Ucraineni „platonici”, cu afaceri la Chişinău

Autor: Victor Moşneag (Moldova), Ecaterina Madens, Arkadii Topov (Ucraina)

10/03/2016 20905

Oleksandr Pinchuk, cetăţean ucrainean, fost şef al Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule din Republica Moldova în perioada în care asociaţia a fost prejudiciată cu peste 30 de milioane de lei, este figurantul principal într-un dosar penal instrumentat de Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie, fiind căutat de aproape un an de autorităţile din Moldova. În acest răstimp, Pinchuk, un avocat de succes din Ucraina, merge zilnic la serviciu, se întâlneşte cu diverşi parteneri şi participă la evenimente publice din ţara vecină, fără vreo problemă. Noi l-am găsit şi chiar am reuşit să discutăm cu el, deşi organele de drept de la Chişinău încearcă, fără succes, cel puţin oficial, abia să-l localizeze. Pinchuk este doar unul dintre ucrainenii misterioşi implicaţi în afaceri sau scheme dubioase în Republica Moldova. În ultimii ani, diverşi cetăţeni ai Ucrainei au devenit, în Moldova, şefi de companii sau acţionari de bănci, deşi numele lor în ţara vecină nu spun mare lucru.

Oleksandr Pinchuk este cetăţean ucrainean. El are 36 de ani. În decembrie 2014 a fost angajat la Chişinău în funcţia de vicedirector al Biroului Naţional al Asiguratorilor de Autovehicule (BNAA), asociaţie care reuneşte toate companiile de asigurare din Moldova şi care gestionează sistemul internaţional de asigurări „Carte Verde”. Între 23 ianuarie – 12 martie 2015, perioadă în care, printr-o decizie a judecătoarei Judecătoriei Centru din Chişinău, Adela Andronic, a fost suspendată activitatea noii conduceri a BNAA, aleasă pe 13 ianuarie 2015, Pinchuk a fost recunoscut de filialele a două bănci din ţară, Moldindconbank şi Moldova Agroindbank (MAIB), director interimar al asociaţiei. În această perioadă, cu semnătura şi autorizaţia lui Pinchuk, BNAA a fost implicată în mai multe tranzacţii mai mult decât dubioase, care au dus, într-un final, la prejudicii de milioane, iar ulterior, la un dosar penal.

Schimb valutar în defavoarea instituţiei

Astfel, în perioada 23-26 ianuarie 2015, se precizează în ordonanţa procurorilor, MAIB acceptă ca din conturile BNAA-ului condus de Pinchuk să fie transferaţi, către patru companii de asigurări - Asito, Moldasig, Victoria Asigurări şi Donaris VIG - 823.000 de euro, sumă înregistrată în conturile asociaţiei pentru plasarea garanţiei financiare externe, care, ulterior, nefiind plasată, a dus la excluderea Republicii Moldova din sistemul „Carte Verde”. La 30 ianuarie 2015, Moldindconbank încheie cu Pinchuk un contract de depozit prin care banii BNAA, mai exact 5,32 milioane de lei, sunt plasaţi cu titlu de depozit până în februarie 2018, deşi la data de 30 ianuarie 2015 ucraineanul, conform informaţiilor deţinute de organele de drept, nici măcar nu se afla în Moldova. La 20 februarie 2015, funcţionarii MAIB au acceptat o altă cerere suspectă a lui Pinchuk, de cumpărare din contul bancar în lei al BNAA a valutei în sumă de 537.900 USD contra sumei de 11,29 milioane de lei la cursul de 20,99 MDL/USD, cursul oficial al BNM fiind în acea zi de 20,18 MDL pentru 1 USD. În aceeaşi zi, banii au fost plasaţi sub formă de depozit la MAIB, iar peste patru zile, contractul de depozit nominalizat este reziliat, iar cei 537.900 USD sunt vânduţi contra sumei de 8,98 milioane de lei la cursul de 16,70 MDL/USD. Astfel, doar printr-o singură operaţiune bancară, BNAA a fost prejudiciat cu 2,3 milioane de lei, singurul beneficiar oficial fiind MAIB.

Utilizând aceeaşi schemă, la solicitarea şi prin intermediul lui Pinchuk, la 20 februarie 2015, reprezentanţii Moldindconbank au reziliat cinci contracte de depozit, după care, în aceeaşi zi, au acceptat cererile de convertire a mijloacelor băneşti din lei moldoveneşti în USD. Într-un caz, banca a acceptat procurarea sumei de 1,16 milioane USD contra sumei de 24,42 milioane lei la cursul de 20,99 lei pentru 1 USD, cursul oficial al BNM fiind de 20,18 MDL/USD. Tot în aceeaşi zi a fost acceptată procurarea sumei de 30347 USD contra sumei de 636.983 lei, iar suma totală de 1,19 mil. Dolarii obţinuţi din aceste două tranzacţii a fost acceptată ca şi depozit. După câteva zile de la efectuarea acestor operaţiuni, în special pe data de 24 februarie 2015, funcţionarii băncii au acceptat cererea lui Pinchuk de reziliere a contractului de depozit, după care au acceptat cererea acestuia de convertire a sumei depozitului în mărime de 1,19 milioane USD în lei moldoveneşti, la cursul de schimb de doar 16,60 MDL/USD, cursul oficial al BNM fiind de 19,43 MDL/USD. Astfel, doar prin aceste operaţiuni de schimb valutar, BNAA a fost prejudiciat cu 5,2 milioane de lei, singurul beneficiar oficial al venitului obţinut fiind Moldindconbank.

45 de zile de interimat, cu prejudicii de milioane

Ulterior, la 26 februarie 2015, suma deţinută în conturile bancare ale BNAA la MAIB, mai exact 37,3 mil. de lei, este plasată de Pinchuk cu titlu de depozit pe un termen de 1096 de zile, până la 27 februarie 2018. În contractul de depozit a fost fixată o clauză mai mult decât dubioasă. Astfel, în caz de reziliere a contractului, BNAA trebuia să achite o penalitate în mărime de 15% din suma de 37,3 mil. de lei, iar litigiile ce ţin de executarea contractului să fie soluţionate de judecata arbitrală din Moscova. În condiţii similare, au fost plasaţi 19,8 milioane de lei şi în conturile Moldindconbank. În total, în urma acestor tranzacţii, reprezentanţii BNAA afirmă că asociaţia a suferit atunci prejudicii de peste 30 de milioane de lei.

În luna martie 2015, după ce decizia judecătoarei Adela Andronic a fost anulată de Curtea de Apel (CA) Chişinău, iar directorul ales al BNAA, repus în drepturi, au fost depuse mai multe plângeri la organele de drept. La 24 martie 2015, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a deschis un dosar penal pentru tranzacţiile de schimb valutar efectuate de filialele celor două bănci şi BNAA, urmărirea penală fiind condusă de procurorul Procuraturii Anticorupţie, Sergiu Catan. Deşi a trecut exact un an, rezultate vizibile pe această cauză penală nu au fost înregistrate.

Publicaţia "Ziarul de Gardă" a scris despre acest dosar în luna septembrie 2015, când procurorul informa că „cetăţeanul ucrainean (Pinchuk) a fost citat de mai multe ori, la adresele pe care le avea indicate în Moldova, însă nu s-a prezentat niciodată la audieri. E complicat, pentru că-i cetăţean ucrainean. Nu a fost încă localizat şi nu am luat legătura cu el”, menţiona atunci procurorul Catan.

Făptaşul, căutat doar în declaraţii

Fredolin Lecari, şeful Centrului cooperare poliţienească internaţională al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), confirmă că ucraineanul Oleksandr Pinchuk este anunţat în căutare, precizând că se încearcă abia localizarea sa. „Sunt două tipuri de căutare. O persoană poată fi căutată pentru arest, dar şi pentru a fi localizată. Pinchuk este căutat pentru a fi localizat. Nu putem să vă furnizăm alte informaţii, pentru că noi comunicăm oficial doar cu reprezentanţii organului de urmărire penală care l-au anunţat în căutare. De la ei puteţi afla alte detalii”, precizează Lecari.

Pentru că Oleksandr Pinchuk nu poate fi găsit de autorităţi, dosarul penal se află practic pe linie moartă. Aşa era în septembrie 2015, aşa este şi acum, în luna martie 2016. „Este pornit dosar de căutare şi este anunţat în căutare prin ordonanţă. Este o subdiviziune aparte a CNA care se ocupă anume cu căutarea persoanelor”, zice procurorul Catan. Întrebat dacă ar exista un mandat de arest pe numele lui Pinchuk, procurorul s-a rezumat să ne spună doar că acesta este anunţat în căutare, iar odată cu găsirea lui, „se vor lua toate măsurile de rigoare. Mai mult decât atât nu vă pot spune. În cazul în care era găsit, avea să fie audiat”, zice acuzatorul de stat. Reprezentanţii Serviciului evidenţe speciale şi căutarea persoanelor din cadrul CNA ne-au confirmat că Pinchuk este anunţat în căutare, informându-ne că acesta încă nu a fost găsit.

Pentru a-l găsi pe Pinchuk este necesară o colaborare între autorităţile de la Chişinău şi cele de la Kiev. Doar că, Ministerul Afacerilor Interne din ţara vecină infirmă faptul că, cel puţin până la 24 februarie 2016, Oleksandr Pinchuk ar fi fost anunţat în căutare pe teritoriul Ucrainei.

