Economic

Topul celor mai mari salarii din companiile de stat

Foto simbol: papermoneywallpapers.com
Autor: Ion Preașca
23/07/2013 7929

Cei mai plătiţi manageri la stat administrează companii din domeniul aviaţiei, telecomunicaţiilor, finanţelor şi al producţiei de ţigări. Experţii spun că salariile multora dintre ei sunt exagerate ţinând cont de performanţele modeste ale întreprinderilor gestionate.

Cel puţin doi manageri de întreprinderi controlate de stat au avut anul trecut venituri mai mari de un milion de lei, arată datele disponibile pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), analizate de „Adevărul“. E vorba de directorul general al AIR Moldova Iulian Scorpan, cu 1,21 milioane de lei, şi managerul Tutun-CTC Ala Sârbu, cu 1,17 milioane de lei. La o „distanţă“ de peste 350.000 de lei se află alţi doi manageri din domeniul aviaţiei civile. Proaspătul viceministru al Transporturilor Vladimir Cebotari a avut anul trecut venituri de peste 800.000 de lei din activitatea de manager în cadrul AIR Moldova, Aeroport şi la Autoritatea Aviaţiei Civile (AAC). În schimb, Elena Ciobanu, director general al Aeroport Catering, a beneficiat de circa 750.000 de lei.

Întrecere intre șefii de la aviație și cei din telecomunicații

Cu o remuneraţie de 729.203 lei pentru 2012, locul cinci este ocupat de fostul deja director-adjunct al Moldtelecom Grigore Varaniţa, numit recent şef al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei (ANRCETI). Inexplicabil, dar şeful său de la Moldtelecom Vitalie Iurcu ocupă doar locul opt în topul nostru, acumulând cu peste 160.000 de lei mai puţin – 562.201 lei. Ala Sârbu, directorul Tutun CTC, a primit anul trecut circa 1,17 milioane de lei

Ala Sârbu, directorul Tutun CTC

Cu un venit de 600.000 de lei, pe locul şase se situează Eugen Dvornic, manager la Aeroport şi la AAC. Pe poziţia a şaptea, cu venituri salariale de 581.000 de lei, se află Corina Burlacu, prim-vicepreşedintele Băncii de Economii (BEM), care anul trecut a ocupat timp de aproape cinci luni şi funcţia de şef interimar al instituţiei. Elena Ciobanu, director general al Aeroport Catering, a beneficiat de circa 750.000 de lei. FOTO aircatering.md Alţi doi manageri au acumulat lefuri şi indemnizaţii de aproape jumătate de milion de lei fiecare. Astfel, directorul Institutului de Tehnică Agricolă Mecagro, Ion Hăbăşescu, a declarat 497.772 de lei, iar Stela Mocan, care administrează Centrul de Guvernare Electronică – aproape 471.000 de lei. Datele disponibile arată că încă cel puţin 20 de manageri au avut în 2012 venituri mai mari de 200.000 de lei. Printre aceştia se numără trei şefi de la întreprinderea Registru şi doi de la Poşta Moldovei. Găsim în topul nostru şi directori ai unor companii cvasinecunoscute. Printre aceştia se numără Teodor Ciclicci de la Centrul Naţional pentru Frecvenţe Radio (441.000 de lei); Valeriu Verstiuc, şeful întreprinderii de stat SSVERC, care se descifrează ca Serviciul de Stat pentru Verificarea si Expertizarea Proiectelor si Construcţiilor (352.393 de lei); Ion Panici de la Centrul de Pregătire a Specialiştilor pentru Armata Naţională (327.917 de lei), dar şi doi manageri de la INCERCOM.

Sectorul energetic, mai puțin transparent

Directorul general al Termocom, Mihail Cernei, care a adunat 340.000 de lei pentru 2012, este singurul manager al unei companii energetice cu capital de stat ale cărui venituri au fost făcute publice. Pe site-ul CNI lipsesc declaraţiile pe venit ale şefilor de la Moldelectrica, Energocom, RED Nord şi RED Nord-Vest şi cele trei CET-uri, care câştigă anual, potrivt unor surse, între 200.000 şi 500.000 de lei. În baza de date a CNI nu găsim nici declaraţiile pe venit ale şefilor altor mari companii subordonate Ministerului Economiei, cum ar fi Metalferos, Fabrica de Sticlă, Vibropribor, Tracom etc. Acest lucru nu pare surprinzător în condiţiile în care doar ministrul Economiei şi-a făcut publică declaraţia pe venit, în timp ce datele adjuncţilor săi lipsesc de pe site-ul CNI. Nu am găsit nici informaţiile cu privire la veniturile celor cinci directori ai Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. ŞEFUL DE LA CFM, „SĂRAC“ Ţinând cont de volumul vânzărilor, mărimea şi importanţa Căii Ferate a Moldovei (CFM) pare oarecum surprinzător faptul că fostul director general Vitalie Strună a încasat în 2012 doar 164.446 de lei, de şapte ori mai puţin decât şefii de la AIR Moldova şi Tutun-CTC şi de trei-cinci ori mai puţin decât cei de la Moldtelecom, Aeroport Catering, BEM sau Mecagro. Salarii comparabile cu cel al managerului de la CFM au avut şi şefii de la Piaţa Centrală din Chişinău, directorul Palatului Republicii şi alţii. Totodată şi Vlad Darie, directorul agenţiei oficiale de ştiri Moldpres, a fost remunerat anul trecut cu aproape 200.000 de lei.

Elena Ciobanu, director general al Aeroportului Catering

Salariile managerilor, plafonate din acest an

Pentru 2013 managerii companiilor de stat ar putea declara remuneraţii mai mici, ca urmare a modificărilor la Legea salarizării, adoptate de către Parlament la finele anului trecut. Potrivit acestora, leafa unui şef de întreprindere de stat sau cu capital majoritar de stat nu poate depăşi trei salarii medii pe unitate. Până acum legislaţia permitea ca şefii să beneficieze de salarii de cinci ori mai mari decât media pe întreprindere. Totodată, legislatorii au limitat şi mărimea premiilor ce li se cuvin managerilor la stat, care vor putea fi de maximum şase salarii de funcţie, ţinându-se cont de rezultatele economice şi financiare înregistrate de întreprindere. ;

Rezultate modeste, lefuri mari 

Majoritatea întreprinderilor de stat au înregistrat în 2012 rezultate economice în scădere. De exemplu, Banca de Economii a avut pierderi-record de 313 milioane de lei, profitul Moldtelecom s-a redus cu peste 90 de milioane, iar Tutun CTC – cu 32 de milioane. În lipsa unor date oficiale complete pentru 2012, e dificil totuşi să analizezi salariile managerilor în funcţie de performanţele întreprinderilor pe care le gestionează. “La remunerare nu se ţine cont de performanţe“ Remunerarea managerilor oricăror întreprinderi să depindă de performanţele economice ale companiilor pe care le conduc. „Este unul din principiile de bază ale economiei de piaţă şi, poate, unul dintre cei mai motivanţi factori pentru manageri, care i-ar stimula să conducă eficient întreprinderile. Din păcate, aceşti conducători nu sunt interesaţi de performanţele companiilor pe care le administrează, ci mai degrabă sunt „motivaţi“ de dorinţa de a-şi menţine funcţia primită de la guvernanţi. „Costurile“ acestor locuri călduţe sunt incluse în preţurile produselor/serviciilor pe care le prestează întreprinderea şi scad eficienţa şi productivitatea. O soluţie ar fi ca majoritatea întreprinderilor să fie privatizate, în proprietatea statului fiind păstrate doar cele strategice, care au o importanţă vitală pentru stat. Cu părere de rău, experienţă proastă în ceea ce priveşte privatizarea întreprinderilor de stat şi aşteptările că acestea vor fi vândute sub preţul real creează o atitudine negativă faţă de orice intenţie de vânzare a averii de stat. În consecinţă, avem întreprinderi care funcţionează prost şi contribuie puţin la formarea bugetului de stat, în timp ce conducătorii acestora sunt platiţi mult mai bine decât cele mai lucide minţi din această ţară”, susţine Lilia Caraşciuc, director executiv al Transparency International Moldova.

Topul celor mai mari salarii în instituţiile de stat:

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii