REFORMA UNIVERSITARĂ: între necesitate și riscuri
Din an în an tot mai puțini tineri aleg să învețe la universitățile din Moldova. Dacă în 2009 în sistemul universitar își făceau studiile 110 mii de studenți, pe parcursul a zece ani numărul lor s-a înjumătățit, ajungând, în 2019, la 52 de mii. Învățământul superior în Moldova devine neatractiv, spun cei care aleg să-și facă studiile în universități din afara țării. Calitatea modestă a învățământului superior din Moldova se răsfrânge asupra calității democrației și dezvoltării economice. Experți în domeniu afirmă că întreg sistemul universitar trebuie reformat și adus la standardele internaționle. O reformă a învățământului superior a fost inițiată chiar din acest an de Ministerul Educației și Cercetării, deși despre reformă se discută deja de cel puțin cinci ani. Guvernul a contractat pentru reformă un credit de 39,4 milioane de dolari de la Banca Mondială, iar îngrijorarea unor experți în domeniu este că banii ar putea fi cheltuiți ineficient, întrucât, la elaborarea acesteia, nu s-au luat în calcul mai multe riscuri.
În Republica Moldova în prezent activează 26 de universități, dintre care 18 sunt cu finanțare de la stat. E un număr prea mare de universități, arată câteva studii. Încă acum cinci ani un studiu al Uniunii Europene menționa că numărul optim de universități ar fi de șase. Un alt studiu recent, efectuat de Fundația „Friedrich Ebert”, în care se face o analiză amănunțită a situației în sistemul universitar, sugerează că pe fonul scăderii continue a numărului de studenți, ar fi bine ca universitățile să se grupeze și să rămână patru instituții specializate puternice, în care să se investească banii pentru reformă. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării optează pentru varianta de 9 instituții universitare. În mediul universitar, părerile la acest capitol rămân a fi împărțite. În timp ce experții argumentează că fuzionarea mai multor instituții ar duce la fortificarea capacităților și creșterea calității, rectorii și multe cadre didactice cred că, dimpotrivă, numărul mai mare de instituții oferă competitivitate, care în final sporește și calitatea programelor de studii. Nimeni nu contestă însă că sistemul de învățământ superior din Republica Moldova este afectat de scăderea continuă a ratelor de înmatriculare, infrastructura instituțională supradimensionată și ineficientă, potențialul slab de predare și cercetare, precum și de finanțarea mult sub nivelul necesităților.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării recunoaște că învățământul superior necesită reforme și se declară pornit să reformeze domeniul. În același timp, ministerul lasă ca procesul de fuzionare între universități să decurgă de la sine. Adică nu există un plan de fuzionare a instituțiilor universitare pe un anumit termen, ca să fie o claritate în acest sens, ci universitățile sunt lăsate să activeze până nu vor mai avea studenți. În acest răstimp, instituțiile universitare primesc bani din bugetul public. „Este o irosire a banului public. Se știe că unele instituții își vor înceta activitatea în următorii ani. Acest proces este inevitabil. De ce să fie lăsate să primească finanțare de la stat încă un an sau chiar doi?”, se întreabă expertul Romeo V.Țurcan, profesor de antreprenoriat internațional la Universitatea Aalborg din Danemarca. Romeo V.Țurcan este unul dintre autorii studiului „Învățământul superior din Republica Moldova: la răscruce sau bani aruncați în vânt?”, realizat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.
Un alt autor al studiului, Sergiu Lipcean, și el lector la Universitatea de Stat „Dimitrie Cantemir” și doctor în științe politice, titlu obținut la Institutul Universitar European din Florența, spune că procesul de reformare a învățământului superior din Moldova a întârziat, dar chiar și așa resursele publice ar putea fi folosite mai eficient acolo unde este mai multă nevoie. Ambii experți susțin că tocmai acest aspect face parte din riscurile care ar putea face ineficientă reforma începută în domeniul învățământului superior. „Sistemul de învățământ superior are carențe în ce privește guvernanța universitară, finanțarea netransparentă a universităților, asigurarea calității studiilor și relevanța programelor de studiu pentru piața muncii. O altă problemă ține de infrastructura instituțională supradimensionată” spune Sergiu Lipcean.
Eficiența creditului acordat de Banca Mondială
În luna mai anul curent, Guvernul de la Chișinău și Banca Mondială au semnat un acord privind un credit de 39,5 mln de dolari pentru reforma sistemului de învățământ superior. Mai multă informație despre Proiectul Băncii Mondiale poate fi găsită aici.
Atât ministerul de resort, cât și Banca Mondială au anunțat că partea de reformă pe care o va acoperi creditul aprobat are drept scop creșterea calității învățământului superior, făcându-l mai receptiv la cerințele pieței forței de muncă și îmbunătățind competențele absolvenților instituțiilor superioare de învățământ. Accentele vor fi puse pe ameliorarea calității, relevanței și eficienței sistemului de învățământ superior, susținerea eforturile guvernului în combaterea declinului continuu al numărului de studenți și pregătirea mai bună a tinerilor pentru cerințele unei piețe a muncii în schimbare rapidă. Domeniile strategice care vor fi acoperite în procesul reformei sunt - învățământul pedagogic, medicina, ingineria și IT.
Proiectul începe chiar din acest an și urmează a fi realizat timp de cinci ani. Reforma presupune intervenții sistemice în calitatea, finanțarea și managementul sistemului de învățământ superior, inclusiv un program pe care universitățile și colegiile pedagogice selectate îl vor folosi pentru a îmbunătăți rezultatele studiilor în inginerie, tehnologii informaționale, sănătate și pedagogie. Ministerul Educației estimează că beneficiarii acestui proiect vor fi aproximativ 91.000 de studenți din învățământul superior, 4.100 de studenți de la colegiile pedagogice și 4.400 de profesori de la universitățile de stat și colegiilor pedagogice. În plus, aproximativ 30.000 de solicitanți de locuri de muncă și 5.000 de angajatori vor beneficia de un nou sistem de informații privind piața muncii, elaborat cu sprijinul proiectului.
Nadejda Velișco, șefa Direcției Politici în domeniul învățământului superior din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, recunoaște că învățământul superior nu are strategii de pregătire a tinerilor pentru necesitățile pieței muncii și nici nu există prognoze pe cel puțin cinci ani înainte pentru piața muncii, astfel încât universitățile să pregătească specialiști care să se încadreze în necesitățile pieței.
„Tocmai în acest aspect vine să ne ajute creditul Băncii Mondiale. Proiectul răspunde și la aceste reforme, dar și la altele care urmează să le realizăm. Are trei componente importante. Prima componentă este dedicată întregului sistem de învățământ și a doua - cu destinație specială. În cadrul primei componente se vor elabora standardele de calificări pentru fiecare specialitate și domeniu, atât licență, master și doctorat. Vor fi elaborate 300 de standarde, pentru toate trei cicluri. Universitățile își vor revedea toate programele și le vor aduce la standardele respective, astfel încât să se știe clar cum trebuie să fie absolventul ca să răspundă actualelor cerințe ale pieței muncii. Pentru prima dată vor fi instruite cadrele universitare, acesta fiind primul proiect de acest fel. De ce trebuie să facem acest lucru? Pentru recunoașterea în mod automat a diplomelor noastre în spațiul european. Acum, pentru a fi recunoscute, mai este necesar de trecut anumite procese - diferențe de programe, anumite recuperări. A doua componentă, care este, la fel, una generală ne va ajuta, în mod special, la consolidarea capacităților și recunoașterea calificărilor pentru masterat și doctorat”, ne mai spune Nadejda Velișco.
Reforma mai presupune crearea unui sistem informațional unic în domeniul învățământului superior în care să poată fi urmărite procesele, parcursul fiecărui student sau gradul de implicare a fiecărui cadru didactic și altele. La fel, vor fi elaborate alte câteva sisteme informaționale pe bază de softuri, inclusiv E-admiterea, care ar urma să funcționeze din anul 2022.
Am întrebat-o pe Nadejda Velișco cum răspunde ministerul la îngrijorările experților care zic că dacă nu se reduce numărul de universități, o parte din banii pentru reformă vor merge în van către instituții care oricum se vor închide mai devreme sau mai târziu. „Această reformă ține și de infrastructura universitară. Se preconizează investiții în 9 universități și în colegiile pedagogice. Nu oricare universitate și nu oricare domeniu vor fi susținute. Doar cele patru domenii prioritare, iar banii vor fi alocați prin competiție. Se vor acorda câte 2,5 mln de euro universităților și câte 1 mln - colegiilor. Bunăoară, în învățământul pedagogic avem 8 universități. Noi nu vom investi într-o singură universitate, ci doar în cele care vor prezenta cele mai bune proiecte, cu privire la laboratoare, centre de cercetare, cursuri mai aplicative, orientarea spre stagii adevărate. Nu se vor aproba proiectele universităților aflate pe cale de fuzionare”.
Îngrijorările experților
John Reilly, consultant în domeniul învățământului superior, expert internațional în două proiecte finanțate de Comisia Europeană, susține:
„Proiectul Băncii Mondiale pentru Moldova va oferi o investiție binevenită și foarte necesară sistemului de învățământ superior care se confruntă cu provocări grave. Acestea sunt bine descrise în analiza riscurilor proiectului. Cu toate acestea, ar trebui să fie o chestiune de o profundă îngrijorare faptul că riscul fundamental, care pune în pericol întreg proiectul, nu este abordat înainte de lansarea investiției. Raportul indică faptul că Guvernul Republicii Moldova „analizează” posibilitatea restructurării sectorului și că aceasta va presupune păstrarea a nouă universități. În urma unei analize detaliate și documentate, raportul proiectului „Restructurarea, raționalizarea și modernizarea sistemului de învățământ superior din Republica Moldova” (EUNIAM ), finanțat de Comisia Europeană, a făcut, în mai 2015, o serie de recomandări. Este surprinzător faptul că nu se face nicio referire la acest raport detaliat, cu toate că acesta este foarte relevant pentru toate aspectele proiectului propus de Banca Mondială”.
Raportul la care face referire expertul recomanda ca din cele 19 universități să rămână 6 universități. „La vremea respectivă, eram de părerea și susțineam, contrar opiniei unor colegi, că nici acest grad de raționalizare nu ar reprezenta un sistem durabil și că logica cifrelor, a punctelor forte disciplinare, a infrastructurii, a resurselor și a nevoii urgente de universități multidisciplinare - toate indicau asupra unei necesități de consolidare și mai restrânse, cu mai puține universități. Colegii au respins acest lucru ca fiind prea radical și sensibil din punct de vedere politic, iar eu le-am respectat simțul lor asupra realităților politice”, spune expertul.
Procesul de reformă trebuie să implice integrarea într-un sistem mai concentrat, mai eficient și mai organizat, și care presupune mai puțin de nouă sau chiar șase universități, care ar putea avea „filiale”, însă ar fi responsabile de management, curriculum și calitate, afirmă John Reilly, precizând că: „dacă aceasta nu va fi o condiție prealabilă absolută, banii „injectați” de Banca Mondială, cu toată probabilitatea, vor fi irosiți, indiferent de garanțiile puse în aplicare și oricât de angajați ar fi actorii-cheie, și știu, din colaborarea cu ei, că există personal dedicat și angajat. Acest lucru se va întâmpla, pur și simplu, din cauză că resursele, pentru un număr tot mai mic de studenți, vor fi risipite între prea multe instituții cu toate costurile lor asociate. Nicio sumă de investiții pe termen scurt și mediu nu va inversa declinul numărului de studenți. Pentru ca sistemul să fie modernizat iar proiectul să-și atingă obiectivele, investițiile trebuie direcționate pentru îmbunătățirea infrastructurii; stabilirea unei mase critice de personal academic, tehnic și de management de înaltă calitate; facilitarea învățării, predării și cercetării interdisciplinare autentice; și incorporarea competențelor generice în întreg curriculumul. Acest lucru nu se va întâmpla printr-un compromis de nouă instituții, chiar dacă și pentru acest lucru va nevoie de curaj pentru a fi implementat”.
Expertul consideră incompletă teoria schimbării avansată de proiectul Băncii Mondiale, care se bazează pe doi piloni ai instituțiilor de învățământ – „orientarea limitată în raport cu piața muncii și mecanisme de asigurare a calității”.
„Pilonul lipsă este reprezentat de nevoia de reforme structurale radicale ale unui sector aflat în declin sever. În timp ce autorii proiectului, într-adevăr, constată existența unor scenarii expuse de guvern privind optimizarea cheltuielilor publice ale învățământului superior prin reducerea numărului de universități, reducerea personalului managerial și introducerea unui sistem de admitere electronică, dar lasă la discreția guvernului decizia cu privire la magnitudinea și profunzimea procesului de raționalizare/ consolidare instituțională”.
Și expertul Romeo V. Țurcan consideră că „fără al treilea pilon al schimbării – reforme structurale radicale – impactul proiectului Băncii Mondiale va fi limitat”.
„Restructurarea este o provocare pe banii publici, ai contribuabililor, plătitorilor de impozie și aceste resurse trebuie folosite eficient și cu randament maxim. Când nu sunt studenți - suferă sistemul în întregime. Noi am atenționat asupra unor momente esențiale. Trebuie să înțelegem că există aceste probleme. În primul rând nu este vorba numai de universități, dar de o abordare sistemică - atât de autonomia financiară a universităților, de optimizări la nivel de sistem, pentru că nu este destul ca universițățile singure să facă modificări”, susține expertul.
Instituțiile de învățământ superior din Moldova, după calculele experților, se vor confrunta cu un deficit acut de candidați potențiali la studii universitare. Până în 2030, numărul studenților din sistemul de învățământ superior va scădea la aproximativ 12.000-14.000, ceea ce reprezintă, în medie, aproximativ 700-800 per instituție, dacă infrastructura instituțională va fi menținută la dimensiunea de 18 instituții de învățământ de stat, cum a fost în anul universitar 2019- 2020. „Chiar dacă admitem că guvernul își asumă angajamentul să reducă numărul instituțiilor de învățământ de la 18 la 9, numărul mediu de studenți per instituție se va dubla, ceea ce nu reprezintă un rezultat optim. Este de la sine înțeles că aceste prognoze ar trebui să fie tratate cu anumite rezerve, având în vedere timpul extrem de scurt pentru a prognoza evoluțiile și intervalele de predicție largi care indică multă incertitudine. Cu toate acestea, efectul cumulat al tendințelor demografice și migraționiste, plus competiția internă (școlile profesionale și colegiile) și cea internațională sugerează că diminuarea considerabilă a numărului de candidați potențiali la studii universitare va fi dificil de inversat. Menținerea și încurajarea status quo-ului nu va face decât să accelereze degradarea sistemului de învățământ superior”, precizează Sergiu Lipcean.
„Un impact pe termen lung al acestui credit va fi obținut numai dacă sistemul de învățământ superior din Moldova va fi raționalizat, restructurat și modernizat. Astfel, aceste trei obiective strategice de politici - raționalizarea, restructurarea și modernizarea – trebuie să fie parte a „acordului” dintre Banca Mondială și Guvernul Moldovei, fapt ce va obliga guvernul să se angajeze în realizarea lor. În lipsa unui astfel de angajament din partea Guvernului pentru aceste obiective de politici, impactul creditului Băncii Mondiale asupra sistemului de învățământ superior va fi minim sau, în cel mai bun caz, marginal. Investițiile din creditul Băncii Mondiale în status-quo-ul sistemului nu va reprezenta nimic mai mult decât bani aruncați în vânt”, susține Romeo V.Țurcan.
Experiența Danemarcii
Profesorul Romeo Țurcan, care încă în 2015, în cadrul proiectului EUniAM, vorbea despre necesitatea de a reduce numărul de universități la patru sau cel mult șase, aduce drept exemplu experiența Danimarcei și a Universității Aalborg în care dânsul activează, care a avut un succes formidabil. În 2006, când universitățile daneze deveneau din ce în ce mai puțin competitive pe plan internațional și pentru întreținerea lor se utilizau ineficient fonduri publice, ministrul învățământului superior s-a adresat celor 11 universități și 15 centre de cercetare cu rugămintea de a fuziona. Li s-a dat termenul de un an. În caz contrar, ministerul ar fi intervenit pentru a finaliza procesul. Astfel, în 12 luni, în Danemarca au rămas opt universități și două centre de cercetare. Procesul a decurs fără nicio publicitate proastă, studenții și sindicatele nu au avut obiecții cu privire la procesul de fuziune/ raționalizare, deoarece nici angajații, întrucât nu au existat concedieri, și nici studenții nu au fost afectați. Fuziunea a avut mai curând un efect pozitiv.
Procesul de integrare în universitățile care au fuzionat a durat aproximativ 3 ani. Acum Universitatea Aalborg se situează pe locul 23 în clasamentul de impact al Times Higher Education, care evaluează universitățile conform ODD ale Națiunilor Unite, și pe locul 18 în Top 100 universități înființate în ultimii 50 de ani, are cea mai bună prestație în inginerie din Europa și ocupă locul 4 în lume potrivit Raportului MIT 2018.
Ce spun rectorii
Rectorul ASEM, Grigore Belostecnic. 37 de ani de activitate didactică, 30 de ani în funcții de conducere:
„Se încearcă a discuta pe priorități și nu se discută situația la general. Pentru a se dezvolta, învățământul superior are nevoie de mai multă motivare pentru profesori, pentru studenți, o imagine și o reputație mai bună. Avem o scădere dramatică a numărului de studenți. Absolvenții din licee pleacă, nu vor să-și lege viitorul de Republica Moldova. Copiii, după licee, pleacă în colegii, pentru că universitățile nu pregătesc meseriași, noi pregătim personalități.
Reforma și creditul acordat de Banca Mondială sunt foarte importante, dar trebuie să eliminăm problemele din sistem. Concursul pentru proiecte demonstrează lipsă de transparență și corectitudine. Noi avem nevoie de aceste schimbări, dar nu cu scopul de asimila acest credit. Nu cred ca trebuie să avem doar universități mari, este important că produce performanță. Trebuie ca teoria schimbării să fie orientată corect, spre reforme structurale”.
Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din Republica Moldova, 20 ani de experiență didactică, 4 ani în funcție de rector:
„Prin micșorarea numărului universităților nu se vor rezolva problemele - acesta nu este un criteriu de baza al reformei. Ceea ce trebuie de făcut și pentru care lupt eu de patru ani de când sunt rector - este un mecanism transparent și corect bazat pe date de finanțare a universităților. Aici este o problemă. Dacă e să analizăm cât primește fiecare universitate per student, vedem că s-a ajuns la o discrepanță. Noi menținem același număr de 9 mii de studenți în ultimii patru ani. La universitatea noastră nu s-a schimbat numărul de studenți, dar la alte universități s-a schimbat, a scăzut, dar finanțarea a rămas aceeași, adică nu s-a micșorat odată cu scăderea numărului de studenți. Este nevoie de un mecanism corect de finanțare a universităților care să țină cont de specific și de numărul studenților de la bugetul de stat. Atunci acest lucru va fi și o motivație suplimentară și pentru rectori, și pentru universități, ca să-și crească numărul de studenți și să sporească și calitatea.
Cât privește partea de cercetare, în sfârșit, a fost creată o competiție de proiecte. Chiar dacă avem rezerve față de calitatea acestei competiții, totuși aceasta a demonstrat că universitățile au un potențial enorm care a fost neglijat intenționat de Academia de Științe. Vorbesc doar de UTM, pe programele de stat. Anterior noi aveam 1.5 mln de lei, acum avem în jur de 14 mln căștigate într-o competiție. E adevărat, o competiție cu probleme, dar acesta a fost primul pas, sunt convins că la următorii pași se va ține cont de aceste lacune, probleme legate de comunitatea experților, care au expertizat aceste proiecte”
Răspunsul Băncii Mondiale
Am solicitat părerea Biroului Băncii Mondiale în Republica Moldova referitor la îngrijorările avansate de mai mulți experți în legătură cu anumite riscuri, care, dacă nu sunt luate în calcul la etapă inițială a proiectului, reforma ar putea fi ineficientă, iar banii - să se ducă pe gura lupului, cum zice o vorbă populară. Iată ce ne-a răspuns Banca Mondială:
„Experții Băncii Mondiale au examinat anterior nota analitică menționată in solicitarea dvs, cât și comentariul expertului, John Relly. De asemenea, noi am urmărit discuția online la acest subiect, comentariile altor experți, reacțiile în unele surse media și venim cu următoarele comentarii:
Proiectul Învățământul superior răspunde la solicitarea Guvernului pentru susținerea reformării învățământului superior din Moldova. Această solicitare a vizat activități cheie, inclusiv îmbunătățirea stării echipamentelor și mediilor de învățare existente, alinierea sistemului de învățământ superior la necesitățile pieței muncii, precum și stabilirea unor mecanisme pentru creșterea angajabilității absolvenților învățământului superior. Această solicitare din 7 noiembrie 2018 a declanșat dialogul nostru cu Guvernul și cu părțile interesate din învățământul superior și a determinat debutul pregătirii proiectului.
Designul proiectului a fost conceput, ținând cont de feedback-ul obținut de la o gamă largă de părți interesate și oficiali guvernamentali, inclusiv reprezentanți ai instituțiilor publice de învățământ superior din Moldova, Ministerul Finanțelor, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și, bineînțeles, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Acest feedback a fost colectat printr-un brainstorming cu diverse părți interesate în decembrie 2018, precum și prin reuniuni și evenimente tematice cu reprezentanții instituțiilor de învățământ superior în perioada ianuarie-iunie 2019, inclusiv în timpul unei conferințe înalt apreciate cu durata de două zile, Competențe pentru locuri de muncă, desfășurată la Chișinău, cu participarea reprezentanților sectorului public, ai comunității de afaceri, mediului academic, partenerilor de dezvoltare, grupurilor analitice și societății civile. De asemenea, feedback-ul părților interesate a fost colectat prin intermediul consultărilor publice privind documentele de mediu și sociale pentru proiectul propus, care conțineau informații despre designul proiectului, care au culminat cu o reuniune amplă la sfârșitul lunii noiembrie 2019. Aceste consultări au fost fundamentale pentru edificarea unui design de proiect care reflectă opiniile părților interesate relevante și abordează cele mai presante necesități ale sistemului de învățământ superior din Moldova.
Proiectul corespunde Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2023, aprobat pe 11 decembrie 2019, precum și Strategiei Naționale de Dezvoltare „Moldova 2020”, care recunoaște importanța orientării sistemului de învățământ al țării către necesitățile pieței muncii în scopul îmbunătățirii productivității forței muncii. Această strategie, aprobată de Parlament pe 11 iulie 2012 (Legea nr. 166), recunoaște că provocările observate în prezent în sistemul educațional din Moldova contribuie la migrarea tinerilor absolvenți către piețe și economii mai dezvoltate. Designul proiectului Învățământul superior include intervenții sistemice în domeniile calității, finanțării și managementului învățământului superior, precum și un program direcționat, care va fi implementat de universitățile și colegiile pedagogice selectate pentru a răspunde celor mai presante necesități în orientarea către piața muncii.
Intervențiile sistemice susținute de proiect vor fi fundamentale pentru reformele Guvernului care vizează îmbunătățirea eficienței și calității sistemului de învățământ superior. Intervențiile includ modernizarea și îmbunătățirea elementelor cheie ale mecanismelor de asigurare a calității sistemului, cum ar fi elaborarea standardelor de calificare, care vor ghida revizuirea ulterioară a curriculei și acreditarea programelor academice. Ele vor susține, de asemenea, înregistrarea Agenției Naționale pentru Asigurarea Calității în Educație și Cercetare în Registrul European de Asigurare a Calității pentru Învățământul Superior, care este o condiție necesară pentru recunoașterea diplomelor eliberate de universitățile moldovenești în Europa.
Mai mult ca atât, proiectul susține realizarea în regim pilot și implementarea unui nou model financiar bazat pe performanță în învățământul superior, cu obiectivul creșterii eficienței sistemului și schimbării paradigmei de planificare a bugetelor, determinând universitățile să se concentreze pe rezultate și performanță, mai mult decât pe inputuri. De asemenea, proiectul sprijină dezvoltarea și implementarea unui sistem de admitere electronică, care va optimiza procesele învechite existente și va genera eficiență suplimentară atât pentru studenți (abiturienți), cât și pentru universități. În final dar nu și în ultim rând, proiectul susține elaborarea unui sistem unic de management al informațiilor în învățământul superior și a unui sistem multifuncțional de informații privind piața muncii. În timp ce primul sistem va consolida capacitatea sistemului de planificare, monitorizare și evaluare în învățământul superior, cel de-al doilea sistem va fi extrem de important pentru a răspunde necesităților angajatorilor și ale solicitanților de locuri de muncă, inclusiv ale absolvenților universitari, care în prezent întâmpină dificultăți în identificarea informațiilor fiabile despre competențe și locuri de muncă vacante.
De asemenea, este important să reținem că pandemia COVID-19 periclitează educația în Moldova prin două tipuri principale de șocuri: (i) impactul imediate ale închiderii școlilor și universităților, și (ii) impactele recesiunii economice provocate de răspunsul la pandemie, care au debutat deja și se vor aprofunda în următoarea perioadă. Dacă Guvernul nu va întreprinde eforturi majore pentru a răspunde crizei, aceste șocuri vor implica costuri pe termen lung pentru capitalul uman și bunăstarea țării. Credem ferm că proiectul Învățământul superior va ajuta Guvernul să contracareze rezultatele negative ale acestor șocuri.
Suntem siguri că sistemul de învățământ superior din Moldova, studenții și profesorii, precum și angajatorii vor beneficia indubitabil de acest proiect relevant”.
Primele fuziuni
Demararea procesului de raţionalizare a reţelei de universităţi a fost anunțată de ministerul de resort în luna iunie, cu fuzionarea Institutului de Relaţii Internaţionale şi a Universităţii „Dimitrie Cantemir” cu Universitatea de Stat din Moldova. În hotărârea de Guvern, din 31 iulie, însă se decide că Universitatea „Dimitrie Cantemir” să fie absorbită de USM, iar Institutul de Relații Internaționale să fuzioneze cu Academia de Administrare Publică. Guvernul menționează că cele două instituții au infrastructuri şi administrații exagerate raportate la numărul de studenţi. Ambele instituții au programe de studii superioare de licență, master și doctorat similare cu cele ale Universității de Stat din Moldova și a ale Academiei de Administrare Publică. Toți studenții de la cele două universități absorbite urmează a fi transferați până la 25 august 2020. Totodată, eliberarea, reangajarea din și în funcție a personalului din universitățile absorbite se va realiza conform legislației muncii, se mai menționează în hotărârea de guvern. Executivul își argumentează decizia prin faptul că „reorganizarea prin fuziune (absorbție) a unor instituții de învățământ superior, care are ca scop oferirea unui învățământ superior de calitate mai eficient și respectiv cost-eficient în corespundere cu solicitările schimbătoare și crescânde ale societății și pieței muncii”. „Această hotărâre va contribui la raționalizarea mijloacelor financiare prin redistribuirea acestora în conformitate cu programele de formare profesională orientate spre performanțe și nu pe întreținerea unor infrastructuri costisitoare sau plăți de arendă, pentru pregătirea unei forțe de muncă calificată. Absorbția celor două universități va avea un impact economic și fiscal mai mare, întrucât sursele financiare acumulate vor fi utilizate la îmbunătățirea calității programelor de studii superioare, creșterea profesională a cadrelor universitare, îmbunătățirea bazei tehnico-materiale, în special dotarea cu echipamente IT”, se menționează în decizia Cabinetului de Miniștri.
Costul instruirii unui student al IRIM în 2011 era de puțin peste 20.000 de lei pentru un an, iar în 2019 - a ajuns la 53.400. La Universitatea „Dimitrie Cantemir” costul instruirii unui student a crescut de la 30.000 în 2011, la 37.300 - în 2019. În același timp, la Universitatea de Stat costul instruirii unui student a crescut de la 12.800 la 33.180 de lei pentru un an de studii. Costurile studiilor la Universitatea „Dimitrie Cantemir” din ultimii ani nu sunt cu mult mai mari decât cele de la USM, care o absoarbe pe prima, ceea ce sugerează că universitățile mari nu sunt neapărat mai eficiente în managementul financiar, care pare să fie defectuos la instituțiile mai mici.
Decizia Guvernului vine la scurt timp după ce un studiu realizat de Fundația „Friedrich Ebert” în Moldova aducea critici dure proiectului de reformare a învățământului superior. Și anume, pe partea că numărul mare de universități, unele dintre care inevitabil vor trebui să-și înceteze activitatea, va continua să consume resurse financiare din banii publici.
În realitate, una dintre fuziuni, la părerea experților, ar fi cu substrat politic. Academia de Administrare Publică este sub patronatul președintelui Igor Dodon. Deși și această instituție, la părerea experților, ar trebui să fie restructurată sau absorbită de o altă instituție, se pare că tocmai prin această fuziune se încearcă mai degrabă a menține Academia pe linie de plutire încă vreo câțiva ani.
Conform ultimelor date estimate, numărul de studenți care își făceau studiile la licență și master în învățământul superior în perioada anului 2015 a constituit 89.528, iar în anul de studii 2019-2020, acest număr s-a diminuat până la 52.739 de studenți. Actualmente, la universitățile care urmează să fuzioneze, numărul de studenți este de 364 de studenți la IRIM, datele la 1 octombrie 2019, la licență și master, iar în prezent are 309 studenți, deci în descreștere. La Universitatea „Dimitrie Cantemir”, din 243 de studenți la 1 octombrie 2019, la momentul deciziei de a fuziona, au rămas 184 de studenți la licență și master.
(NE) Transparența surselor de finanțare
Modalitatea în care actualmente sunt finanțate de la bugetul public universitățile de stat este una netransparentă. Deși pe pagina Ministerului Educației, Culturii și Cercetării este o rubrică „Transparență financiară”, ultimul raport din care poți deduce suma alocată pentru învățământul superior este pentru anul 2018.
Nici urmă de informație despre sumele alocate din bugetul public pentru fiecare universitate, pe fiecare an în parte, pe proiecte separate etc. Ultima informație la acest capitol care poate fi găsită pe site-ul ministerului datează cu anul 2012. Nadejda Velișco, cu care am discutat, recunoaște că nu este publică această informație și ne sugerează să o solicităm la Direcția Finanțe a Ministerului.
Și unii dintre rectori sunt nemulțumiți de mecanismul actual de finanțare a universităților de stat.
Rectorul Universităţii Tehnice din Moldova, Viorel Bostan spune că pe parcursul ultimilor ani anilor numărul studenţilor s-a schimbat, în unele universităţi a rămas acelaşi, în unele a scăzut de la 10 la sută până la 60 la sută, iar volumul finanţărilor a rămas același. S-a ajuns la o discrepanță enormă, când unele universități primeau per student 30 sau 40 de mii de lei, iar altele, inclusiv UTM, primeau între 20 şi 23 de mii de lei per student. Drept urmare, unele universităţi nu prea erau motivate ca să-şi dezvolte curricula sau să atragă mai mulţi studenţi, fiindcă banii veneau oricum. „Noi, la UTM elaborăm programe noi, asigurăm calitatea, depunem eforturi considerabile ca să atragem tinerii să vină la noi și așa am menținut un număr constant de studenți pe parcursul ultimilor ani, dar am constatat că finanțarea era la același nivel cu universități care au un număr mult mai mic de studenți”, spune rectorul UTM.
Sistemul de învățământ superior ar trebui să primească de la bugetul de stat aproximativ 1,5 la sută din PIB, care este aproximativ de 3,2 miliarde lei sau aproximativ 160 milioane de euro. Estimările făcute de experți se bazează pe datele statistice din 2019 cu referire la PIB și la finanțarea sistemului de învățământ superior. În 2019, pentru sistemul de învățământ superior au fost alocate puțin sub un miliard de lei, ceea ce reprezintă aproximativ doar 0,47 din PIB, potrivit datelor statistice oficiale.
Noua formulă de finanțare per student
Începând din ianuarie 2021, se va trece la un nou sistem de finanţare, unul mai transparent, afirmă reprezentanții Ministerului. Banii ar urma să fie alocați per student, conform unui cost standard ce va fi stabilit la zi. Acest sistem de finanţare a fost prevăzut încă în 2015 în noul Cod al Educaţiei, doar că din varii motive nu a fost aplicat. Ministrul Educației Șarov susține că această practică va fi introdusă ca să nu se facă o reduce automată a universităților. „Noi suntem categoric împotriva comasărilor automate ale universităților, fiindcă trebuie să luăm în calcul interesele colectivelor, interesele oamenilor și săptămâna viitoare vom propune o hotărâre de guvern cu noua finanțare a instituțiilor de învățământ superior”, declara recent ministrul Șarov, pentru Radio Europa Liberă. Demnitarul preciza că „vor fi consolidate universitățile regionale în nordul și sudul Republicii Moldova, transformând aceste instituții de învățământ superior în centre regionale de susținere a sectorului economic, în special acolo unde sunt zone economice libere. După introducerea noii formule de finanțare, respectiv vom vedea de acum care va fi impactul asupra universităților”.
Ministerul, deocamdată, nu a făcut public un plan detaliat despre cum va avea loc procesul de consolidare a universităților la nivel regional și nici nu este clar care universități vor fi consolidate și când.
Nadejda Velișco ne explică cum va funcționa noul mecanism de finanțare. Alocaţiile bugetare pentru finanţarea instituţiilor de învăţământ superior vor fi în proporție de 75 % - pentru predare şi învăţare, în funcţie de numărul de studenţi finanţaţi din bugetul de stat, de timpul şi domeniul programului de studii superioare. Al doilea element este stimularea performanței care va 20% din alocaţiile bugetare şi se bazează pe un set de indicatori de performanță și se vor acorda pe bază de concurs. Al treilea element este finanţarea complimentară, care constituie 5% din alocaţiile bugetare care vor fi utilizate de universități pentru îmbunătățirea condiţiilor de cazare în cămine, modernizarea bazei materiale şi didactice, dotarea cu calculatoare.
Rectorii universităților mari apreciază inițiativa ministerului de a schimba formula de finanțare, dar speră că aceasta va promova performanţa, iar universitățile vor fi motivate să-şi extindă programele de studii pentru a atrage mai mulţi studenţi şi să-şi crească calitatea serviciilor educaţionale, conectându-le la necesitățile pieței muncii. Ei așteaptă să fie și transparență deplină în acest proces. Iar concursurile pentru alocarea resurselor financiare să fie corect organizate.
Acest articol apare în cadrul proiectului Fundației „Friedrich Ebert” Moldova „Promovarea reformelor sociale și a drepturilor angajaților în Republica Moldova: investigații jurnalistice”.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Comentarii