Sediul firmei Dominion din str. Artema 14-A, Kiev Foto: CIJM

Unde poate fi găsit omul acuzat că a prejudiciat BNAA

În mod normal, Olelsandr Pinchuk ar putea să nu fie localizat sau găsit doar dacă nu se doreşte acest lucru. Pentru că, în ţara sa natală, Ucraina, acesta este un avocat de succes şi unul dintre şefii grupului de drept „Dominion”, un birou de avocaţi din Kiev, capitala Ucrainei. De fapt, fotografia lui Pinchuk este figura principală de pe site-ul biroului de avocaţi, dominion.ua. Zilnic, Pinchuk poate fi găsit pe str. Artema 14-A, oficiul 43, din Kiev. Lângă biroul în care lucrează, ne-am întâlnit şi noi cu el, pentru a discuta despre subiectul dosarului penal în care figurează numele său. Doar că, auzind despre dosarul de la Chişinău, deşi nu s-a arătat surprins, a refuzat să poarte cu noi orice dialog. Pe faţa lui nu putea fi observată nici îngrijorare, nici mirare, nici frică pentru faptul că organele de drept din Moldova încearcă să-l localizeze.

Într-un final, chiar miercuri, 9 martie 2016, Pinchuk ne-a răspuns la câteva întrebări legate de dosarul de la Chișinău, adresate pe o rețea de socializare. „Nu cunosc despre dosarul penal din R. Moldova. Ba mai mult, eu nu înțeleg cu puteam să produc prejudicii. Singurul lucru pe care eu l-am auzit e că după ce am plecat, noua conducere a BNAA a scos depozitul și, în conformitate cu acordul cu banca, a fost plătită o amendă. Nimeni din Moldova nu m-a căutat. Nu cunosc despre dosarul penal. Nu-l cunosc pe Veaceslav Platon”, ne-a zis acesta. Coincidență sau nu, dar avocatul ne-a răspuns la câteva ore după ce am purtat un dialog și cu Veaceslav Platon.

De pe acel site de socializare aflăm că Oleksandr Pinchuk duce un stil de viaţă activ, participând la diverse întâlniri publice, de afaceri sau conferinţe de presă în ţara sa, deşi, oficial, organele de drept din R. Moldova anunţă că îl caută de aproape un an de zile, fără succes.

Partenerul bănuitului, şef la ASITO şi avocatul Republicii Moldova

La „Dominion”, Oleksandr Pinchuk este partener şi prieten cu Mikhaylo Gonciaruk, un alt ucrainean ajuns într-o funcţie importantă în Republica Moldova. Gonciaruk a condus, deşi se afla în Kiev, până la mijlocul lunii februarie 2016, compania de asigurări Asito de la Chişinău, cu acţionari în zone off-shore, dar care, susţin inclusiv surse din cadrul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), ar fi controlată de controversatul businessman Veaceslav Platon. La 10 februarie 2016, acţionarii companiei de asigurări au ales un nou director, tot un cetăţean ucrainean, Andrii Lupyr. Acesta le-a spus reprezentanţilor CNPF, care i-au aprobat candidatura, că va conduce întreprinderea din Chişinău nu ca predecesorul său, care era „şef” din Ucraina. Lupyr a condus până acum compania Ритейл-Страхование din Kiev, care din 2015 şi-a schimbat denumirea în Tалисман-Страхование, companie deţinută de un fond de investiţii din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, New Europe Insurance Fund.

Oleksandr Pinchuk şi Mikhaylo Gonciaruk Foto: facebook.com

În perioada în care Asito-ul a fost condus de Mikhaylo Gonciaruk, compania a fost implicată în mai multe scandaluri. Unul dintre acestea este legat de pensiile speciale pentru câteva mii de persoane, pensii pe care compania nu le-a mai plătit după ce o instanţă de judecată, la solicitarea a doi acţionari ucraineni, a dispus suspendarea acestor plăţi. Litigiul încă nu are o finalitate.

Mikhaylo Gonciaruk, prietenul şi partenerul lui Pinchuk, avocat fiind, are şi alte tangenţe cu Republica Moldova. El a participat, în 2010, în deja celebrul proces dintre firma ucraineană Energoalians şi două companii din sectorul energetic din Moldova: Moldtranselectro şi Moldelectrica, proces care durează deja de peste un deceniu. Iniţial, a reprezentat firma ucraineană Meridian-K, care a intervenit în proces în urma unui contract de răspundere solidară, iar ulterior, la Curtea Supremă de Justiţie din Ucraina, Gonciaruk apare chiar în calitate de reprezentant al autorităţilor Republicii Moldova. Companiile din ţara noastră au pierdut, într-un final, procesul cu firma din Ucraina, iar anul trecut, pentru datorii de 47 milioane USD, conturile din Belgia ale Întreprinderii de Stat Moldatsa, responsabilă de dirijarea avioanelor ce survolează spaţiul aerian al ţării noastre, au fost blocate, după ce reprezentanţii companiei Komstroy, care din 2013 a devenit succesoarea de drept a firmei Energoalians, au solicitat executarea deciziei Tribunalului de la Paris pe marginea cazului, în mai multe ţări, inclusiv în Belgia, acolo unde sunt deschise conturile Moldatsa. Acum, conturile sunt încă blocate, iar părţile aşteaptă decizia Curţii de Apel din Paris pe marginea litigiului.

SmartBank din Ucraina, deţinută de Asito-ul Moldasig-ului din România

Presa de la Chişinău a scris de mai multe ori că şi acest litigiu l-ar avea, în umbră, pe Veaceslav Platon, un controversat om de afaceri, implicat de-a lungul timpului în diverse scheme în Ucraina sau Moldova, iar unele legături par să le dea dreptate. Or, firma Komstroy îi are în calitate de fondatori pe Dmitri Sarnaţki şi firma ucraineană Avtosila. Sarnaţchi a fost, la rându-i, partener de afaceri cu Vitali Podvişevskii la compania Transbud. Tot Podvişevskii deţine, în acte, 50% din SRL Avtosila, doar că din Rusia, dar şi cooperativa Evans din Ucraina, care are acelaşi număr de telefon cu cel al firmei Jet Business Limited, companie din Ucraina, fondată de Veaceslav Platon. Acelaşi număr de telefon este utilizat şi într-un anunţ plasat pe site-urile ucrainene de specialitate, prin care se vinde un automobil de lux, Land Rover, cu aproape 50.000 de euro. Vitali Podvişevskii este şi unul dintre acţionarii ucraineni ai Moldindconbank, instituţie financiară din Moldova, cu 4,33%, fiind partener cu acelaşi Platon.

Mikhaylo Gonciaruk şi Oleksandr Pinchuk Foto: facebook.com

Mikhaylo Gonciaruk, fostul avocat al Moldovei şi ex-şeful Asito, deţine, în Ucraina, prin intermediul unui off-shore, Global World Trade, 2,29% din acţiunile SmartBank, instituţie financiară la care apar mai mulţi acţionari de la două bănci din R. Moldova, la care vom reveni puţin mai târziu. Cert este că 40% din acţiunile acestei bănci sunt deţinute de compania de asigurări Asito Kapital SA din România prin intermediul altei companii de asigurări din Ucraina, Star-Polis, pe care compania din România a preluat-o în 2015. La rându-i, compania de asigurări din Bucureşti, Asito Kapital SA, este deţinută, din 2011, de o altă companie de asigurări din Moldova, Moldasig, la fel afiliată lui Veaceslav Platon.

Firmele şi avocaţii lui Platon din Ucraina

Moldindconbank şi Moldova Agroindbank, cele două bănci din Republica Moldova implicate în tranzacţiile dubioase orchestrate de ucraineanul Oleksandr Pinchuk, au şi ele mai mulţi acţionari ucraineni. De exemplu, la Moldindconbank, şapte persoane fizice şi juridice de pe teritoriul Ucrainei deţin 29,95% din acţiunile băncii. Astfel, firma ucraineană Jet Business Limited, care are 3,76% din acţiunile băncii, a fost fondată de însuşi Veaceslav Platon. Fera Management, un alt SRL ucrainean care deţine 4,39%, îl are în calitate de fondator pe Veaceslav Majeru, fost membru al Consiliului de administraţie al Moldindconbank şi un apropiat al lui Veaceslav Platon. Majeru, cetăţean al Republicii Moldova, acum în vârstă de 69 de ani, a fost decorat în 2007 de Vladimir Voronin cu Ordinul Republicii pentru merite în dezvoltarea industriei zahărului, el fiind managerul întreprinderii cu capital străin MARR Sugar Moldova, care deţinea mai multe fabrici de zahăr.

Pe un site de anunţuri din Ucraina, firma lui Majeru indică acelaşi număr de telefon ca şi cel al firmei Jet Business Limited, fondată de Platon. Al treilea SRL ucrainean de la Moldindconbank, Verloc Development, care are 4,52% din acţiunile băncii, este deţinut de Aliona Straşevskaia, care a fost, până în 2012, vicepreşedinta Consiliului de administraţie al Moldindconbank, fiind şi ea o apropiată a lui Veaceslav Platon. Din 2013, aceasta a fost anunţată în căutare pentru a fi audiată în cadrul unui dosar penal. Interesant este faptul că toate aceste trei firme sunt acum în proces de lichidare, procedura fiind iniţiată în aceeaşi zi, 13 mai 2014. De atunci, deşi au trecut aproape 2 ani, ele continuă însă să activeze.

Pe lângă ucraineanul Vitali Podvişevskii, la care ne-am referit mai sus, Igor Ciuiko, un alt ucrainean de la Moldindconbank, deţine 4,25% din acţiuni. Acesta a fost avocat la biroul VVD, prin intermediul căruia, scrie presa din Ucraina, Veaceslav Platon a încercat, în anii 2000, să scoată din Întreprinderea de Stat ucraineană Energoatom nu mai puţin de 18 milioane USD. Tatăl lui Ciuiko a lucrat în Serviciile Secrete Ucrainene. O scurtă perioadă de timp, Ciuiko a fost dat în căutare de autorităţile din Ucraina, fiind învinuit de escrocherii în proporţii deosebit de mari. Acum, Ciuiko activează în calitate de avocat la biroul „Procopenko, Ciuiko şi Asociaţii” din Kiev.

