Economic

Cine ține în viață Uzina Metalurgică din Râbnița: interese și jucători

România este principalul furnizor de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din regiunea transnistreană 

Liderul regimului secesionist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, în vizită la o expoziție a Uzinei Metalurgice Moldovenești organizată de hramul orașului Râbnița, 21 noiembrie 2021. Foto: Ilie Gulca
Autor: Ilie Gulca, Madalin Necsuțu
14/04/2022 15744

România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. Fierul vechi importat din România în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova permite acestei întreprinderi siderurgice din stânga Nistrului să se mențină pe linia de plutire. Uzina este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii secesioniste. 

Conform unui raport al pretinsului minister al dezvoltării economice al Transnistriei, la sfârșitul anului 2021, vânzările Uzinei Metalurgice Moldovenești (Молдавский металлургический завод) au fost de peste 432 de milioane de dolari – aproape jumătate din cifra totală a exporturilor regiunii separatiste.

La fel ca alte companii înregistrate în Transnistria, uzina din Râbnița nu achită la bugetul Republicii Moldova nici impozite și nici taxe vamale. Aceste măsuri au fost aprobate de către Guvernul de la Chișinău pentru a exclude dubla impozitare – de către autoritățile constituționale, cât și de structurile transnistrene – a produselor destinate exclusiv necesităților raioanelor de est.

Informația obținută de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) de la Serviciul Vamal al Republicii Moldova arată că România este de departe țara care asigură combinatul de la est de Nistru cu materie primă.

Importurile de deșeuri metalice în Republica Moldova by Mădălin necșuțu and Ilie Gulca 

În 2021, conform datelor oferite de Serviciul Vamal al Republicii Moldova, Uzina metalurgică din Râbnița a importat 350.733 de tone de fier vechi din România. 

În paralel, datele obținute de reporterii CIJM de la Ministerul Antreprenoriatului și Turismului din România arată că întreprinderile românești au exportat în Republica Moldova, în cele 11 luni ale anului trecut, 359.854 de tone de deșeuri metalice.

În total, România a exportat în decursul anului trecut aproape 4 milioane de tone de deșeuri. Astfel, exporturile de deșeuri metalice – în principal, fier vechi – din România în Republica Moldova au constituit circa 9 la sută. 

Profesorul universitar asociat, dr. ing. Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, susține că în Transnistria pleacă fierul vechi în special din județele Moldovei. 

„Față de combinatele de la Călărași, Reșița sau Hunedoara, Râbnița este mai aproape”, explică profesorul, admițând că este posibil ca uzina de la Râbnița să ofere și un preț mai mare la fier vechi.

În plus, continuă profesorul Petru Ianc, Republica Moldova are un statut special cu UE din punct de vedere vamal. 

„Dacă nu ar fi statutul acesta special, ar putea să fie puse taxe vamale. În general, pentru mărfurile dintre Republica Moldova și România nu se plătesc taxe vamale”, a subliniat el.

Și Alexandru Rotaru, administrator al Omnisteel, susține că Uzina Metalurgică din Râbnița oferă 10-15 dolari mai mult la tonă spre deosebire de concurenții săi din România.   

Importul menționat mai sus în cele 11 luni din 2021 a reprezentat o creștere importantă față de 2020, atunci când au fost transportate doar 257.096 de tone. Prin urmare, în 2021, au fost importate cu peste 90.000 de tone mai mult decât 2020.

Firmele românești conectate la Transnistria

Creșterea importului de fier vechi în Moldova în 2021 a coincis cu activizarea pe piață a unei companii din România conectată la grupul de firme ale omului de afaceri din Transnistria Oleg Babii –  MMS Minerals & Metals SRL. 

Între 2013–2019, Oleg Babii a fost asociatul unic și administrator al BPM-Trade SRL din Rezina. Oleg Babii este unul dintre principalii jucători pe piața produselor metalurgice din Republica Moldova. 

Potrivit registrului de companii din România Termene.ro, în 2020, această firmă a avut o cifră de afaceri de 21,6 milioane de lei românești (echivalentul a circa 4,3 milioane de euro). 

Oleg Babii a spus că BPM-Trade SRL prestează doar servicii de transport pentru MMS Minerals & Metals SRL, precum și pentru alte companii din România care livrează fier vechi pentru combinatul din Râbnița.

„Eu propun servicii de transport absolut tuturor companiilor. Am 80 de mașini și, în prezent, folosesc doar 30% din camioane. Oferim servicii de transport pentru toate firmele”, a recunoscut el. 

În același timp, Oleg Babii a respins orice participație în acționariatul MMS Minerals & Metals SRL. „Nu avem nimic în comun cu această companie. Această firmă aparține românilor”, a insistat proprietarul BPM-Trade. 

„Românii” din Râbnița

„Românii” din MMS Minerals & Metals SRL sunt de fapt cetățenii Republicii Moldova Radomir și Petru Șeremet din Chișinău - fiu și tată - și Cristina Golubcova originară din Râbnița, regiunea separatistă transnistreană.

Radomir Șeremet. Foto: Facebook.com

Mai precis, conform registrului de companii din România, MMS Minerals & Metals SRL este administrată de către Radomir Șeremet și îi are ca acționari pe Petru Șemeret din Chișinău (60%) și pe Cristina Golubcova, care deține o participație de 40% în afacere din februarie 2022. 

În același timp, Radomir Șeremet este asociatul omului de afaceri transnistrean Oleg Babii în compania românească Moldmetal Trading SRL. Businessmanul transnistrean figurează în registrul de companii din România în calitate de cetățean ucrainean. Această firmă este unul dintre principalii traderi de produse finite ale Uzinei Metalurgice Moldovenești în România și în mai multe țări europene. 

Conform Termene.ro, în 2020, Moldmetal Trading SRL a avut o cifră de afaceri 270,8 milioane de lei românești (circa 54,1 milioane de euro).

Deși Radomir Șeremet și Oleg Babii au evitat să spună cine este Cristina Golubcova, aceasta figurează în calitate de fondatoare a companiei MMS Modern Management Systems SRL din Republica Moldova, unde apare ca administrator Vladimir Boldețchi, managerul de la BPM-Trade SRL, firma lui Babii.

BPM-Trade SRL este unul dintre cei mai mari traderi în Republica Moldova ai produselor uzinei metalurgice din stânga Nistrului.

Cota MMS Minerals & Metals pe piața exporturilor de fier vechi

Administratorul MMS Minerals & Metals, Radomir Șeremet, a declarat pentru reporterii CIJM că firma sa nu are nici pe departe cea mai mare cotă din România la exportul de deșeuri spre Republica Moldova. 

După spusele sale, cele mai mari companii sunt Rematinvest, Remat Brașov, Covial-CVA SRL sau Colect Metal SRL. „MMS-ul nu s-a ocupat de deșeuri feroase niciodată [în Republica Moldova] până acum un an și jumătate”, a precizat el.

Șeremet a mai menționat că în 2021 uzina din Râbnița a achiziționat constant din România circa 35.000–40.000 de tone pe lună de la mai mulți jucători de pe piața de fier vechi. 

„Cred că, în total, pe durata anului 2021, am făcut vreo 50.000–60.000 din cele 350.000 de tone. Dar ce înseamnă 50.000 de tone, asta poate fi calificată drept monopol?!”, a întrebat el retoric. 

Cele 50.000–60.000 de tone nu înseamnă monopol, dar constituie circa 17% din cele aproximativ 350.000 de tone, ceea face din MMS Minerals & Metals un jucător important numai după primul an de livrare de fier vechi pentru uzina din Râbnița. 

Acuzațiile de contrabandă la adresa MMS Minerals & Metals 

În afară de exportul de deșeuri metalice MMS Minerals & Metals SRL livrează Uzinei Metalurgice Moldovenești fontă brută.   

Conform unor date obținute de reporterii CIJM, pe care nu le-a putut verifica, MMS Minerals Minerals & Metals SRL a livrat combinatului metalurgic din stânga Nistrului următoarele cantități de fontă: în 2019 - 1.031 de tone, în 2020 - 8.366 de tone, în 2021 - peste 10.000 de tone și în 2022 - 4.119 tone. 

Prin urmare, MMS Minerals Minerals & Metals SRL a livrat fontă Uzinei Metalurgice Moldovenești inclusiv în perioada în care au fost suspendate importurile de deșeuri metalice în Republica Moldova, mai precis între 10 noiembrie 2021 și 31 martie 2022.

Politicianul Alexandru Slusari. Foto: agora.md

Politicienii din Platforma DA, Alexandru Slusari și Inga Grigoriu, au acuzat MMS Minerals Minerals & Metals SRL că a exportat de fapt în Moldova deșeuri metalice în calitate de fontă brută - poziția tarifară 7201 din nomenclatorul vamal al Republicii Moldova.

De cealaltă parte, administratorul MMS Minerals Minerals & Metals SRL a spus că materialul pe care îl furnizează uzinei din Râbnița este fontă brută în formă neregulată.

Șeremet a mai declarat că MMS Minerals Minerals & Metals SRL cumpără acest produs din 2014 de la unul dintre cele mai mari combinate metalurgice din Europa - HBIS GROUP SERBIA - și îl vinde și la alte combinate precum Tenaris, ArcelorMittal sau TMK.

„În Republica Moldova, livrăm [fontă - n.r.] din 2018, nu de astăzi, așa cum zice domnul Slusari, că ne-am trezit noi șmecherii contrabandiști și ascundem originea și tipul mărfurilor. Și că am schimba Codul Vamal și facem din căcat bici, cum zice românul”, a declarat managerul MMS Minerals & Metals SRL.

Surse care au solicitat anonimatul au comunicat reporterilor CIJM că Serviciul Vamal a demarat recent urmărirea penală pentru importul de deșeuri în Republica Moldova sub altă categorie de produse. 

Solicitat să confirme acest fapt, Serviciul de presă al instituției a relatat despre un caz din 2 octombrie 2020, care nu este legat de importul de fontă brută.

Cine pierde și cine câștigă din cauza blocării Uzinei Metalurgice Moldovenești

Acuzat de faptul că ar fi obținut acreditare pentru produsele uzinei din Râbnița, Radomir Șeremet a vorbit în termeni elogioși despre întreprinderea transnistreană, relevând că asemenea acreditări se obțin doar după certificate de calitate emise de British Standard sau Deloitte. 

De asemenea, administratorul MMS și partenerul de afaceri al lui Oleg Babii a subliniat că Turcia este cea mai mare putere metalurgică din zonă, unde o tonă de fier vechi costă 650 de dolari. 

După spusele sale, combinatul de la Râbnița și cele din România trebuie să dea un preț „corect” pentru a putea concura cu prețul de la export. „Dacă vând în Turcia cu 650 de dolari, mai costă 50-80 de dolari transportul, înseamnă că întreprinderea [din Râbnița] trebuie să dea un preț apropiat: 550-560 de dolari”, a estimat el. 

În opinia lui Șeremet, singurul beneficiar al blocării funcționării Uzinei de Râbnița „din motive aberante” este omul de afaceri Valentin Eșanu.

„În Moldova, de când s-a stopat MMZ-ul, domnul Eșanu este pe cai mari. El vinde cu 650 în Turcia, iar în Moldova, la amărâții noștri de colectori, le plătește 300 de dolari pe tonă pentru că ei nu au alternativă”, a explicat administratorul MMS.

De asemenea, Șeremet mai susține că uzina din Râbnița are niște formule „foarte transparente de preț”. „Prețul din Turcia minus 50 de dolari, să zicem. Și toată lumea știa că dacă în Turcia este 650 de dolari, la MMZ îl vând cu 600. Ei, acum este domnul Eșanu singurul care exportă deșeuri pentru că acest combinat nu lucrează”, a subliniat el.

Valentin Eșanu. Tribuna.md

De partea cealaltă, Valentin Eșanu a menționat că el nu este împotriva Uzinei Metalurgice Moldovenești, ci pentru „reguli egale de joc”. 

„Aceleași reguli trebuie să existe atât pentru noi, cât și pentru uzină, inclusiv de mediu și de concurență. În 2020-2021, în perioada cât am făcut exporturi în Turcia, uzina a lucrat și noi nu am avut nicio treabă cu concurența […] Un alt aspect este că aceste companii nu plătesc impozite statului. De exemplu, eu am plătit pentru anul trecut 18 milioane de lei statului pe o companie, iar pe a doua companie de logistică - 3 milioane. Asta mă deranjează”, a spus el. 

În celelalte privințe, Eșanu a subliniat că nu are nimic împotriva uzinei din Râbnița, doar „să achite impozite și respecte toate condițiile de mediul ale Republicii Moldova și ale Uniunii Europene”. 

„Eu export în Turcia până la 8.000 de tone de fier vechi pe lună, în 2021 am ajuns la patru nave de export. Noi acum, pe moment, plătim 5.500 de lei (circa 300 de dolari), plus cele 12% - 6.200. Acum două săptămâni am primit cu 7.100, totul depinde de bursă. Am mers după această procedură și în 2020, și 2021, când a funcționat uzina. Noi nu lucrăm la negru sau cu precupețire… cu amenințări”, a spus Eșanu. 

La rândul său, proprietarul BPM-Trade, Oleg Babii, a respins versiunea că ar fi cel care promovează interesele Uzinei Metalurgice Moldovenești. „Eu am afacere aici, eu investesc în transport. Compania noastră, BPM-Trade, a plătit mult. Noi ne considerăm un contribuabil mare”, a subliniat el, fără să ofere cifre precise. 

„După ce uzina a ieșit direct la oameni, o tonă de fier vechi costă 5.500 de lei. Metalferos colecta înainte cu 3.000 de lei pe care o vindea uzinei cu 450-500 de dolari. Eșanu a făcut același lucru până când uzina a început să lucreze direct cu companiile. Acum a început o competiție reală. S-a terminat vremea banilor mulți”, a spus Babii.

Oleg Babii. Foto: novostipmr.com

Interdicțiile Comisiei Europene și intervenția Chișinăului

Pe 31 martie 2022, Comisia Europeană a permis reluarea exportului de deșeuri în Republica Moldova. Această decizie a Comisiei Europene a urmat unui demers remis pe 11 ianuarie 2022 de Ministerul Mediului al Republicii Moldova, care a solicitat modificarea regulamentului european cu privire la exportul de deșeuri metalice din 10 noiembrie 2021.

De asemenea, pe 17 noiembrie 2021, Comisia Europeană a adoptat noi reguli pentru exportul de deșeuri. Acestea au obligat întreprinderile din UE care exportă deșeuri să se asigure că întreprinderile care primesc fierul vechi să demonstreze că respectă normele în vigoare de mediu. 

În urma acestei modificări legislative, Uzina Metalurgică Moldovenească și-a suspendat activitatea.

Ministerul Mediului solicitase Comisiei Europene să armonizeze legislația europeană în domeniu cu cea moldovenească și să permită astfel importul unei game variate de deșeuri, inclusiv resturi de fontă, de fier sau de oţel (fier vechi); deşeuri lingotate din fier sau oţel etc. 

Pentru a-și relua activitatea, Uzina Metalurgică Moldovenească are nevoie de o autorizație de mediu. Toate încercările noastre de a obține informații de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului după vizitele angajaților săi la Uzina Metalurgică Moldovenească s-au lovit de un refuz.  

Ministerul Mediului a comunicat reporterilor CIJM că a solicitat în mod repetat tuturor agenților economici care își desfășoară activitatea în domeniul gestionării deșeurilor să respecte prevederile privind calitatea aerului și să dețină obligatoriu autorizație de mediu.

„Ministerul Mediului nu comentează afirmațiile lansate intenționat în spațiul public făcute de cineva care urmărește un anumit scop [...] Referitor la metoda de import, vă asigurăm că Ministerul Mediului întreprinde toate măsurile legale în vederea asigurării transparenței acestui gen de activitate”, se menționează înt-un răspuns al instituției.

După spusele profesorului Petru Ianc, faptul că fierul vechi din România ajunge la Râbnița are cumva și o influență negativă asupra oțelăriilor din România. 

„Dacă nu ar fi Râbnița, fierul vechi din regiunea Moldovei ar ajunge la combinatele din sudul României. S-ar opri în România și nu ar mai pleca la export”, a spus cercetătorul.  

Această publicație a fost realizată în cadrul programului de burse pentru jurnaliştii de investigație din proiectul „Consolidarea statului democratic de drept: contribuţia societăţii civile ” implementat de Transparency International – Moldova  şi susţinut financiar de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii