Republica Moldova: Sclavie în secolul XXI
Statul dă vina pe managementul defectuos al Întreprinderii de Stat „Protecţia solului şi îmbunătăţiri funciare”, iar muncitorii rămân fără salarii de 14 luni
O sută de muncitori de la întreprinderea de stat „Protecţia solului şi îmbunătăţiri funciare” nu şi-au ridicat salariile de mai bine de un an, după ce au muncit în calitate de paznici, tractorişti sau buldozerişti. Conducerea instituţiei dă vina pe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului că nu a aprobat Programul de finanţare pentru anul 2018. La rândul său, reprezentanţii MADRM susţin că întreprinderea este gestionată prost şi că ministerul nu poate să-și dea acordul pentru lucrări care nu ţin de Programul conservării și sporirii fertilității solului. Managerul întreprinderii, Vladimir Rotaru, afirmă că nu şi-a ridicat salariul de 15 luni. Declaraţia de avere îl contrazice, însă, şi arată că în 2017 a avut un venit din salarii de 143 de mii de lei.
Unul din angajaţii întreprinderii, Dumitru Coadă din Step-Soci, raionul Orhei, paznic la filiala din Orhei a întreprinderii, nu şi-a văzut salariul de aproape un an. A lucrat deşi era bolnav de cancer în speranţa că va câştiga un ban în plus la pensia mizeră, pentru medicamente. Soţia sa, Raisa Coadă, ne-a informat cu lacrimi în ochi că bărbatul ei are o pensie de doar 1827 lei. A acceptat să muncească paznic pentru un salariu de 1500 de lei. Acum întreprinderea îi datorează în total 26 000 de lei. „A lucrat timp de trei ani la întreprindere, chiar dacă sănătatea nu-i prea permitea. Împreună avem un venit din pensii de doar 2600 de lei pe lună. Jumătate din această sumă o cheltuim pentru medicamentele soţului”, ne spune femeia.
Pensionar, bolnav de cancer, fără salariu de aproape un an
Dumitru Coadă nu mai crede că va putea recupera banii pentru care a muncit onest. „Am rămas fără dantură după chimioterapie, radioterapie. La țară toți suntem săraci. N-are cine ne ajuta. Copiii au deja familiile şi nevoile lor. Nu ştiu câte zile voi mai avea şi regret că timpul care mi-a mai rămas, în loc să-l petrec cu familia, îl consum luptând să-mi întorc banii...”, afirmă trist Dumitru Coadă.
La aceeaşi întreprindere (filiala Orhei) a lucrat în calitate de paznic şi Petre Pereu, de 54 de ani. Bărbatul a activat din 2013 până pe 19 septembrie 2018 şi s-a concediat pentru că nu a mai fost salarizat din octombrie 2017. El afirmă că a primit o sumă mică de bani în decembrie 2017. „Ne-au dat puțini bani, nu tot salariul”, ne-a mărturisit muncitorul. Potrivit lui, neachitarea la timp a salariului a devenit o practică obişnuită la întreprinderea la care a activat. A plecat de la întreprindere pentru că nu avea cu ce întreţine familia. Supravieţuiau din banii pe care-i trimitea fiica lor, care muncea peste hotare.
Pentru a căuta dreptate, Petre Pereu s-a adresat de nenumărate ori la Inspecția teritorială a muncii Orhei. Împreună cu alţi foşti colegi de la întreprindere a semnat o plângere colectivă pe care a adresat-o Inspecţiei Teritoriale a Muncii.
După această plângere, reprezentanții Inspecției muncii din Orhei au somat administraţia întreprinderii să achite lefurile angajaţilor în decurs de 25 de zile, lucru care nu s-a mai întâmplat. Ulterior, angajaţii s-au adresat cu plângeri la Guvern şi Preşedinţie, dar nu au mai primit niciun răspuns.
Pentru că aceste adresări nu s-au soldat cu niciun rezultat, mulţi dintre angajaţi sau foşti angajaţi ai renunţat să lupte cu administraţia întreprinderii. Petre Pereu este singurul care încă speră să-şi facă dreptate şi a acționat în judecată întreprinderea care îi datorează circa 30 de mii de lei. Primul proces de judecată a fost amânat din cauza că niciun reprezentant al întreprinderii nu s-a prezentat la proces. „Avocatul îmi spune că există șanse să obţin câştig de cauză, dar procesul va fi unul de durată. Nu se știe când și cum va fi aplicată decizia instanței de judecată. Totul depinde de activitatea executorului judecătoresc”, ne-a spus Petre Pereu.
Supraviețuiesc din banii pe care îi primesc de peste hotare
„Situația mea e la fel ca a multor altor oameni din acest stat. Ne ajută copiii plecați la muncă peste hotare. Pentru că încă nu am ajuns la vârsta pensionară, nu am alt venit. Puteam să mă angajez în altă parte şi, astfel, să nu mă văd nevoit să pierd timp în instanţe ca să obţin salariul care de fapt mi se cuvine”, ne spune Petre Pereu.
Un alt angajat, Alexei Panco, de 60 de ani, lucrează de peste 35 de ani la această întreprindere. Iniţial, a fost şofer, iar ulterior paznic. Bărbatul precizează că restanțe salariale există de mai bine de trei ani de zile. „Au fost cazuri în care ne cereau să ieşim şi în zilele de odihnă la serviciu, sâmbăta şi duminica. Lunar, dădeam 800 de lei pe drum ca să ajung la serviciu. Sunt din Cişmea, o localitate din suburbia Orheiului. Acum, pentru că ne-au lăsat fără salarii, fără bani, supravieţuiesc din împrumuturi. Soția a decedat acum patru ani. Sunt singur”, afirmă bărbatul.
Un alt angajat, Tudor Tihon (61 de ani), este excavatorist şi lucrează la această întreprindere de peste un deceniu. Ultima dată a urcat pe excavator anul trecut, când a făcut lucrări de adâncire a albiei unui iaz situat nu departe de sediul filialei, apoi la altul, a curățat canalul din satul Susleni, raionul Orhei. Întreprinderea îi datorează 17576 de lei. Tihon afirmă că a fost angajat în repetate rânduri în calitate de tractorist la filiala întreprinderii din Briceni. Şeful filialei, Valeriu Rusu, şi-ar fi deschis acolo o firmă privată care prestează servicii similare cu cele ale întreprinderii de stat pe care o reprezintă. Potrivit angajatului, acesta ar utiliza mijloacele tehnice ale întreprinderii se stat.
Solicitat de noi, directorul filialei Briceni, Î.S. „Protecția solului și îmbunătățiri funciare”, Valeriu Rusu, a negat că ar avea o firmă care prestează aceleași servicii ca și întreprinderea unde este angajat.
„Restanțe la salariu sunt în fiecare an, începând cu anul 2010”
Administraţia instituţiei confirmă că angajaţii nu şi-au văzut salariile luni în şir. Contactat de noi, Vladimir Rotaru, șeful Î.S. „Protecția solului și îmbunătățiri funciare” Chișinău, ne-a confirmat că oamenii care muncesc la întreprindere nu au primit leafa mai mult de un an de zile. Mai mult ca atât, acesta susţine că nici el nu şi-ar fi ridicat salariul de 15 luni.
„MADRM nu a aprobat Programul de finanțare a întreprinderii și nu știu când o va face. Conform Legii bugetului din 2017, pentru anul curent avem de valorificat 12 300 000 lei, însă nu suntem incluși în finanțare și asta este problema. Nu lucrăm și de aceea, nu putem achita salariile. Suntem în așteptarea aprobării „Listei obiectelor și mijloacelor financiare necesare la realizarea Programului de conservare și sporire a fertilității solurilor” (în continuare – Lista – n.a.) pentru anul curent, 18 la număr”, ne-a informat Rotaru.
Potrivit Hotărârii de Guvern, din 1 august 2018, Î.S. „Protecția solului și îmbunătățiri funciare” se subordonează Agenției Proprietăți Publice. Din spusele lui Rotaru, unii muncitori de la filialele întreprinderilor de la Leova şi Nisporeni își asigură salariile prestând servicii agenților economici.
„Restanțe la salariu au fost în fiecare an, începând cu anul 2010. Dar în acest an situaţia e mai gravă, nu au ridicat salariile timp de 12 luni. Lumea întreabă, dar de unde să iau aceşti bani dacă nu este aprobată finanţarea?”, se întreabă retoric Rotaru.
Conform declaraţiei de avere, şeful şi-a ridicat salariul
Deși declară că nu și-a ridicat salariul mai bine de 15 luni, managerul întreprinderii, Vladimir Rotaru, indică în declarația de avere și interese personale venituri salariale de la întreprinderea de stat, pentru anul 2017, în valoare de 143 mii lei şi trei loturi de teren agricole cu suprafața totală de 0,5711 ha procurate în acelaşi an. Vladimir Rotaru a mai declarat că deține cote-părți în capitalul social al S.R.L. „Rotor” (50%) și S.R.L. „Vin-Nectar” (25%), un camion ZIL 130B și două remorci. Totodată, Rotaru mai are în proprietate două carduri salariale cu câte 10 000 lei fiecare.
Vladimir Rotaru ne-a declarat că suma de 143.000 de lei declarată pe anul 2017 este de fapt salariul său de la întreprindere pentru un an întreg. Dar, ca să nu depună două declarații pe anul 2017, a indicat salariul întreg, deși a primit leafa doar pe jumătate de an în anul 2017. „Din suma de 143.000 de lei – venituri salariale, indicată în declarație, 78.923 de lei – salariul pe jumătate de an, nu le-am mai ridicat de la întreprindere”, a explicat Vladimir Rotaru. El ne-a mai spus că în prezent este consilier raional la Orhei, unde are câte 1000 de lei de ședință, și consilier local la Clișova, Orhei, unde, la fel, primește bani pentru fiecare ședință.
Întreprinderea s-a intersectat în 2015 cu firma ginerelui
Totodată, numele lui Rotaru figurează într-un act al Comisiei Naţionale de Integritate din 2015, care constată existenţa unui conflict de interese în activitatea funcţionarului. Deţinând funcția de director interimar al întreprinderii de stat, Rotaru a semnat mai multe documente cu firma S.A. „Hidroconstructor” al cărei director este ginerele său.
Pe parcursul anilor 2012 – 2013, Vladimir Rotaru a semnat cu Î.S. „Protecția solurilor și îmbunătățiri funciare”, filiala Orhei, un contract de antrepriză pentru lucrări tehnice de remediere a terenurilor prin defrișare și nivelare la primăria Clișova, raionul Orhei.
În aprilie 2014, S.A. „Hidroconstructor”, reprezentată de Dumitru Veveriță, a semnat un contract de subantrepriză cu Întreprinderea de Stat „Protecția solurilor și îmbunătățiri funciare”, Filiala Orhei, reprezentată de şeful filialei, Serghei Liubanschi. Obiectul contractului îl constituiau lucrările tehnice de remediere a terenurilor prin defrișare și nivelare în aceeaşi comună Clișova – 22 ha, valoarea lucrărilor conform contractului fiind de 138 605 lei.
Pentru că nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale și nu a plătit pentru lucrările făcute, Filiala Orhei a Î.S. „Protecția solurilor și îmbunătățiri funciare” a adresat, la 25.04.2014, directorului interimar, Vladimir Rotaru, o scrisoare prin care solicita transferarea datoriilor în valoare de 138 605 lei către S.A. „Hidroconstructor”. Suma de bani a fost transferată în trei tranșe; Î.S. „Protecția solurilor și îmbunătățiri funciare” a transferat către S.A. „Hidroconstructor” 68 605 lei, la 30.07.2014 a efectuat un transfer în valoare de 30 mii lei, la 06.08.2014 un alt transfer de 30 mii lei, iar la 25.08.2014 s-a efectuat ultimul transfer în valoare de 10 mii lei.
Regulamente, liste, agenţii și controale fără rezultate
Problema angajaţilor pare să fie departe de a fi soluţionată, atâta timp cât instituţiile de stat pasează de la una la alta responsabilitatea pentru situaţia creată.
Potrivit șefei Serviciului funciar al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi al Mediului, Angela Dogotari, Î.S. „Protecția solului și îmbunătățiri funciare” se subordonează Agenției Relații Funciare și Cadastru. Ștefan Grigan, director general adjunct al Agenției Relații Funciare și Cadastru, a declarat că este pentru prima dată când angajații acestei întreprinderi nu își ridică lefurile timp de un an.
„Programul de lucru al întreprinderii a fost elaborat la început de an, imediat după aprobarea Legii bugetului. Un impediment la aprobarea Programului a fost adoptarea noului Regulament al ministerului de resort. Așteptăm să fim anunțați când va avea loc ședința comisiei ca să soluționăm problema respectivă. Președintele acestei comisii e chiar ministrul agriculturii, Nicolae Ciubuc”, a spus Grigan.
Ministerul nu vrea să-și dea acordul pentru lucrări irelevante
La rândul său, Ministerul Agriculturii susține că întreprinderea se află în subordinea Agenției Relații Funciare și Cadastru şi că ministerul nu aprobă programul de finanțare nici al Agenției, nici al întreprinderilor subordonate acesteia.
„Neglijând recomandările Curții de Conturi, Agenția și întreprinderea vin cu propuneri de a reevalua proiectele realizate, lăsând neîndeplinite unele lucrări și propunând în continuare lucrări la bazinele acvatice și de curățare a albiilor râurilor. În cadrul misiunii de evaluare pentru 2017, ministerul a constatat că nu au fost îndeplinite acțiuni de conservare și sporire a fertilității solurilor irigate, ci doar lucrări de curățare a albiilor râurilor și la bazinele acvatice. Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului „Nicolae Dimo” a avizat negativ în ultimii trei ani nerespectarea obiectivelor indicate în Program. Din acest considerent, Guvernul a aprobat, la 4 iulie 2018, Regulamentul privind condițiile și procedurile de realizare a activităților de îmbunătățiri funciare, protecție, conservare și sporire a fertilității solurilor”, au explicat responsabili de la minister.
Conform prevederilor acestui Regulament, Agenția Relații Funciare și Cadastru urmează să prezinte ministerului pentru coordonare și aprobare lista obiectivelor și mijloacelor financiare necesare pentru 2018.
Curtea de Conturi a dat alarma încă în anul 2016
Referindu-se la situația întreprinderii respective, Secretarul General de Stat al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și al Mediului, Iurie Ușurelu, a declarat că primul semnal despre gestionarea ineficientă a banilor publici la această întreprindere a venit de la Curtea de Conturi, într-un raport din anul 2016. „Avem o prescriere foarte clară – neutilizarea conform destinației a banilor publici”. http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=709
Statul a alocat bani pentru păstrarea terenurilor agricole din Republica Moldova și repunerea lor în circuitul agricol, ceea ce nu a fost îndeplinit, în ultimii doi ani, de către întreprindere. Acest lucru a fost confirmat de către Comisiile de evaluare a proiectelor timp de doi ani, alcătuite din reprezentanții instituțiilor specializate din domeniu; blocurile de știință ale Universității de Stat din Moldova, Universitatea Agrară și specialiștii de la Institutul „N. Dimo” au evaluat lucrările întreprinderii și au constatat că nu fusese îndeplinită până la capăt nicio condiţie privind repunerea în circuit agricol sau, cel puțin, stoparea degradării solului. Majoritatea banilor a fost direcționată pentru săparea albiilor râurilor și crearea bazinelor acvatice, ceea ce nu este o prioritate. Trebuia construite nouă (9) bazine acvatice, dar s-au făcut douăzeci și șapte (27). „Am cerut prioritizarea obiectelor de lucru, de aceea întreprinderea respectivă și-a pierdut volumele de lucru. Întreprinderea nu îndeplinea lucrări la obiectele care ar duce la ameliorarea degradării solurilor. Ministerul nu vrea să-și dea acordul pentru lucrări irelevante Programului conservării și sporirii fertilității solului”, a mai spus Uşurelu.
Potrivit lui, „problema angajaților care nu și-au ridicat lefurile mai bine de un an poate fi soluționată doar de agentul economic respectiv, care este în autogestiune. Ministerul doar elaborează politici în domeniu”.
Managerul întreprinderii, Vladimir Rotaru, spune că, „în prezent, situația la întreprindere este una critică. La acest moment sunt depuse trei cereri de concediere, inclusiv a contabilului-șef. Se eliberează personalul întreprinderii. Eram 90 de angajați, dar acum suntem circa 60. Lumea pleacă”, a spus Rotaru.
„Statul a alocat bani pentru lucrări, dar politica dusă de Serviciul funciar al ministerului a zădărnici lucrul. Întreprinderea funcționează de 40 de ani. Avem suprafețe de terenuri degradate în Republica Moldova din diferite motive. Potrivit specialiștilor de la Institutul „N. Dimo”, suprafețele ajung la circa 600000 ha. Aproximativ a treia parte din terenuri sunt degradate și puternic degradate. Pe aceste terenuri se fac lucrări de ameliorare. În Republica Moldova sunt 3 800 de râulețe care necesită să fie îngrijite”, explică Rotaru importanța funcționării întreprinderii.
De ce a scăzut volumul lucrărilor?
Începând cu 2010, întreprinderea s-a reorganizat, iar finanțările au scăzut dramatic. Din aceeași perioadă, la fiecare sfârșit de an, aceasta înregistra datorii salariale.
Întreprinderea care a avut un buget aprobat, în decembrie 2017, în valoare de 12 300 000 lei, nu a primit în 2018 niciun ban pentru menținerea activităţii, întreținerea și păstrarea tehnicii, achitarea salariilor.
„Pentru fiecare zi de întârziere, penalităţi de 0,3 la sută”
Potrivit expertului în dreptul muncii, avocatul Adrian Lungu, angajatorul este obligat să plătească integral salariul în termenele stabilite de Codul Muncii, de contractul colectiv de muncă şi de contractele individuale de muncă. Salariul se plăteşte periodic, nemijlocit salariatului sau persoanei împuternicite de acesta, în baza unei procuri autentificate.
În caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului, a indemnizaţiei de concediu, a plăţilor în caz de eliberare sau a altor plăţi cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen.
Cum contribuie sindicatele?
Potrivit lui Sergiu Iurcu, specialist principal la Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), angajații întreprinderii au solicitat implicarea sindicatelor în soluţionarea situaţiei de criză în care se află întreprinderea. La rândul său, CNSM a expediat pe adresa Guvernului o scrisoare de susţinere a solicitărilor petiţionarilor, cerând urgentarea aprobării Listei nominalizate.
La apelul CNSM a răspuns ministerul de resort: „În Lista menţionată sunt incluse lucrări care nu au impact asupra conservării şi sporirii fertilităţii solurilor şi urmează a se elabora o listă în condiţiile reglementate de Regulamentul privind condiţiile şi procedurile de realizare a activităţilor de îmbunătăţiri funciare, protecţie, conservare şi sporire a fertilităţii solurilor. S-a propus crearea unei comisii prin Dispoziţia Guvernului pentru a aprecia dacă se justifică continuarea implementării Programului dat”.
În răspunsul oferit de către minister nu se menţionează nimic despre măsurile care ar putea fi întreprinse pentru lichidarea restanţelor la salarii, ne-a informat reprezentantul sindicatelor.
Apeluri fără rezultate
„În cazul în care lucrătorii au lucrat şi nu şi-au primit retribuţia este încălcat dreptul la achitarea la timp şi integrală a salariului; constatarea cazului de muncă forţată prin încălcarea termenelor stabilite de plată a salariilor. În cazul în care s-a declarat şomaj tehnic, este încălcat art. 80 – şomajul tehnic nu poate depăşi patru luni în decursul unui an calendaristic. Potrivit art. 80, în perioada şomajului tehnic, salariaţii beneficiază lunar de o indemnizaţie ce nu poate fi mai mică de 50 la sută din salariul lor de bază”, ne-a informat Iurcu.
Dumitru Stăvilă, șeful Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), ne-a comunicat că, pe parcursul anilor 2017-2018, pe adresa ISM au parvenit patru apeluri din partea salariaților întreprinderii în cauză privind restanțele salariale. Astfel, ca urmare a controalelor efectuate, s-a constatat că, din lipsa surselor financiare pe conturile bancare, întreprinderea admite restanțe la plata salariilor, fapt ce contravine prevederilor legale. Pentru admiterea acestor încălcări, pe numele conducătorului întreprinderii au fost întocmite procese-verbale de control cu înaintarea prescripțiilor de a achita sumele salariale datorate salariaților în termen de până la 27 august 2018, lucru care nu s-a mai întâmplat.
Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în RM: investigații de presă”, implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Opiniile exprimate în aceste materiale de investigație aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al Friedrich-Ebert-Stiftung.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Comentarii