Acţionarii Moldova Agroindbank, Moldindconbank şi SmartBank:

SmartBank şi MAIB, acţionari comuni

Moldova Agroindbank, implicată şi ea în tranzacţiile dubioase cu banii BNAA, are şase acţionari cu cetăţenie ucraineană. Dacă trei dintre ei deţin acţiuni nesemnificative, alţi trei figurează în datele oferite de bancă drept beneficiari efectivi a aproape 12% din acţiunile băncii. Astfel, ucraineanul Valentyn Kanavchenko, prin intermediul companiei din Marea Britanie Hessond Solution Limited, este beneficiarul din acte a 4,49% din acţiunile Moldova Agroindbank. Kanavchenko deţine şi 0,79% din acţiunile SmartBank din Ucraina, despre care am scris anterior, prin intermediul Societăţii pe Acţiuni Атомпрофоздоровниця, la care este acţionar. Societatea deţine în Ucraina două sanatorii: „Gornii” din or. Ialta şi „Prikarpatia” din or. Truskaveţ.

La SmartBank, prin intermediul acţiunilor de la Атомпрофоздоровниця, mai deţin acţiuni Iurie Osian (0,79%), administratorul firmei Fera Management, despre care scriam că deţine acţiuni şi la Moldindconbank şi are acelaşi număr de telefon ca şi cel al firmei Jet Business Limited care aparţine lui Veaceslav Platon, Andrii Prilipco, prin intermediul off-shore-ului Dresfond Invest Limided, care deţine şi 4,48% din acţiunile Moldova Agroindbank, dar şi alte persoane legate între ele, printre care Vitalii Riabakon, un alt acţionar de la MAIB. Amintim că beneficiarul final al altor 40% din acţiunile SmartBank este compania de asigurări din Moldova Moldasig.

Viktor Chornobay, care deţine, tot printr-o firmă din Marea Britanie, Multigold Production Limited, 4,24% din acţiunile MAIB, este originar din acelaşi oraş, Kremeneţ, ca şi Valentyn Kanavchenko. Viaceslav Slobodskyi, un alt ucrainean, directorul unei alte firme britanice, Dunlin Invest, este beneficiarul din acte a 3,64% din acţiunile MAIB. Ca şi alţi ucraineni cu afaceri în Moldova, acesta este jurist de profesie.

Infografic realizat cu ajutorul platformei VIS // vis.occrp.org

Platon despre ucrainenii din Moldova

La începutul lunii martie 2016, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a blocat dreptul de vot în cadrul Consiliului Băncii unui grup de acţionari ai MAIB, acuzaţi că ar acţiona concertat după ce au achiziţionat anterior o cotă substanţială în capitalul social al băncii în mărime cumulativă de 39,58%, fără a dispune de permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale. În listă se regăsesc şi cei trei acţionari ucraineni importanţi despre care am scris mai sus, semn că beneficiarul final al acţiunilor deţinute de aceştia este o singură persoană. Alţi doi acţionari ai MAIB din acea listă, învinuiţi că ar acţiona concertat, sunt Moldasig, deţinătoarea a 40% din banca ucraineană SmartBank, şi Moldindconbank, insituţie la care deţine acţiuni Veaceslav Platon. MAIB a precizat ulterior, printr-un comunicat de presă, că acţiunea Băncii Centrale nu influenţează activitatea instituţiei.

La rândul său, Veaceslav Platon, omul de care se interesectează numele mai multor ucraineni acţionari la băncile dintre Moldova, susţine că, despre unii din ei, aude pentru prima dată. „Da, pe Podvişevskii îl cunosc, dar foarte puţin. Doar ne-am salutat de câteva ori”, a precizat Platon, care susţine că nu îi cunoaşte pe Oleksandr Pinchuk şi Mikhaylo Gonciaruk. Acesta a mai precizat că e o normalitate ca oameni din Ucraina să aibă afaceri în Moldova, încercând să ne convingă că el nu ar avea nicio legătură cu ei. „Şi ce dacă ei sunt avocaţi şi vi se pare că nu au bani? Eu cunosc mulţi oameni de afaceri din Moldova care au bani, dar conduc maşini simple”, zice Platon.

Decizia BNM de a bloca dreptul de vot la MAIB al mai multor acţionari ai băncii, Platon o consideră incorectă. Acesta crede că, din cauza acestei decizii, Moldova ar putea fi acţionată în judecată pentru daune de până la 100 de milioane USD, bani care vor trebui achitaţi din contul statului. „Îmi pare rău de aceşti băieţi, pentru că ei au avut de suferit pur şi simplu pentru nimic, pot doar să-i compătimesc şi, la rândul meu, pot să afirm că sunt, de asemenea, acţionar şi la Mobiasbancă, iar Group Société Générale este doar de formă. Aştept de la Banca Naţională să-mi blocheze acţiunile de la Mobiasbancă”, a spus, ironic, Platon. „S-a ajuns la o situaţie în care de tot ce e rău în ţară e vinovat Platon. Am ajuns ca cei de la Moldindconbank să mă roage să-mi vând cele 4% din acţiuni, pentru că spun că le fac numai probleme”.

Această investigaţie a fost realizată ca parte a proiectului "Iniţiativa anticorupţie Moldova-Ucraina", implementat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Institutul de Informaţii în Masă şi Freedom House, cu suportul financiar al Guvernului Canadei.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Grâul frățesc

În ianuarie 2024, autoritățile regiunii găgăuze au trimis o scrisoare ministrului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov. Comratul a cerut de data asta îngrășăminte minerale de pomană. Găgăuzia a primit anterior ajutor umanitar pentru agricultură din partea Rusiei – grâu pentru fondul de rezervă. În cele din urmă, totul s-a terminat cu scandal, furt și dosare penale. Despre felul în care oficialii și antreprenorii au lăsat fondul de rezervă al regiunii fără grâu și ce rol a jucat o companie apropiată fostei bașcane, Irina Vlah, relatăm în ancheta noastră. În primăvara lui 2020, nu au fost precipitații în sudul
Cifrele negre ale Moldovei

În localitatea Mateuți, Rezina, numărul oamenilor cu tumori maligne a crescut cu 80% în ultimii zece ani, de vreme ce la nivel național numărul celor bolnavi de cancer a sporit cu 40 la sută. Această evoluție îngrijorătoare se înscrie în contextul în care autoritățile de la Chișinău au oferit în ultimii ani autorizații de funcționare cu derogări Uzinei Metalurgice Moldovenești. Și pentru a întregi peisajul sinistru, în cea mai mare parte din acest răstimp, autoritățile de la Chișinău nici măcar nu au putut să afle cât de mult au poluat întreprinderile care țin în picioare regimul secesionist din Transnistria. Agenția
BLACK LIST, WHITE PAGE

La un an de la aplicarea primelor măsuri restrictive în privința firmelor și persoanelor asociate politicienilor supuși sancțiunilor Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Canadei și Norvegiei pentru destabilizarea situației din Republica Moldova sau implicarea în acțiuni ce atentează la statalitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ies la suprafață schemele prin care entitățile vizate încearcă să scape de pedeapsă. În unele situații, așa cum ar fi companiile conectate la numele fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc, judecat pentru escrocherie în proporții deosebit de mari, firmele sunt declarate insolvabile, iar în locul acestora sunt
Banii Moldovei pentru Putin

Instituțiile de stat ale Republicii Moldova, în frunte cu Parlamentul, Guvernul și structurile de forță, au cumpărat produse petroliere de la compania rusească ÎCS SRL Lukoil-Moldova în valoare de aproape jumătate de miliard de lei de la începutul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei. Preferința autorităților centrale de la Chișinău pentru subsidiara unuia dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat al Federației Ruse se explică prin legislația cu privire la achiziții. Mai exact, conform informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, în perioada 24 februarie 2022 - iunie 2023, între instituțiile de stat centrale și
Patimi în jurul Portului Giurgiulești: „Interesul special” al Rusiei

● Ministerul Transportului Federației Ruse a avut „un interes special” să cumpere terenul portului Giurgiulești. ● BERD și MAIB dețin un drept de gaj din 2012-2013 asupra capitalului social al Danube Logistics SRL valabil până la sfârșitul anului 2024. ● Pe fundalul creșterii interesului față port, la o distanță de 20 de ani de la Acordul de Investiții, Guvernul nu a făcut nicio verificare a felului în care investitorii și-au îndeplinit obligațiile. Centrul de Investigații Jurnalistice a intrat în posesia unor documente exclusive care dezvăluie misterul legat de Portul Internațional Liber Giurgiulești de aproape 20 de ani - arenda a 120 de hectare pentru 99 de ani,
„Paradis fiscal” în Portul Internațional Giurgiulești

După 18 ani de la fondare, Portul Internațional Giurgiulești s-ar fi transformat într-o zonă asemenea paradisurilor fiscale, în care companiile rezidente primesc o mulțime de facilități fiscale, fără a avea obligațiuni speciale față de stat. Datele obținute de Jurnal TV de la Serviciul Fiscal de Stat arată că, în ultimii zece ani, firmele care activează pe teritoriul Portului au beneficiat de restituiri de TVA în sumă totală de peste 3,5 miliarde de lei. În aceeași perioadă, aceste companii au achitat impozit pe venit în sumă de doar 563 de milioane de lei. Altfel spus, au luat de la stat
Cum a fost distrus brandul ORLACT, iar salariații aruncați în stradă

Societatea pe Acțiuni Orlact din Orhei, renumită altă dată pentru maioneza și halvaua ce se produceau aici, a fost adusă la faliment, după ce conducerea a contractat zeci de credite fără acoperire. Intrată în insolvență, întreprinderea și-a trimis în concediu de muncă forțat angajații, și ”a uitat” să le mai achite salariile restante. Muncitorii, rămași la mila justiției, de trei ani încearcă să-și obțină banii munciți. Deocamdată fără sorți de izbândă. Materialul video a fost realizat de Iurie Vârlan: Cu legea de partea lor, dar fără dreptate Chiar de la primele semnale că întreprinderea se confruntă cu probleme, muncitorii de la Orlact au făcut
Internet pentru Transnistria

Interdnestrcom (IDC), parte a Holding-ului Sheriff, care controlează domeniul miningului în Transnistria, a început să se asigure cu internet de pe malul drept Nistrului în contextul problemelor de infrastructură provocate de războiul din Ucraina. Unul dintre principalele vehicule de propagandă ale Kremlinului, Rossia Segodnea, precum și pretinse centre de cercetare de la Tiraspol își procură accesul la rețeua globală și servicii de IP Transit de asemenea prin intermediul operatorilor din Republica Moldova. SRL Starnet Soluții, cel de-al doilea cel mai mare furnizor de internet fix din Republica Moldova, prestează servicii singurului operator de telefonie fixă și mobilă și providerului
Fenta transnistreană

● În plină invazie a Rusiei în Ucraina, banca rusească Transcapitalbank a oferit asistență pentru transferuri bancare în dolari americani pentru toate cele trei bănci transnistrene Agroprombank, Eximbank și Sberbank ● Pe 20 aprilie, Trezoreria SUA a deconectat Transcapitalbank de la SWIFT, iar odată cu acestea și extensiile lor din Transnistria ● Banca Națională a Moldovei și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din Republica Moldova sunt spectatori la tranzacțiile în valută forte făcute la Tiraspol Băncile rusești au ajutat regiunea separatistă să mențină relații comerciale cu întreaga lume peste capul Chișinăului. Războiul din Ucraina a schimbat total această realitate prin scurtcircuitarea
Caracatița Rusiei și controlul asupra obiectivelor energetice din Republica Moldova

Rusia deține în Republica Moldova cele mai importante obiective strategice care furnizează gaze și energie electrică și le folosește abil pentru a pune nu numai presiune economică, dar și politică asupra deciziilor majore ale Chișinăului. Federația Rusă își exercită pârghiile de influență economică asupra politicii de la Chișinău printr-un triunghi de obiective strategice format din Moldovagaz (deținută de Gazprom) – Uzina Metalurgică Moldovenească (MMZ) deținută de regimul separatist total controlat de Moscova) – Centrala Termoelectrică Moldovenească (Moldgres) proprietate a companiei rusești Inter RAO), se arată într-o investigație a portalului Veridica. Mai mult, Gazpromul livrează gaze regiunii transnistrene la prețuri mici și
Cine ține în viață Uzina Metalurgică din Râbnița: interese și jucători

România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. Fierul vechi importat din România în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova permite acestei întreprinderi siderurgice din stânga Nistrului să se mențină pe linia de plutire. Uzina este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii secesioniste. Conform unui raport al pretinsului minister al dezvoltării economice al Transnistriei, la sfârșitul anului 2021, vânzările Uzinei Metalurgice Moldovenești (Молдавский металлургический завод) au fost de peste 432 de milioane de dolari – aproape jumătate din cifra totală a exporturilor regiunii separatiste. La fel ca alte companii înregistrate în Transnistria, uzina
Offshore-ul din Elveția și motorina rusească pentru Transnistria

● Holding-ul Sheriff din Transnistria se asigură cu combustibil rusesc prin intermediul unui off-shore din Elveția ● Marii traderi de produse petroliere au o atitudine sceptică față de licitațiile organizate de Zarubezhneft și câștigate de offshore-ul elvețian ● Combustibilul este transportat din Portul Novorosiik, Rusia, în Portul Constanța, România, de unde este preluat de tirurile moldovenești și dus în Transnistria Regiunea transnistreană se alimentează cu combustibil printr-o schemă bine elaborată la care contribuie firme din Rusia, intermediari din România și Republica Moldova și o serie de foști oficiali și oameni de afaceri de pe cele două maluri ale Nistrului. Potrivit unui răspuns oferit de
Calea Ferată din Moldova și șpăgile către Plahotniuc

● Compania conectată la fostul manager al Căii Ferate din Moldova, Iurie Topală, a rămas și astăzi unul dintre cei mai mari jucători pe piața transporturilor feroviare ● Comisioanele dintr-o companie britanică erau redirecționate spre contul unei companii la o bancă implicată în furtul miliardului, unde avea cont și familia Plahotniuc ● În 2019, Calea Ferată din Moldova a pierdut aproape jumătate din transporturi din cauza șpăgilor pretinse de fosta conducere a PDM de la Combinatul siderurgic din Galați Calea Ferată din Moldova (CFM) a acumulat în iulie 2021, la peste un an de criză pandemică, un fond de rulment de
Moldova și Nistrul – barate de Ucraina

Studiile arată că Complexul Hidroenergetic Nistru are deja un impact devastator asupra debitului, calității apei și diversității biologice a fluviului Nistru – principala sursă de apă potabilă pentru aproape opt milioane de oameni din Ucraina și Moldova. Cu toate acestea, Kievul intenționează să continue extinderea complexului, căutând să-și asigure independența energetică. Pe 17 august, prim-ministrul Ucrainei, Denis Șmigal, a aterizat cu elicopterul în satul Vasilivka, în regiunea Cernăuți din nord-vestul Ucrainei, pe un heliport special amenajat lângă ceea ce a devenit unul dintre cele mai strategice proiecte ale țării sale – Centrala Hidroelectrică de Acumulare prin Pompare Nistreană. Această structură uriașă
Miliardul statului în buzunarul Bemol

● Bemol Retail SRL, unul dintre investitorii în Portul Internațional Liber Giurgiulești, a încasat timp de opt ani subvenții de la stat în valoare de 1,077 de miliarde de lei, echivalentul a 56 de milioane de dolari. ● Doar 15% la sută din acești bani au ajuns sub formă de împrumut pentru dezvoltarea Portului Giurgiulești. ● Fostul ministru al Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, după ce a decis că Bemol nu are nicio obligație să investească în Portul Giurgiulești, a fost angajat în calitate de președinte al Consiliului de Administrație al Bemol. Compania Bemol, investitor în Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a
Războiul dintre Aliyev și Moser: Cum a ajuns Portul Internațional Liber Giurgiulești în proprietatea BERD

● BERD a cumpărat de la firma austriacă, Febania Gmbh, compania cipriotă ThoMo Invest LTD, care deținea grupul de companii Danube și, implicit, Portul Internațional Liber Giurgiulești ● Compania Febania Gmbh a fost deschisă de către fostul manager al Danube Logistics SRL, Thomas Moser, în ajunul deciziei nefavorabile a primei instanțe din Moldova în litigiul său cu Bemol ● Până la această tranzacție, BERD deținea 65% din veniturile Danube Logistics Holding BV Unul dintre cele mai importante obiective strategice ale Republicii Moldova – Portul Giurgiulești – a ajuns subiect de dispută între mai multe companii și bănci internaționale, care au creditat
Culisele afacerii cu grâul din rezerva de stat: Cum a ajuns marfa la Trans-Oil

● Afacerea cu grâul din rezerva de stat implică o companie din grupul Zernoff și alta din grupul Trans-Oil ● Agenția Rezerve Materiale, subordonată socialistului Pavel Voicu, a vândut la subpreț grâu din rezerva de stat către firma Ancom Agro ● La rândul ei, Ancom Agro a vândut cu un adaos generos de 50% grâul cumpărat de la stat către Trans-Oil ● Șeful Trans-Oil, Vaja Jhashi, denunță acțiunile de blocaj la export și acuză ilegalități Compania Ancom Agro din Gura Camencii, Florești, este prestatoare de servicii de păstrare a grâului alimentar din rezervele materiale de stat. La 16 februarie 2021, această firmă a solicitat acordul Agenției Rezerve Materiale „să
Industria de mining în Donbas și Transnistria: între finanțarea terorismului și spălare de bani

● Tiraspolul a creat o întreagă industrie a mining-ului. Întreprinderile din stânga Nistrului au început să exporte echipament de mining; ● Deși consideră mineritul de criptovalută o amenințare la securitatea statului, autoritățile moldovenești permit importul de echipament de minerit, iar cele ucrainene funcționarea caselor de schimb de monede cripto; ● Personaje din anturajul Kremlinului gravitează în jurul afacerii cu producere de criptovalută în republicile separatiste proruse din Moldova și Ucraina. Andriy, în vârstă de 38 de ani, locuiește într-un apartament modest din orașul Donetsk, în regiunea separatistă din estul Ucrainei. Ajuns șomer, a decis să facă niște bani instalând o „fermă de criptomonede”
MAFIA CONTRABANDEI CU ȚIGĂRI: BROKERUL LUI DODON

● Două firme transnistrene au importat în 2020, fără a plăti taxe, țigări în valoare peste 20.000.000 de dolari ● Țigările se învârt într-un circuit complex – Asia, Orientul Mijlociu și Europa ● În afacere este implicată și firma unui socialist de la Rezina ● Prejudiciul adus statului, doar în 2020, se ridică la 60,2 milioane de dolari Două companii din regiunea transnistreană – Almavis și Tabimport – sunt cele mai mari importatoare de țigări din Moldova. Cele două firme deschise recent au importat aproape aceeași cantitate în Republica Moldova precum marii jucători de pe piața mondială a produselor de tutun –
OFF-SHORIZAREA AGRICULTURII MOLDOVEI

● Cei mai mari proprietari și arendași de terenuri agricole din Moldova sunt firme off-shore înregistrate în Cipru ● 41% din suprafața terenurilor arendate în Moldova este concentrată în mâinile a două off-shoruri din Cipru ● Fenomenul off-shorizării, potrivit experților, are drept scop optimizarea fiscală și ascunderea beneficiarilor finali ai afacerilor Cel mai mare arendaș de terenuri din Moldova este grupul de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă, offshore-ul cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. El activează de mai bine de 20 de ani pe piața moldovenească și a ajuns de
SCHEME // Echipamente de protecție, produse în Moldova, exportate în Polonia, în plină criză de coronavirus

În plină criză pandemică, când spitalele moldovenești se confruntă cu o lipsă de echipamente de protecție împotriva coronavirusului, iar autoritățile din Republica Moldova cheltuie milioane din bani publici pentru importul acestora, un agent economic din Bălți exportă în Polonia salopete de protecție. Exportul echipamentelor a avut loc cu două curse avia, operate de compania Ryanair, la 11 și, respectiv, 14 aprilie. Combinația s-a făcut în plină interdicție pentru exportul de echipamente de protecție, nu fără concursul autorităților, care se spală pe mâini și spun că au pus interdicție la exportul de mănuși și măști, dar nu și de salopete. Compania care a exportat salopetele de protecție
Operațiunea „Criptovaluta”: Tandemul Plahotniuc–Șor la Aeroportul Internațional Chișinău

Un angajat al firmei de brokeraj de la Aeroportul Internațional Chișinău, ÎCS Impex-Depozit SRL, este acuzat de contrabandă cu echipament pentru producerea de criptomonede. În jurul Impex-Depozit SRL gravitează oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Cazul se judecă de circa un an în instanțele din R. Moldova. Dacă Procuratura Anticorupție a pus inițial sub învinuire șapte persoane, acum a rămas doar una. Centrul Național Anticorupție (CNA) a reținut, în ianuarie 2018, o grupare formată din șapte persoane – angajați ai Serviciului Vamal, un antreprenor și o persoană fizică – implicate într-o schemă de contrabandă cu echipament pentru generare de criptovalută,
CRIPTOREPUBLICA

Afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse Achiziționarea echipamentului a fost efectuată printr-o bancă implicată în furtul miliardului Actorii și firmele implicate au afaceri în domeniul energetic, al telecomunicațiilor, internetului în Crimeea și Occident Compania Tehnopark își are sediul în Centrul de afaceri „Rossia”, una dintre cele mai moderne clădiri din Tiraspol, în contrast cu griul arhitecturii sovietice. Aceasta este o societate de stat, care are pe mâna sa afacerea cu criptomonede. Într-un birou modern, de circa 30 de metri pătrați, o găsim pe Jana,
Republica Moldova: Sclavie în secolul XXI

O sută de muncitori de la întreprinderea de stat „Protecţia solului şi îmbunătăţiri funciare” nu şi-au ridicat salariile de mai bine de un an, după ce au muncit în calitate de paznici, tractorişti sau buldozerişti. Conducerea instituţiei dă vina pe Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului că nu a aprobat Programul de finanţare pentru anul 2018. La rândul său, reprezentanţii MADRM susţin că întreprinderea este gestionată prost şi că ministerul nu poate să-și dea acordul pentru lucrări care nu ţin de Programul conservării și sporirii fertilității solului. Managerul întreprinderii, Vladimir Rotaru, afirmă că nu şi-a ridicat salariul de 15
Operațiunea „Foișor”

O firmă din Republica Moldova, sub pretextul deschiderii unei zone de agrement pe malul Prutului, a amenajat o structură portuară în zona Giurgiulești, care a provocat, în timp, statului român pagube de jumătate de milion de euro. SRL Vas Internațional Plus SRL a semnat în 2010 un contract cu o agenție de stat din Moldova pentru a amenaja o zonă de agrement pe malul Prutului, în zona Giurgiulești. Afaceriștii au obținut, în 2015, de la statul moldovenesc, în condiții suspecte, dreptul să construiască un debarcader, pentru transportul fluvial, fără acceptul autorităților române. Angajații Apelor Române spun că, în decurs de trei ani,
Afacerea Giurgiulești

Autoritățile Republicii Moldova nu știu astăzi ce valoare au investițiile făcute la Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), chiar dacă au acordat facilități enorme investitorilor. De exemplu, unul dintre aceștia, Bemol Retail, în opt ani de zile, între 2007 și 2014, a beneficiat de facilități fiscale în valoare de circa 1557,9 milioane de lei, dar nu și-a îndeplinit mai multe obligații asumate. Investitorul general, Danube Logistics, plătește, conform Acordului de Investiții din 2004, o taxă anuală de doar 1.000 de dolari pentru arendarea a unui teren de 120 de hectare, pe o perioada de 99 de ani, din care a obținut
La răscruce de interese: 34 de familii sunt împiedicate să-și privatizeze spațiul locativ într-un fost cămin al CFM

Au muncit o viață la Calea Ferată a Moldovei, iar acum riscă să rămână fără acoperiș deasupra capului. Este istoria tristă a locatarilor unui fost cămin pentru nefamiliști, angajați ai Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei, care, de aproape două decenii, se învârt într-un cerc vicios, în încercarea de a privatiza camerele în care au locuit ani de-a rândul. Imobilul, o clădire veche cu două etaje, este situat chiar în centrul Capitalei. Se pare că în jurul terenului de 21 de ari pe care este amplasat, și care ar costa cam un milion de euro, se țes scheme grele de interese
Drumuri din fonduri europene reabilitate cu mari întârzieri

Patru din 13 companii care, în ultimii cinci ani, au fost selectate în urma unor licitații internaționale să reabiliteze drumurile naționale din Republica Moldova au fost sancționate pentru întârzieri la executarea lucrărilor. Toate firmele amendate sunt internaționale, iar valoarea amenzilor depășește 3,8 milioane de euro. Cele patru companii care au fost sancționate pentru întârzieri la executarea lucrărilor au fost contractate în perioada 2011-2014 pentru a repara mai multe sectoare de pe traseele Chișinău - Soroca, Chișinău - Comrat - Giurgiuleşti, Chișinău – Ungheni – Sculeni și pentru construcţia drumului de ocolire a orașului Ungheni. De cele mai multe ori, recepția
Drum de centură, „ocolit” de autorități

Anunțată cu mare fast la începutul anului 2012, șoseaua de centură a Chișinăului a rămas doar o promisiune nerealizată. La cinci ani de la anunțarea proiectului, autoritățile nu au elaborat nici măcar un studiu de fezabilitate pentru a stabili necesitatea Centurii și traseul acesteia. În lipsa „planului”, a fost însă contractată o companie de construcții care în doi ani a realizat doar 3% din lucrările pe un segment de Centură care urma să fie gata în ianuarie 2018. Întreaga Centură ar urma să costă circa 200 de milioane de euro, bani pe care autoritățile nu știu de unde să
Sponsorii partidelor

Mii de persoane – de la șomeri și activiști de partid, până la prosperi oameni de afaceri – se numără printre sponsorii partidelor politice din Moldova. În timp ce unii au donat doar 20 de lei, alții s-au despărțit de sume de ordinul sutelor de mii ca să își susțină formațiunea pe care o simpatizează. Deși Comisia Electorală Centrală (CEC) ține în secret toate informațiile despre cei care finanțează partidele, disponibile fiind doar numele și prenumele acestora, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au depistat cine sunt cei mai generoși sponsori ai politicii moldovenești. Jurnaliștii au analizat cine au fost donatorii
Milioanele democraților (II)

Anul trecut, finanțatorii Partidului Democrat din Moldova (PDM), în total 2.285 de persoane, potrivit raportului financiar prezentat la Comisia Electorală Centrală, au donat sume între 500 de lei și jumătate de milion de lei. Cine sunt deputații, oamenii de afaceri și primarii generoși cu partidul, aflați în prima parte a investigației - „Milioanele democraților (I): Cum a adunat Partidul Democrat 42 de milioane de lei din donații în 2016”. Președinți de raioane, printre sponsorii fideli La bunăstarea partidului au contribuit substanțial 13 din cei 23 de președinți de raioane aleși pe listele democraților. Majoritatea din cei care au făcut donații au interese în
Milioanele democraților (I)

Au dat partidului și ce nu au avut. O parte din finanțatorii Partidului Democrat (PD) au donat formațiunii, în 2016, sume pe care, oficial, nu le-au câștigat, făcând donații mai mari decât veniturile lor legale. În total, PD a fost finanțat anul trecut cu 42 de milioane de lei, provenite de la 2.285 de persoane. Acest număr este de două ori mai mare decât totalul donatorilor altor nouă partide din Moldova luate împreună. Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat rapoartele privind gestiunea financiară depuse de democrați la Comisia Electorală Centrală (CEC) și a aflat că printre donatorii generoși se numără președinți
Cum şi-au tras Front(i)era în Moldova milionarii din Cayman

Frontera Resources International a obținut în concesiune 40% din teritoriul Republicii Moldova ca să caute petrol și gaze în urma unui concurs controversat, singurul concurent fiind reprezentat de un fost angajat al corporației. Succesele din țările vecine, cu care se laudă Frontera la Chișinău, nu corespund realității. În Georgia și Azerbaidjan proiectele investiționale s-au lăsat cu procese de judecată de milioane de euro, iar în Ucraina nici nu există vreun contract cu statul. Rapoartele financiare ale companiei arată că Frontera înregistrează anual pierderi ce depăşesc de şapte-opt ori veniturile. Astfel, în 2016 corporația a avut venituri din vânzări de petrol și gaze de 3,1
Stăpânii sediilor partidelor politice

Promit marea și sarea când invită lumea la vot, dar nu vor să spună care sunt toate cheltuielile pentru chirie, deplasări și concerte. Unele partide țin în secret până și adresele sediilor lor. Din puținele informații disponibile reiese că în unele cazuri clădirile închiriate de formațiunile politice aparțin unor activiști de partid, iar în altele - edificiile au fost ocupate în mod abuziv. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au făcut o radiografie a rapoartelor financiare pentru 2016 pe care 10 cele mai active partide din Moldova le-au depus la Comisia Electorală Centrală (CEC): Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din
Metalferos: scheme, firme-fantomă și imunitate penală

Principalul exportator de metale feroase și neferoase din Republica Moldova, SA Metalferos este una dintre cele mai netransparente întreprinderi ale statului. Chiar dacă are rulaje anuale de circa un miliard de lei, iar de-a lungul anilor au existat multiple acuzații de evaziune fiscală și spălări de bani la companie, dosarele penale care au vizat întreprinderea în care statul deține 78% din acțiuni au ajuns de fiecare dată pe linie moartă. Iar companiile-fantomă despre care se spune că ar fi fost implicate în „afacerile murdare” de la Metalferos dispar de îndată ce ajung în vizorul opiniei publice, fiind înlocuite cu altele. La
Cum politicienii „umflă” ratingul Moody’s pentru Republica Moldova

La începutul anului curent cetățenii Republicii Moldova au primit o veste bună de la Moody’s – ratingul țării a fost re-evaluat de la „B3 Negativ” la „B3 Stabil”, iar autoritățile de la Chișinău, cu această ocazie, s-au afișat la televizor cu declarații triumfaliste, scrie portalul Mold-street. Dacă în anii precedenți evaluările de țară difuzate cu regularitate de către agenția americană de rating economic au fost comentate în majoritatea cazurilor de către economiști, lansarea în prima jumătate a lunii ianuarie a ratingului actualizat de Moody’s a servit drept motiv de deschidere a șampanie în tabăra guvernării. Deoarece Republica Moldova nu a
Moratoriul asupra controalelor sau pregătirea pentru amnistia fiscală?

La câteva luni de la finalizarea moratoriului asupra controalelor la agenții economici, valabil timp de șase luni, pe parcursul anului trecut, Executivul, la propunerea căruia a fost inițiat, nu a venit cu niciun fel de argumentare economică a beneficiilor eliminării controalelor pentru jumătate de an. Datele statistice arată că în perioada moratoriului s-a majorat numărul accidentelor la locul de muncă, față de aceeași perioadă a anului precedent, iar restanțele la salarii în diferite instituții de stat aproape că s-au dublat. Dacă pentru agenţii economici, sufocaţi de controalele deseori abuzive ale instituțiilor statului, moratoriul a fost o „gură de oxigen”, apoi
Până la primul cutremur de pământ

Deseori, când vorbim de clădirile construite în Moldova după 1991, auzim expresia „Vor sta până la primul cutremur”. Este o apreciere emoțională, iar ultimele două cutremure de putere medie din septembrie și decembrie 2016 confirmă că lucrurile stau anume așa. Care este însă situația reală în domeniul construcțiilor? Există situații când, din cauza constructorilor sau a funcționarilor, sunt posibile daune totale pentru oameni sau imobile? Particularitățile procesului de construcție în Moldova „Încă atunci când eram student, profesorii mei spuneau că în Moldova există un complex unic de factori negativi, își amintește Victor Popovschi, inginer șef pentru proiecte anti-alunecări de teren SA
Moratoriu de ochii lumii. Cine construiește benzinării în Capitală

Pe parcursul anului 2016, în Chișinău au continuat să apară stații PECO, deși consilierii municipali au votat în luna februarie un moratoriu ce interzicea ridicarea unor astfel de construcții. Majoritatea firmelor vizate în decizie au neglijat interdicția, acționând Consiliul Municipal Chișinău în judecată și câștigând procesele. Astfel, peste vară, în oraș au fost ridicate cel puțin trei benzinării noi, iar în cazul altora pe șantiere se muncește cu spor. Lucrările au demarat cu proteste și revolte. Reprezentanții Primăriei declară însă că niciun lot nu a fost atribuit ilegal și promit că anul viitor Chișinăul va avea un concept clar de dezvoltare, care să
De la miliardari, până la activiști certați cu legea. Cum și-au adunat bani de campanie Mihai Ghimpu, Iurie Leancă și Dumitru Ciubașenco

Pentru atragerea fondurilor pentru campania electorală din această toamnă, partidele politice care au înaintat candidați la prezidențiale au apelat la ajutorul a sute de persoane de la simpli activiști de partid, unii dintre care certați cu legea, până la prosperi oameni de afaceri. Ultimii au făcut donații extrem de generoase. Centrul de Investigații Jurnalistice a analizat cine au fost sponsorii electorali ai lui Mihai Ghimpu, Iurie Leancă, Dumitru Ciubașenco, Silvia Radu și Inna Popenco și a descoperit că în liste apar nume curioase. Sponsorii lui Ghimpu – funcționari milionari și businesmeni abonați la banii statului Mihai Ghimpu a adunat în campania sa electorală
Sponsorii Maiei Sandu: activiști, profesori și o companie aeriană

Campania electorală a candidatei la funcția de președinte, Maia Sandu, a fost finanțată cu un milion și jumătate de lei. Aproape toată suma a fost virată din conturile Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pe care îl conduce. Într-unul din rapoartele sale de observare a alegerilor pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, misiunea Promo-LEX a calificat acest fapt ca fiind o problemă de transparență. Centrul de Investigații Jurnalistice a obținut un extras din Registrul donațiilor de la persoanele fizice și juridice făcute către PAS și a analizat datele. În Raportul nr. 5 de observare a alegerilor, misiunea Promo-LEX a constatat că doi concurenți
Oamenii lui Dodon și „buzunarul” electoral

Alegerile prezidențiale din 2016 au fost marcate de restricționarea accesului jurnaliștilor la informații cu caracter public. Făcând trimitere la Legea cu privire la datele cu caracter personal, Comisia Electorală Centrală (CEC) a îngrădit accesul jurnaliștilor la mai multe informații referitoare la sponsorii candidaților la funcția de șef al statului. Publice anterior, datele despre locul de muncă, localitatea domiciliului și anul nașterii donatorilor electorali au fost hașurate de această dată. În pofida acestor impedimente, Centrul de Investigații Jurnalistice a descoperit mai multe cazuri curioase în listele de finanțatori electorali. Unii funcționari de stat au făcut donații mai mari decât veniturile obținute,
Cum au „plimbat” unii candidați la prezidențiale banii electorali dintr-un buzunar în altul

Cu un buget de aproape 60 de milioane de lei, campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2016 este cea mai scumpă dintre toate cursele electorale organizate până acum în Republica Moldova. Banii adunați de la mii de sponsori: de la studenți, pensionari sau șomeri, până la prosperi oameni de afaceri, au ajuns, în cele din urmă, în conturile câtorva companii, în special ale celor care administrează posturi de televiziune. Beneficiarul principal al electoralei din această toamnă este prim-vicepreședintele Partidului Democrat, proprietarul a patru posturi de televiziune la care au plasat publicitate mai mulți dintre concurenții electorali. Pe conturile firmelor afiliate lui
Munca cu ziua – sclavie modernă între lege și realitate

În fiecare zi, pe câmpuri, în podgorii, la cules struguri sau legume, în construcții sau în gospodăriile casnice, se muncește din greu. Cei mai mulți oameni muncesc cu ziua, fără să fie asigurați social sau medical. Studii recente arată că fiecare al treilea muncitor lucrează neformal. În agricultură doi din trei muncitori lucrează fără un contract de muncă. Documentar video realizat de Iurie Vârlan: Munca cu ziua, atâta timp cât nu protejează drepturile muncitorilor, este considerată de mulți apărători ai drepturilor omului drept o formă de sclavie. Proiect de lege controversat Pentru a legaliza munca la negru în sectorul neformal, Guvernul, la propunerea Ministerului
Republica Moldova - Ucraina - regiunea transnistreană: „triunghiul de aur” al contrabandei cu țigări

Autoritățile din Republica Moldova și Ucraina raportează aproape lunar despre capturi impunătoare cu țigări de contrabandă la hotarul comun. Chiar dacă schemele sunt cunoscute oamenilor legii, cantități mari de produse din tutun ajung oricum la destinație. De exemplu, piața „Privoz” din Odesa, una dintre cele mai mari din estul Europei, este supraîncărcată cu țigări care sunt vândute fără bon de casă şi cu timbre de acciz diferite de cele oficiale. De fapt, țigări moldovenești de contrabandă, chiar și în cantități mari, poți cumpăra ușor fie în piețele din Odesa, fie de la comercianți care postează anunțuri pe site-urile ucrainene. Totuși, datele oficiale oferite de autoritățile vamale din ambele
Vagoane de datorii, trase de Calea Ferată a Moldovei

De câteva luni, angajații Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei își cer drepturile salariale, desfășurând proteste la locul de muncă sau în fața instituțiilor publice. Muncitorilor le-a ajuns cuțitul la os, nu mai au cu ce să-și hrănească copiii, pentru că nu și-au ridicat salariile, și așa mizere, de 4-6 luni. Administrația Căii Ferate afirmă că salariul se achită lunar, dar există datorii din anii precedenți, care au depășit 100 mln de lei. În teritoriu, muncitorii spun altceva. Sindicatele de ramură, care ar trebui să-i apere pe salariați, nu au fost văzute alături de muncitori la protestele de la
Nave maritime moldovenești, folosite în trafic de persoane

Trei nave sub pavilionul Republicii Moldova au fost folosite de traficanți de ființe umane pentru a transporta peste 2.000 de refugiați din Orient în Uniunea Europeană (UE). Pe acte proprietarii corăbiilor sunt companii înregistrate în paradisurile fiscale din Belize, Panama și Insulele Marshall. Două nave moldovenești și-au schimbat stăpânii în ajunul curselor ilegale cu migranţi. 16 octombrie 2014, coasta insulei Sicilia. Nava TISS înregistrată în Republica Moldova, cu 317 de migranţi sirieni şi afganezi „la bord”, plutea în voia vântului și a valurilor. Căpitanul şi echipajul au abandonat vasul, lăsând în izbelişte pasagerii. Oamenii au dat între 4.500 și 6.000
Piața cerealelor din R. Moldova, sub monopol rusesc

Recolta de grâu din acest an este una destul de mare, în medie 3,47 tone la hectar, însă micii producători nu vor avea de câştigat, deoarece se văd obligaţi să-şi vândă cerealele la preţuri derizorii. Principalul beneficiar este grupul de companii Trans-Oil, format din offshore-uri înregistrate în Elveția sau Cipru și societăți pe acțiuni sau SRL-uri din Republica Moldova, Ucraina și România. Holdingul îl are în centru pe cetățeanul rus Vazha Dzashi, născut în Georgia (URSS), deținător de paşaport american şi membru al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri a lui Vlad Plahotniuc. Fermierii ameninţă cu proteste de ani buni, iar autorităţile
Cine urmărește să pună pe brânci Mina de piatră de la Mileștii Mici

Imediat ce intri în Mina de piatră de la Mileștii Mici aerul înecăcios aproape că îți taie respirația. Nivelul de umezeală este atât de mare, încât camera de filmat și aparatul de fotografiat se deconectează la numai 20 de minute de la intrare. Pe măsură ce înaintăm în mină, ne vine tot mai greu să respirăm. „Sunt gazele de șist” - ne explică muncitorii. Și pulberea de la extragerea pietrei se face simțită. În aceste condiții zeci de muncitori muncesc zi de zi de ani buni. Aceste condiții nocive se răsfrâng asupra sănătății, dar nu și în bugetele muncitorilor. Din
Gustul amar al zahărului de la Glodeni

Lichidarea unei întreprinderi generatoare de pierderi este considerată benefică pentru economia unui stat. Sistemul imperfect de gestionare a situației de criză din Republica Moldova mută însă povara de pe umerii statului pe cea a angajaților. Deși, conform Legii insolvabilității, angajații sunt printre creditorii prioritari la achitarea creanțelor, realitatea e cu totul alta. Angajații întreprinderilor falimentare sunt nevoiți să umble cu anii prin instanțe de judecată ca să obțină salariile restante. Cu legea de partea lor, dar fără dreptate Fabrica de zahăr din Glodeni, una dintre cele mai profitabile întreprinderi din domeniul industriei zahărului, devenită în ultimul deceniu monedă de schimb
Uzina din Rîbnița - groapa de fier vechi a Ucrainei pe timp de război

Războiul din Ucraina a crescut enorm producția de metal la combinatul din Rîbnița. Astfel, fierul vechi a ajuns să circule dintr-o „zonă fierbinte” - cea a Donbasului, într-o altă regiune „gri” - cea a nerecunoscutei Transnistrii. Mii de vagoane cu fier vechi au ajuns, anul trecut, în regiunea de est a Moldovei, de aproape 30 de ori mai mult decât în 2014. Zeci de companii ucrainene au „topit” la greu metal în regiunea transnistreană, în timp ce însăși Ucraina se confrunta cu o lipsă a fierului uzat, fapt confirmat și de producătorii de metal, care i s-au plâns până și
Noua companie aeriană Fly One și interesele private ale directorului Autorităţii Aeronautice Civile, confirmate de SIS

Mircea Maleca, directorul Autorităţii Aeronautice Civile (AAC), ar fi adevăratul partener de afacere al familiei ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari, în cadrul noii companii aeriene Fly One, oficialul ascunzându-se în spatele fostului său socru de la Leova. Acest fapt este confirmat într-o scrisoare ce ar fi fost semnată de Mihai Balan, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), ajunsă recent în posesia portalului Anticoruptie.md. Deşi nu-i confirmă autenticitatea, şefii de la SIS susţin într-un răspuns oficial că șefii AAC exercită abuz de putere prin promovarea intereselor private în aviaţia civilă, ceea ce ar contraveni intereselor statului. Ina şi Mircea Maleca. Foto: Facebook.com Potrivit documentului ataşat la o sesizare de pe Harta
(In)dependența de gaze a Republicii Moldova și a Ucrainei

Aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană, făcute publice de Ucraina și Republica Moldova, au punctat pe agenda de lucru a autorităților îmbunătățirea stării de fapt în sistemul de aprovizionare cu gaze naturale. Totuși, o evaluare a situației la zi, efectuată de un grup de jurnaliști din cele două țări, scoate la iveală faptul că în tot acest timp au fost ascunse sub preș numeroase probleme în domeniu. Datorii de miliarde de euro acumulate prin mecanisme obscure, ilegalități fără vreun vinovat pedepsit și delapidări din banii publici sunt numai câteva dintre prejudiciile aduse intereselor consumatorilor. MOLDOVA Gazprom, cu pachet majoritar la Moldovagaz "Moldova -
Mașini de lux furate în UE, cu care se plimbă nestingherit cetățeni din Est

De ani de zile, instituțiile media europene și naționale dedică spații largi „găurii negre” din Ucraina și Moldova, în care adesea dispar vehicule furate în țările Uniunii Europene (UE). Activiștii din acest domeniu vorbesc despre situația catastrofală de la frontieră, investigând schemele de contrabandă și de trafic de vehicule străine pe teritoriul Ucrainei și al Moldovei. Și chiar dacă lupta împotriva crimei organizate aduce roade treptat, situația cu importul ilegal de autovehicule prin frontiera ucraineană s-a înrăutățit în ultimii ani. Prima mențiune despre Ucraina în calitate de centru de legalizare a vehiculelor furate a fost făcută în 1998. Chiar și atunci,
Prețurile la medicamentele din Ucraina se „îngrașă” de trei ori până ajung în farmaciile din Moldova

Medicamentele din Ucraina ajung să coste de trei ori mai mult în timp ce parcurg calea de la întreprinderile unde sunt produse până la farmaciile din țara noastră. Profiturile marilor distribuitori de medicamente cresc constant datorită unei scheme bine puse la punct: cei care importă medicamente se ocupă și de vânzarea lor prin niște firme nou-create, astfel încât pot controla în întregime prețurile fără să le pese de consumatori. Investigația noastră a arătat că lipsa de control din partea autorităților ne-ar putea aduce pe piață medicamente ucrainești produse în zone necontrolate de autoritățile oficiale de la Kiev de firme
O nouă companie aeriană, în buzunarul ministrului Justiţiei

Din mai 2016, o nouă companie aeriană va opera în Republica Moldova, transportând călători spre mai multe oraşe europene. Firma, înregistrată în toamna anului trecut, o are printre fondatori pe Maria Cebotari, soţia actualului ministru al Justiţiei, Vladimir Cebotari, în timp ce sora acestuia, Mariana Tăbuică, ar fi noul director executiv. Ministrul confirmă că familia sa a pornit o nouă afacere şi că e doar o modalitate de a se întreţine. "Exact ca şi oricare cetăţean al acestei ţări, şi eu mă confrunt cu probleme", susţine funcţionarul cu un venit lunar din activitatea ministerială de circa 16.000 de lei. Fly One promite
Steagurile false ale Republicii Moldova: conexiunea azero-olandeză

Povestea portului Giurgiuleşti, „incubatorul” afacerii cu pavilioane moldoveneşti de nave, începe cu o afacere extrem de dubioasă în care sunt implicaţi comuniştii conduşi de fostul preşedinte Vladimir Voronin, oameni de afaceri şi companii din Azerbaidjan, firme de credit elveţiene şi alte companii înregistrate în Olanda, precum şi un fost angajat la BERD, devenit unul dintre capii afacerii. Ca personaj constant în toată această poveste îl regăsim pe omul de afaceri, Thomas Mosser, despre care vom explica mai multe în rândurile ce urmează. Saga portului Giurgiuleşti debutează în 1993, atunci când Guvernul Republicii Moldova, în frunte cu Andrei Sangheli, şi-a propus
FISURI ÎN SISTEMUL BANCAR sau care este următoarea bancă ce va pica

Lichidarea celor trei bănci - Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank - din care a dispărut circa un miliard de dolari, a avut un efect pozitiv: s-a redus numărul băncilor cu o structură de acţionariat netransparentă. Jaful secolului însă a condus la scăderea încrederii cetățenilor în sistemul bancar, iar temerile că noi bănci ar putea intra în insolvabilitate devin tot mai persistente. O radiografie a sistemului bancar, făcută de Centrul de Investigații Jurnalistice, scoate în vileag fisurile din sistem și schemele obscure din jurul unor instituții bancare. Moldova înregistrează în prezent cel mai mic număr de bănci de la 1994
Audit cu interese? Cui aparțin firmele selectate de Ministerul Finanțelor să efectueze controale financiare la întreprinderile de stat

Guvernul a aprobat recent o listă de 37 de companii de audit, întocmită de Ministerul Finanțelor, care vor audita situațiile financiare la întreprinderile de stat sau la societățile unde cota statului depășește 50 la sută din capitalul social. Printre firmele aprobate să facă verificări pentru 2015 este și cea a lui Ion Prisăcaru, șeful Fiscului, dar și alte companii afiliate unor foști angajați de la Finanțe. Centrul Național Anticorupție a efectuat o expertiză privind nivelul de coruptibilitate a proiectului hotărârii de Guvern încă în luna martie și a atenționat despre situațiile privind conflictele de interese. CNA a mai atras
Aeroportul off-SHOR via Rusia (II)

Pentru a-i asigura venituri de peste un miliard de euro companiei „Avia Invest”, administrată de actualul primar de Orhei, Ilan Șor, principalul suspect în dosarul privind furtul miliardului din sistemul financiar-bancar al R. Moldova, Guvernul evită să anuleze o taxă aeroportuară despre care Centrul Național Anticorupție (CNA) dă alarma că e percepută ilegal. De la tribuna centrală a Parlamentului, directorul CNA sugerează că la Aeroport se spală banii furați de la BEM, iar la sediul Centrului, ofițerii care administrează dosarul, strâng din umeri și așteaptă răspunsuri din Rusia, care întârzie să vină. Între timp, milioanele obținute din activitatea Aeroportului Internațional Chișinău
Aeroportul off-SHOR via Rusia

Concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău (AIC) este una dintre cele mai controversate „afaceri” încheiate de Guvernul R. Moldova în ultimii ani. Deși la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experiență în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia și o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore. Astăzi, investițiile în modernizarea Aeroportului se fac, în mare parte, tot din banii proveniți din activitatea AIC, transferați pe conturile unor companii apropiate lui Ilan Șor. „Afacerea” AIC - Un concurs opac, câștigat de o firmă
Raportul confidențial al Comisiei ministrului Cebotari și concesionarea Aeroportului

Președintele Comisiei privind evaluarea contractului de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a recunoscut că „Avia Invest” nu a îndeplinit unele prevederi stipulate în acord, dar susține că nu există motive de reziliere a contractului. Rezilierea a fost recomandată de Centrul Național Anticorupție, după semnalarea unor nereguli despre investițiile prevăzute, precum și după ce unele venituri ale aeroportului ar fi ajuns la clubul de fotbal al primarului de Orhei, Ilan Șor. Ex-premierul Valeriu Streleț susține că prima parte a Raportului indică temeiuri de anulare și că în actul de concesionare au fost admise mai multe „șmecherii”.
Firmele prietenilor continuă să câștige contracte cu Moldtelecom

Firme afiliate lui Vitalie Iurcu, actual viceministru al Economiei și ex-director al Moldtelecom, continuă să fie principalii parteneri de achiziții ai societății pe acțiuni deținute de stat, chiar și după plecarea acestuia din funcție. Recent, doar printr-o singură factură, în bugetul unei firme fondate de apropiații lui Iurcu au intrat 700.000 de lei. Anterior, am demonstrat cum mai multe firme care aparțin prietenilor sau partenerilor de afaceri ai lui Vitalie Iurcu, pe atunci director al Moldelecom, obțineau contracte de milioane cu această societate pe acțiuni de stat. Informațiile sunt confirmate acum de acte recente, ajunse în posesia noastră, care demonstrează faptul
ANALIZĂ Lichidarea băncilor fraudate va influența cursul leului și va crește datoriile Guvernului

Lihidarea celor trei banci devalizate fraudulos la sfârșitul anului 2014, Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, anunțată de autoritățile de la Chișinău săptămâna trecută înseamnă, între altele, migrarea forţată, către alte bănci, a peste 2 milioane de conturi și disponibilizarea a peste trei mii de angajați ai băncilor. Chiar dacă Guvernul a dat asigurări că va garanta depunerile bănești, anunțul a generat o stare de îngrijorare la limită cu panica. Tot mai mulți cetățeni încearcă să-și recupereze banii depuși, iar agenții economici – să-și lichideze conturile. Am încercat să aflu de la experți în domeniul bancar care pot fi
Secretele de la Moldtelecom (II) sau de ce instituţia îngrădeşte accesul la informaţii

Vitalie Iurcu, directorul Moldtelecom, a refuzat să ne ofere informaţii oficiale despre firmele care câştigă licitaţii la societatea pe acţiuni deţinută de stat. Reprezentanţii instituţiei şi-au motivat refuzul în baza unui articol din legea cu privire la accesul la informaţie, despre care juriştii contactaţi de ZdG susţin că, de fapt, îi obligă să ne răspundă. Una peste alta, refuzul Moldtelecom-ului de a ne prezenta informaţia solicitată arată că instituţia încearcă să ascundă adevărul, susţin experţi în domeniul accesului la informaţie. Vineri, 15 mai 2015, la o zi după ce Ziarul de Garda si Portalul Anticoruptie.md au publicat o investigatie despre firmele
(DOC) Secretele de la Moldtelecom sau cum câştigă prietenii licitaţii de milioane

Prietenii şi partenerii de afaceri ai lui Vitalie Iurcu, şeful Moldtelecom, câştigă, prin intermediul unui grup de firme, licitaţii de milioane de lei, organizate de societatea pe acţiuni deţinută de stat. Conducerea Moldtelecom încearcă, însă, secretizarea acestui fapt şi evită, de aproape o lună, să ne ofere informaţii la acest subiect, neglijând brutal Legea cu privire la accesul la informaţie. Vitalie Iurcu, directorul Moldtelecom, este fondator la trei firme, două în R. Moldova, „Progestact” SRL şi ÎI „Iurcu Vitalie”, şi una în România, „Hellis&Partners Imobiliare”, despre care am scris anterior. Ultima activează în Bucureşti, fiind specializată în închirierea şi subînchirierea
SwissLeaks: Afacerist moldovean stabilit în Rusia cu 20,9 milioane de dolari ascunși într-o bancă din Elveția

RISE Moldova publică documentele bancare pe numele a opt cetățeni născuți în Republica Modova care au deținut conturi secrete în valoare de zeci de milioane de dolari în filiala băncii HSBC din Elveția. În aceeași bancă, peste 100.000 de indivizi şi companii din 200 de ţări au ascuns conturi și au făcut transferuri în valoare de peste 100 de miliarde de dolari. Din documentele bancare analizate de RISE, șapte din persoanele care au deținut conturi secrete la HSBC s-au născut în Republica Moldova, iar alta, de naționalitate franceză, deține și cetățenia Republicii Moldova. În total, aceștia au ascuns în conturile secrete din
Topul celor mai mari salarii din companiile de stat

Cei mai plătiţi manageri la stat administrează companii din domeniul aviaţiei, telecomunicaţiilor, finanţelor şi al producţiei de ţigări. Experţii spun că salariile multora dintre ei sunt exagerate ţinând cont de performanţele modeste ale întreprinderilor gestionate. Cel puţin doi manageri de întreprinderi controlate de stat au avut anul trecut venituri mai mari de un milion de lei, arată datele disponibile pe site-ul Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), analizate de „Adevărul“. E vorba de directorul general al AIR Moldova Iulian Scorpan, cu 1,21 milioane de lei, şi managerul Tutun-CTC Ala Sârbu, cu 1,17 milioane de lei. La o „distanţă“ de peste 350.000
Regii asfaltului în țara gropilor

În anul 2012, jumătate din valoarea contractelor de reparaţie a drumurilor din Fondul Rutier a ajuns la un grup de zece firme, multe dintre care au legături cu politicienii sau figurează în scheme de evaziune fiscală şi spălare de bani. Cu drumuri pline de gropi şi cu pierderi de miliarde de lei pentru economia ţării, reabilitarea şoselelor a devenit în ultimii ani una dintre priorităţile naţionale. O demonstrează şi evoluţia alocaţiilor din bugetul de stat, dar şi creditele de sute de milioane venite de la finanţatorii externi. Miliarde pentru astuparea gropilor Anul trecut, bunăoară, Fondul Rutier a trecut pentru prima dată de cota de
Reprezentanţii statului, o „afacere“ profitabilă

Un raport al Curţii de Conturi constată că, deşi sunt remuneraţi foarte bine, funcţionarii care sunt membri ai consiliilor de administraţie la întreprinderile de stat de multe ori nu-şi merită banii. Experţii atrag atenţia asupra lipsei de transparenţă. Există o categorie de funcţionari publici care, pe lângă obligaţiile de serviciu, mai sunt împuterniciţi să reprezinte interesele statului la companiile publice. Desigur că nu pe degeaba, ci contra unei remunerări. Aceasta este foarte diferenţiată şi nu totodeauna depinde de rezultatele muncii depuse, au constatat controlorii de la Curtea de Conturi. Astfel, la unele întreprinderi reprezentanţii statului primesc maximum 1.800 de lei (trei
Bani publici pe apa sâmbetei. Cine prejudiciază la greu buzunarul public

După o analiză minuţioasă a rapoartelor Curţii de Conturi, realizată de către experţii Centrului analitic Expert-Grup, a fost facut un top al instituţiilor cu cel mai mare risc al prejudiciului adus statului. Vă propunem în continuare să cunoaşteţi instituţiile şi întreprinderile de stat prin intermediul cărora se pierd cei mai mulţi bani publici. Prejudiciul Moldelectrica, în baza Raportul auditului performanţei „Au fost realizate obiectivele Proiectului Energetic II în condiţiile de utilizare eficientă şi eficace a surselor financiare?” poate fi estimat la peste 64 mil. lei. În Raportul auditului performanţei este menţionat faptul că implementarea unui contract cu valoarea de 17,3 mil.

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii