ajute acesta în astfel de situaţii?”, ne-a declarat magistratul Serafim Vasilache.

Însuşi preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău, Nicolae Şova, recunoaşte că magistraţii rămân neprotejaţi. „Există probleme atunci când birourile se află la etaj şi paznicul nu poate să intervină prompt. Am avut un caz când un judecător a fost lovit în cap cu un cod de legi. Dar sunt multe situaţii conflictuale”, ne-a spus Nicolae Şova.

Cui de jure şi de facto aparţine PSG

Organizaţia de pază Premium Security Grup (PSG) a fost înregistrată la 11 decembrie 2015 pe numele lui Tudor Şişcanu, fost poliţist, apoi şef al serviciului de pază la omul de afaceri Arcadie Pincevschi în perioada când acesta deţinea brandul de benzinării Elita-5.

Tudor Şişcanu          Foto: Facebook.com

Tudor Şişcanu mai deţine o firmă în domeniul construcţiilor, înregistrată în decembrie 2020, Premium Marketing Limited, iar anul trecut a înregistrat asosiaţia obştească Sport Invest. Şişcanu este co-fondator, cu o cotă de 70 la sută, la întreprinderea TEHNO T.L.T, o companie specializată în instalarea cablajelor.

PSG a început să lucreze de facto în 2018, cu un potenţial de 6 angajaţi, înregistrând pierderi de 286.000 de lei. În 2019, anul când PSRM face alianţă cu blocul ACUM şi socialiştii reuşesc să preia controlul asupra unor instituţii ale statului, iar Pavel Voicu este numit ministru al Apărării, începe să se ridice şi compania PSG. Numărul angajaţilor ajunge la 20, veniturile din vânzări se ridică la peste 2 milioane de lei, firma înregistrând şi un profit de 417,200 de lei. Anul 2020, când PSRM se află la guvernare, afacerea PSG înregistrează succese şi mai mari. Veniturile din vânzări ajung la 9,5 mln de lei, iar profitul net, la 1,249,500 lei.

Veniturile PSG din priimii trei ani de activitate       Sursa: b2bhint.com 

 

Succesul pare să se datoreze preluării unor contracte prestigioase de la compania de pază Argus, afiliată lui Vladimir Plahotniuc, cum ar fi contractul cu Moldova Gaz, de aproape trei milioane de lei.

O altă sursă de venit pentru PSG au fost achiziţiile publice pentru prestarea serviciilor de pază  instituţiilor statului, după ce la sfârşitul anului 2019 ex-premierul Ion Chicu a dat undă verde companiilor private. Potrivit portalului openmoney.md, doar suma contracţelor PSG cu instituţiile statului este de 11 130 990 de lei.

Deşi firma este înregistrată pe numele lui Tudor Şişcanu, beneficiarul de facto ar fi Pavel Voicu, fost ministru de Interne în Guvernul Chicu, persoană din anturajul fostul preşedinte Igor Dodon, care l-a însoţit , în 2017, pe muntele Athos.

Pavel Voicu, primul din dreapta, însoţindu-l pe Igor Dodon pe muntele Athos

 

Pavel Voicu şi Tudor Şişcanu sunt originari din satul Măcăreşti, raionul Ungheni, şi prieteni de copilărie, diferenţa dintre ei fiind de doi ani. Ambii s-au antrenat la lupte, iar cei din anturajul lor susţin că ar fi şi cumetri.

PSG a avut doi administratori, la fel din anturajul lui Voicu. Este vorba de Radu Ciorici care a lucrat cu fostul ministru la o firmă din România şi de Sergiu Paiu, pe care Voicu, în timp ce se afla la conducerea Ministerul de Interne, l-a făcut şef al Inspectoratului General de Poliţie.

La moment, administrator al PSG este Valeriu Hangan, fost poşiţist în Inspectoratul de Poliţia al sectorului Botanica, unde a fost şef Pavel Voicu.

Pavel Voicu îl prezintă pe Sergiu Paiu în calitate de şef al IGP   Foto:gov.mai.md

Faptul că Pavel Voicu este beneficiarul PSG este confirmat şi de un fost angajat al firmei, care a deţinut o funcţie cheie. „Este firma lui Voicu, care a fost promovată de socialişti în perioada în care se aflau la putere. Socialiştii s-au pregătit să aibă o firmă de pază pentru când vor ajunge la putere, dar şi pentru firmele lor, ca banii să rămână la ei şi în partid. Real, am început să lucrăm în 2018. Printre primii clienţii ai PSG au fost oamenii din anturajul lui Dodon. Apoi am început să semnăm contracte şi cu firmele altor reprezentanţi ai socialiştilor. După preluarea puterii de către PSRM, în companie au început să se facă tranzacţii murdare şi am decis să plec”, ne-a spus fostul angajat, care a solicitat să nu-i dezvăluim numele.

Că Pavel Voicu este beneficiarul din umbră al companiei PSG îl confirmă şi un fost angajat cheie de la compania de pază Argus: „Firma este a lui Voicu, toţi ştiu de asta, dar el nu figurează în documente. Este scrisă pe un cumătru de al lui, Fiodor Şişcanu, îl cunosc bine. Ei nu au avut contracte avantajoase. În perioada când Plahotniuc se afla la putere, lider pe piaţă era compania Argus. Apoi cu Plahotniuc a fost ce a fost, iar când socialiştii lui Dodon au ajuns la putere, PCS a preluat contractele de la Argus. Cum au fost preluate? Simplu şi obraznic, aşa cum se face atunci când o întreprindere este protejată de guvernare. Şi nu este nevoie de imaginea pe care unele companii o dobândesc cu anii. Să înţelegeţi, lor le sunt suficiente două contracte avantajoase, cum ar fi cu Moldtelecom şi cu Moldova Gaz ca să existe şi să aibă profit. Cu paza judecătoriilor sunt semne de întrebare. Este logic ca Pavel Voicu, care a fost ministru de Interne, să aibă posibilitaea să afle care va fi oferta întreprinderii de stat din custodia Ministerului de Interne. Dar apare întrebarea, cum cei din actuala guvernare şi-a încălcat principiile şi a permis ca această firmă să mai câştige nişte contracte cu statul, după ce au interzis firmelor private să asigure paza instituţiilor statului. Este curios dacă s-a făcut lobby sau este vorba de o greşeală a guvernării”

Protecţia lui Igor Dodon

Fostul preşedinte Igor Dodon este unul din clienţii companiei PSG. Deşi acesta, în calitate de fost preşedinte al Republicii Moldova, beneficiază în continuare de pază de stat, este păzit şi de PSG. La 24 mai, ziua în care procurorii au descins la domiciliul lui Dodon, acolo au fost observaţi câţiva agenţi de pază de la PSG. Unul din ei avea grijă să închidă şi să deschidă poarta oamenilor legii.

Un fost angajat al PSG susţine că Igor Dodon nu ar fi avut prea mare încredere în paza de stat nici în perioada când se afla în fotoliul de şef al statului, apelând la serviciile companiei lui Voicu.

„În iunie 2019, când erau organizate proteste în stradă în susţinerea lui Plahotniuc, la Dodon a ajuns o informaţie că se pregăteşte reţinerea sa pentru trădare de Patrie. Atunci Dodon a înnoptat în sediul Ambasadei Federaţiei Ruse. Chiar dacă Dodon a infirmat acest lucru, este adevărat. Noi am primit misiunea de a-i evacua de la vila din Condriţa pe Galina Dodon şi copiii lor. Am participat personal la acestă operaţiune. Maşina în care se afla soţia şi copiii preşedintelui era însoţită de o maşină a Serviciului Pază şi Protecţie de Stat. Maşinile noastre se aflau prin apropiere şi eram pregătiţi să intervenim în forţă în caz dacă automobilul aflat sub supraveghere se abătea de la traseu. Galina Dodon a înnoptat într-un imobil din satul Logăneşti, raionul Hânceşti, care aparţine fraţilor Ududovici, iar noi i-am asigurat paza”, îşi aminteşte fostul angajat de la PSG.

Bărbatul a mai povestit cum a organizat paza în timpul vizitelor la Chişinău ale  afaceristului rus, Victor Ceaika, şi ale vicepremierului, Dmitri Kozak: ,,Ceaika avea bodyguarzii săi, iar Kozak, în calitate de persoană oficială, beneficia de pază din partea statului. Dar Dodon a vrut să ne implicăm şi noi, pentru siguranţă. L-am întâmpinat la aeroport,  l-am păzit noaptea în tabăra din pădurea de la Sadova, unde au chefuit, am fost şi la hotel, am stat în preajma lor când mâncau zeamă în restaurantul hotelului Prezident, de unde i-am însoţit, de la distanţă, la aeroport".

Bărbatul ne-a mai comunicat că Igor Dodon a apelat la serviciile PSG pentru a-i fila pe unii oameni din anturajul său. "L-am urmărit pe Ion Ceban, pe Vladimir Ţurcan, pe Bogdan Ţîrdea şi pe Vlad Bătrîncea. Vladimir Ţurcan îl avea în calitate de şofer pe un fost angajat al Ministerului de Interne. Acesta și-a dat seama că este urmărit şi de fiecare dată reuşea să scape de coadă. Dar cel mai greu a fost cu Ţîrdea. Acesta umbla şi cu maşina, şi pe jos, şi cu transportul public", a precizat fostul angajat.

Pavel Voicu: „Îmi dau cuvântul de general că nu e aşa”

Pavel Voicu infirmă că este beneficiarul din umbră al PGS şi acuză guvernarea că îi caută nod în papură. „Firma este a lui Tudor Şişcanu de care mă leagă o prietenie frumoasă încă din fragedă copilărie. Casa buneilor mei este alături de casa părinţilor lui Tudor. Am stat mult la bunei în copilărie, cum se spune, de cum am deschis ochii. Apoi am studenţit împreună cu Tudor, împreună am făcut sport. Omeneşte vă zic, cum să renunţ la o prietenie atât de frumoasă, care a rezistat peste ani, pentru ca să lăsaţi afacerea lui Tudor în pace. Nu este afacerea mea şi nu am contribuit cu nimic la dezvoltarea ei. Nu l-am ajutat cu nimic, nu l-am promovat deloc. Vă dau cuvântul de general că nu este aşa cum se spune. Tudor a muncit singur. Acum cei de la guvernare vor să iasă la mine prin intermediul firmei lui Tudor, să-mi născocească ceva, ca să-mi poată face un dosar ca la ceilalţi. Tudor crede că este vorba de concurenţi care plătesc jurnaliştii. Dar ca atare mă ţintesc pe mine. Eu i-am zis lui Tudor să fie foarte atent la contabilitate, să achite toate impozitele, că multe se pot întâmpla cu această guvernare”, ne-a declarat Pavel Voicu.

Pavel Voicu, alături de Igor Dodon      Foto: Facebook.com

Am încercat să vorbim cu Tudor Şişcanu, i-am trimis un mesaj prin intermediul soţiei, dar nu ne-a contactat. Au eşuat şi tentativele de a-l contacta pe administratorul Valeriu Hangan. La telefoanele întreprinderii ni se comunica de fiecare dată că acesta tocmai a ieşit din birou. Am mers la sediul PSG de pe strada Serghei Lazo 15.

Sediul PSG de pe strada Serghei Lazo 15   Foto: CIJM

Un angajat ne-a spus că Hangan este plecat într-o deplasare, iar Tudor Şişcanu nu vine când acesta lipseşte. Bărbatul ne-a mai spus că singurul responsabil care se află la întreprindere este Oleg Ungureanu.

Nicolae Şova: „Nu puteam să rămânem fără pază”

Preşedintele interimar al Judecătoriei Chişinău, Nicolae Şova, ne-a declarat că instituţia a fost nevoită să desfăşoare licitaţia pentru că să nu rămână instanţele fără pază. Totodată, a fost desemnat câştigător al licitaţiei agentul economic care a oferit cel mai mic preţ, în condiţiile când banii alocaţi de la buget sunt foarte puţini, iar "hârtia s-a scumpit".

„Legea care interzice paza instituţiilor statului de către companiile private a intrat în vigoare la 21 februarie 2022. Corespunzător, la momentul desfăşurării achiziţiei nu putea fi aplicată o lege care nu era în vigoare. În lege mai sunt şi dispoziţiile finale şi tranzitorii, în care se stipulează continuarea contractelor semnate anterior, adică prestarea serviciilor până la sfârşitul anului. La 1 ianuarie 2022, noi nu puteam să rămânem fără pază. La fel, nu puteam să motivăm refuzul unui agent economic câştigător al unui tender desfăşurat oficial”, ne-a declarat magistratul.

Nicolae Şova ne-a mai spus că se doreşte o pază mai bună, însă banii de care dispune Judecătoria Chişinău permite doar câte un paznic pentru fiecare instituţie şi că apar situaţii de conflict, iar acesta nu reuşeşte să intervină.

La fel, Şova a recunoscut că parvin sesizări din partea cetăţenilor care se plâng pe acţiunile paznicilor din instanţe.

Şeful interimar al Judecătoriei Chişinău a mai declarat că soluţia ideală ar fi formarea unei strucruri speciale a poliţiei judecătoreşti, instruită să apere atât drepturile justiţiabililor, cât şi a membrilor completelor de judecată.

Opiniile experţilor

Olga Diaconu, expertă în cadrul Agenţiei pentru Guvernare Responsabilă şi Eficientă, consideră că la prima vedere totul este corect şi nu a fost încălcată legea. „Totuşi, faptul că a fost lăsată o cărăruşă ca pe ultima sută de metri unii agenţi economici să poată beneficia încă un an de banii publici ridică semne de întrebare”, a spus experta.

Olga Diaconu nu exclude faptul că atunci când în spatele unei întreprinderi se află o persoană care deţine sau a deţinut o funcţie de răspundere în domeniul în care are loc licitaţia acesta a obţinut informaţii în interesul firmei pe care o protejează: „Pentru un actual sau un fost ministru de Interne nu este dificil să afle care este oferta pe care o va propune o subdiviziune aflată în subordinea instituţiei şi chiar să influenţeze această ofertă. Având astfel de pârghii, nu este exclusă trucarea licitaţiei în interesul unui agent economic”.

Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, consideră că prin modul în care este organizată paza în instanţele judecătoreşti se încalcă Legea privind protecţia datelor cu caracter personal. „Pe cât de corect poate să fie ca nişte simpli angajaţi ai unii întreprinderi private, care nu sunt operatori de date cu caracter personal, să colecteze astfel de date de la cei care vin în instanţă, să aibă acces la informaţia confidenţială şi să le înregistreze datele din buletinul de identitate? Există riscul ca aceste date să ajungă şi pe alte mâini. Mai ales, dacă sunt consemnate într-un registru pe hârtie care nu se ştie cum se păstrează. Cunosc cazuri când paznicii din instanţe au luat la ei actele de identitate pe durata cât cetăţeanul s-a aflat în sediul instanţei. Dar un proces de judecată poate dura mai mult de o oră, timp suficient ca aceste acte de identitate să fie folosite în alt scop”, ne-a declarat expertul.

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”,  desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii