Bani publici

Politicieni și afaceriști controversați se bat pe banii românești din grădinițele moldovenești

Primarii partidului lui Vlad Plahotniuc au primit multe contracte de reabilitare a grădinițelor. Foto: hotnews.ro
Autor: Nata Scobioală
03/04/2017 17446

Peste 17 milioane de euro a investit statul român în Republica Moldova pentru ca aproape 800 de grădinițe să fie renovate și, astfel, redate circuitului educațional. Printre cele două sute de firme de construcții care au primit lucrări, însă, se regăsesc și profitori politici, dar și oameni de afaceri care au probleme legale sau de integritate.

Licitațiile s-au făcut la țară

În 2010, România și Republica Moldova au încheiat un acord de asistență financiară nerambursabilă prin care statul din dreapta Prutului acorda vecinului său o sută de milioane de euro pentru a investi în domenii ca infrastructra, educația, energia sau mediul. În jur de 20 de milioane de euro au fost destinate lucrărilor de reabilitare a sute de unități de învățământ preșcolar. Până în prezent, au fost încheiate 767 de contracte de reabilitare de grădinițe. Coordonatorul programului a fost Ministerul Educației din Republica Moldova iar instituția care s-a ocupat, practic, de cheltuirea banilor a fost Fondul de Investiții Sociale din Moldova (FISM).

Directorul FISM, Mircea Eșanu, a explicat în ce a constat procedura de selecție a firmelor de construcție. „Toate procedurile au loc conform regulilor Băncii Mondiale, noi (FISM – n.r.) nu avem nici o treabă cu procedura de achiziții publice și Agenția de Achiziții Publice. Noi ajutăm comunitățile să facă câteva lucrări, noi pregătim toate actele, noi ajutăm comunitatea să-și estimeze sumele, noi anunțăm licitațiile și ajutăm comunitatea cum să-și desfășoare licitațiile. Licitațiile toate se fac în sat. Un set de licitații, la început, s-au făcut pe lot, unde localitățile aveau sume mici, 200-300 mii lei, dar la majoritatea, adică în jur de 600 de grădinițe, licitațiile s-au făcut pe loc, în localitate, iar satul alege firma cîștigătoare”, a declarat Eșanu.

FISM: s-au făcut verificări riguroase ale firmelor

Directorul FISM a dat asigurări că procedurile de selecție au respectat și rigori de integritate. O dovadă ar fi, a arătat Eșanu, că peste o sută de procese verbale de adjudecare a contractelor nu au fost urmate de acordarea lucrărilor pentru că selectarea companiilor nu s-ar fi făcut corect. Mai mult, șeful Fondului de Investiții Sociale din Moldova a menționat că s-a verificat “dacă compania întrunește toate condițiile tehnice, are licență, are expriență similară. S-au verificat dacă au litigii sau nu au, costurile arestate sau sechestrate, dar de regulă nu am avut așa cazuri și, în general, există mecanisme prin care să se descalifice companiile care nu îndeplinesc condițiile”.

În urma acestor proceduri riguroase, după declarațiile lui Eșanu, aproximativ 200 de firme au câștigat licitațiile pentru totalul celor 767 de grădinițe din raioanele și satele din Moldova, pentru repararea gradinițelor sau pentru alte lucrări în cadrul acestui program. Dintre aceste două sute de firme, unele au câștigat doar câte un contract, altele până la 29 de lucrări.

Dacian Cioloș a vizitat, ca premier, în august 2016, câteva dintre grădinițele reparate cu bani românești. Foto: agora.md

26 de contracte pentru un diriginte de șantier amendat

Una din companiile cu foarte multe contracte câștigate, 26, este Coceban-Construct SRL din Chişinău. Fondatorii firmei sunt Olga Ceban și Sergiu Cobaș, cel din urmă fiind și administrator al companiei. Contractele câștigate au fost pentru reabilitarea unor grădinițe din Drochia, Cimișlia, Orhei și Ciulucani, raionul Telenești.

În ciuda numeroaselor lucrări adjudecate, Sergiu Cobaș a avut în trecutul apropiat probleme tocmai cu unele lucrări de construcții, ba chiar a fost citat într-un proces din 2012, la Judecătoria Ocnița. În final, Cobaș a fost amendat pentru nerespectarea regulilor de construcție. Conform deciziei de sancționare contravențională, semnate de judecătorul Gheorghe Grib, „Covaş (Cobaș – n.r.) Sergiu, în calitate de diriginte de şantier al blocului B al liceului Ştefan cel Mare din s. Lipnic nu a complectat cartea tehnică, lipsesc procesele-verbale în faza determinată a execuţiei, lipsesc certificatele de conformitate, astfel încălcînd art. 24(3) lit e), j), art. 18 (2) al Legii privind calitatea în construcţii, nr. 721 din 02.02.1996”.

Contactat, Sergiu Cobaș a confirmat că a avut un astfel de dosar în 2012. Dar a adăugat că nu ține minte ce s-a întâmplat în dosar, „ce au scris ei acolo’’ și nici cum s-a încheiat procesul.

17 contracte pentru un fost ministru comunist asociat cu liderul transnistrean

O altă companie care a avut foarte mult succes (a câștigat 17 contracte de lucrări la grădinițe) este Green Farm SRL din Chișinău (companie fondată de către SRL Întreprinderea Mixtă SG Engineering & Co SRL și SRL Întreprinderea Mixtă Steaua-Grup). Administratorul Green Farm este Valeriu Pleșca, un personaj foarte controversat. Pleșca a deținut funcția de ministru al Apărării în perioada în care Republica Moldova era condusă de comuniști, între 2004 și 2007. Conform unui articol publicat de Point.md, Valeriu Pleșca a luat cu împrumut, în 2012, sume enorme de bani de la două instituții bancare.  De la Moldova - Agroindbank, Pleşca a luat un credit, pentru o perioadă de cinci ani, de 301.000 de euro. Un alt împrumut a fost luat de la Banca Socială – aproape 613 mii de euro. În ambele cazuri, debitorul a fost Green Farm SRL. Trei ani mai târziu, însă, în 2015, în mod foarte convenabil, Banca Socială (alături de Banca de Economii și Unibank), a fost lichidată în urma condițiilor impuse de FMI după ce a fost descoperit furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc.

Valeriu Pleșca a mai fondat (alături de Angela Pleșca și Alexandru Pleșca – soția, respectiv fiul acestuia) Întreprinderea Mixtă Steaua-Grup SRL. La finele lunii decembrie 2013, Valeriu Pleșca a obținut licență pentru un post de televiziune cu tematică economică, MBC. Potrivit portalului Mold-Street, televiziunea este administrată de fostul ministru al Apărării. Proprietar al MBC este firma SG Media 1 SRL. Fondatorii firmei sunt Steaua-Grup SRL (50%) şi Seymur Akhunzada (50%). Conform Mold-Street, „Seymur Akhunzada (...) activează mai mult în regiunea separatistă (Transnistria – n.r.) unde este mâna dreaptă a milionarului cazah Talgat Baitaziev, care a preluat Uzina Metalurgică de la Râbniţa şi care este un partener de afaceri cu fostul lider separatist Evgheni Şevciuc. Seymur Akhunzada este în prezent preşedintele Consiliului băncii Ipotecnii de la Tiraspol şi fost director-adjunct al Uzinei Metalurgice de la Râbniţa”.

Opoziția ia lucrări, dar se plânge de abuzurile puterii

Două companii care au acționariat similar au câștigat împreună 22 de contracte de lucrări, fiecare având câte 11. Este vorba despre Cronotrans SRL și S.C. Maistcons Grup SRL. Cronostrans SRL o are ca fondatoare pe Nina Iurcu și ca administrator pe Petru Carabadjac Petru iar firma este înregistrată în satul Puhoi din Ialoveni. Nina Iurcu apare ca membru pe lista Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), ba chiar este actualul viceprimar al satului Puhoi, Ialoveni. Informația ne-a fost confirmată telefonic inclusiv de către primarul satului, Petru Frunze, de asemenea membru PLDM.

Ironic este că acesta s-a plâns că aceste contracte pentru reabilitarea grădinițelor sunt acordate în special primăriilor conduse de membri ai PD. „În fiecare localitate avem copii şi grădiniţe care trebuie reparate, însă banii au fost repartizaţi după alte criterii. Dacă vrem să fim de-ai lor (ai PD – n.r.), avem finanţe, dar dacă nu, nu! Suntem nevoiţi să suportăm consecinţele”, a spus Frunze pentru jurnal.md. În același timp, însă, viceprimarul PLDM din Puhoi obține contracte în alte localități prin Cronostrans SRL.

Grădinița din satul Puhoi. Foto: Nata Scobioală

Maistcons Grup SRL îi are ca fondatori  pe Victor Carabadjac și Victoria Donciu Victoria și este înregistrată în satul Varatic, Ialoveni. Victoria Donciu apare ca fondatoare, împreună cu Petru Carabadjac (acționar la Cronostrans SRL) și Corneliu Sacară într-o altă firmă (Societatea Comercială Coral-Secară).

Firma câștigă bani, angajatul își pierde viața

Numele lui Petru Carabadjac, ca administrator, apare într-un dosar referitor la decesul unui angajat al CRONOTRANS SRL. Iar judecătorii nu au fost prea blânzi cu Carabadjac, pe care l-au acuzat că nu asigură protecția muncii angajaților CRONOTRANS SRL. „Angajatorul este obligat să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele ce ţin de activitatea desfăşurată, să ia măsurile corespunzătoare pentru ca în zonele de risc grav şi specific să poată avea acces doar salariaţii, care au primit instrucţiunile adecvate privind securitatea şi sănătatea în muncă, fiind la fel, obligat să asigure lucrătorii cu echipamentele de lucru neprimejdioase şi să acorde gratuit lucrătorilor echipament individual de protecţie. Or, SRL Cronotrans nu a respectat nici una din condițiile sus menționate, întrucît muncitorii, care lucrau la construcția mansardei din bd. Dacia, mun. Chișinău nu au fost asigurați de către angajator cu mijloace de protecție (căști și centuri de siguranță), și nu a îngrădit marginea acoperișului pentru a împiedica căderea de la înălțime”, se arată într-o încheiere a Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova din februarie 2016.

Un alt dosar în instanță este pe numele lui Carabadjac Victor, în care se menționează că acesta ar fi administrator la Cronostrans SRL și ar încălcat normele de calculare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Licitații câștigate pe nepotisme

Cu 11 licitații câștigate apare în scriptele FISM și SRL Provladina Construct. Conform unei investigatii a jurnaliștilor de la Ziarul Național, primăria Șipoteni, după ce a trimis scrisori de cerere a ofertelor de prețuri la câteva companii, a decis să angajeze firma Provladina Construct pentru lucrări de termoizolare a clădirii grădiniței din localitate.

Firma este deținută de Ion Susarenco, nepotul unui actual consilier local democrat din Șipoteni, Gheorghe Susarenco, dar și nepot al unei rude prin alianță a primarului, s-a angajat inițial să execute lucrările contra sumei de 399 de mii de lei. Peste doar trei luni, compania s-a răzgândit și a mai cerut 118 mii de lei pentru a-și duce la bun sfârșit munca, iar primăria a acceptat solicitarea, majorând valoarea contractului cu încă 29%, chiar dacă Legea privind achizițiile publice interzice semnarea acordurilor adiționale de majorare a valorii lucrărilor cu mai mult de 20% din valoarea inițială a acestora.

Opt contracte pentru asociatul unui demnitar greu

O altă firmă care a atras atenția este I.M. Gluck SRL, cu opt licitatii cîștigate. Fondatorii sunt Valeriu Tincu Valeriu și Alexandr Bensak (cetățean germania), administrator fiind Tincu. Acesta din urmă mai figurează ca fondator la SRL Societatea Efect, SRL și Compania Comercială Leasing Moldova Leasing SRL. Moldova Leasing SRL are un număr mare de fondatori, printre care se numără Cooperativa Producere-Firma Tehnico-Științifică Orateh, S.A.T.Î. Societatea Banca de Economii, B.C.Moldincombank, dar și Anatolie Ghilaș. Acesta este un politician din Republica Moldova care, din 2009 până în 2011, a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe listele Partidului Democrat.

Anatolie Ghilaș este Directorul General al Agenției Relații Funciare și Cadastru din 2011 și nașul ex-premierului Vlad Filat din prima căsătorie. Anterior, a fost membru al Curții de Conturi. De-a lungul timpului, Anatolie Ghilaș a ajuns de mai multe ori în vizorul presei, care a scris despre casele de lux pe care le deține și despre licitațiile de milioane cîștigate. Într-o investigație semnată de RISE Moldova, jurnaliștii au descoperit că Anatolie Ghilaș a evitat să declare cota de 1.02% (22.500 lei) pe care o deține la Moldova Leasing SRL, firmă care are un capital social de 2.2 milioane lei.

Bani din grădinițe, dar și din videochat

Grădinița din satul Lozova. Foto: Nata Scobioală

Tot cu opt contracte câștigate apare și firma Daniel SRL, din Bălți, administrată de Iurie Popa. Daniel SRL mai este fondatoare la alte două firme, una din ele fiind Întreprinderea cu Capital Străin RC-Store, care îi are administratori pe Philippe și Maurice Cosyn (cetățeni francezi). Potrivit unei investigații RISE Moldova, un studio de videochat (www.liveshowstudio.com) este înregistrat pe numele Philippe Cosyn. Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, Philippe Cosyn a fondat, în februarie 2012, ÎCS RC-Store SRL, cu sediul în Cupcui, Leova. Prin intermediul acestei companii, francezul mai deține un domeniu web (www.rc-store.md). Pe site, compania anunță că a deschis în Republica Moldova prima școală de pilotaj a aeromodelelor cu telecomandă (avioane și aparate de zbor de dimensiuni mici, pilotate de la sol). Site-ul pune în vânzare aeromodele și piese de schimb, la fel ca și www.nemorc.com, un alt domeniu web înregistrat pe numele lui Philippe Cosyn. Am sunat pe numărul firmei să cerem detalii despre RC-Store, dar ne-a răspuns o doamnă care ne-a asigurat că acolo nu sunt fondatorii nici unei alte firme decât Daniel SRL.

Primarii lui Plahotniuc și-au luat partea leului românesc

În februarie 2017, în cadrul ședinței de Guvern moldovean, cabinetul de miniștri a aprobat o nouă listă de grădinițe, 83 la număr, care vor beneficia de grantul românesc. Interesant este că, în această listă, campion la câștigat banii oferiți de Guvernul României este Nisporeniul, de unde este și liderul PD, Vlad Plahotniuc. 17 grădinițe vor fi renovate aici iar suma se ridică la 8,1 milioane de lei. Coincidență sau nu, dar toți primarii localităților respective  fac parte din Partidul Democrat din Moldova. La Călărași va fi renovată doar o grădiniță, în satul Sipoteni.

În prima parte a grantului oferit de Guvernul României, raionul Nisporeni a avut 27 de grădinițe ca beneficiare de lucrări pentru 23.574.000 de lei, o sumă record. În raionul Ungheni, numărul grădinițelor beneficiare a fost de 38, dar suma oferită a fost de doar 13.590.000 de lei.

Potrivit unui raport de cheltuieli, programul de renovare a instituțiilor preșcolare, implementat în 2014 de către Fondul de Investiții Sociale din Moldova, 767 de grădinițe au fost incluse într-un proiect de 19,9 milioane de euro, din care s-au cheltuit 17,68 milioane de euro.

Drept la replică

Valeriu Pleșca a trimis către CRJI un lung drept la replică după apariția articolului de mai sus. Cele mai importante opinii ale fostului ministru al Apărării din Republica Moldova, mai jos:

„Dincolo de obiectul investigației jurnalistice, care ar trebui să vizeze corectitudinea cheltuielii banilor acordate de Guvernul Român pentru reparația grădinițelor moldovenești, în articolul publicat n-ați expus careva fapte privind fie posibila trucare a licitațiilor, fie neîndeplinirea clauzelor contractuale, fie calitatea în construcție, fie termenele de executare etc. (...)

Astfel, chiar din denumirea articolului, eu, Valeriu Pleșca, sunt tratat nejustificat de către dvs. ca un „afacerist controversat”. În text n-ați adus publicului nici un argument în sprijinul poziției alese, denigrând personalitatea mea.

În continuare plasați următoare propoziție: „Pleșca a deținut funcția de ministru al Apărării în perioada în care Republica Moldova era condusă de comuniști, între 2004 și 2007”. Atrag atenție că în perioada dată Guvernul Republicii Moldova a fost condus de Vasile Tarlev, care n-a fost membru al unui partid politic.(...)

De asemenea, făcând referire pe portalul informațional point.md indicați: „… Valeriu Pleșca a luat cu împrumut, în 2012, sume enorme de bani de la două instituții bancare. De la Moldova - Agroindbank, Pleşca a luat un credit, pentru o perioadă de cinci ani, de 301 mii de euro. Un alt împrumut a fost luat de la Banca Socială – aproape 613 mii de euro. În ambele cazuri, debitorul a fost GREEN FARM SRL. Trei ani mai târziu, însă, în 2015, în mod foarte convenabil, Banca Socială (alături de Banca de Economii și Unibank), a fost lichidată în urma condițiilor impuse de FMI după ce a fost descoperit furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc”.

Concluzia în cauză o faceți fără prezentarea vreo unei probe în acest sens, făcând astfel pe firma SG Green Farm SRL complice la luarea creditelor neperformante de la instituțiile bancare din Republica Moldova, ce ulterior au fost lichidate.

În acest sens comunic că suma împrumutului de 301 mii de euro a fost restituită băncii în întregime și fără întârzieri. Mijloacele financiare în mărime de 613 mii de euro reprezint o scrisoare de garanție bancară, care a fost stinsă din oficiu în scurt timp după eliberarea acesteia.

În continuare, (...) indicați: „… Valeriu Pleșca a mai fondator (alături de Angela Pleșca și Alexandru Pleșca – soția, respectiv fiul acestuia) Întreprinderea Mixtă STEAUA-GRUP S.R.L. Proprietar al MBC este firma SG Media 1 SRL. Fondatorii firmei sunt Steaua-Grup SRL (50%) şi Seymur Akhunzada (50%). Conform „Mold-Street”, „Seymur Akhunzada (...) activează mai mult în regiunea separatistă (Transnistria – n.r.) unde este mâna dreaptă a milionarului cazah Talgat Baitaziev, care a preluat Uzina Metalurgică de la Râbniţa şi care este un partener de afaceri cu fostul lider separatist Evgheni Şevciuc. Seymur Akhunzada este în prezent preşedintele Consiliului băncii Ipotecnii de la Tiraspol şi fost director-adjunct al Uzinei Metalurgice de la Râbniţa”.

Informația în cauză nu este relevanta procedurii licitațiilor petrecute, fiind acumulată de la diferite portaluri informaționale, cu scopul denigrării și formării în societate a unei imagini greșite despre familia Pleșca. Ori, plasând informația în cauză fără substrat factologic ați făcut legătură între mine și regimul separatist la care nici eu nici membrii familiei nu a avut vre-o tangență.(...)”

Acest material jurnalistic a fost realizat în cadrul proiectului „Overcoming media’s stereotypes through cross border co-operation” coordonat de Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație și finanțat de către Black Sea Trust for Regional Cooperation – A Project of the German Marshall Fund.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii