Economic

Vagoane de datorii, trase de Calea Ferată a Moldovei

Foto: CIJM
Autor: Cornelia Cozonac
07/10/2016 9499

De câteva luni, angajații Întreprinderii de Stat Calea Ferată a Moldovei își cer drepturile salariale, desfășurând proteste la locul de muncă sau în fața instituțiilor publice. Muncitorilor le-a ajuns cuțitul la os, nu mai au cu ce să-și hrănească copiii, pentru că nu și-au ridicat salariile, și așa mizere, de 4-6 luni. Administrația Căii  Ferate afirmă că salariul se achită lunar, dar există datorii din anii precedenți, care au depășit 100 mln de lei. În teritoriu, muncitorii spun altceva. Sindicatele de ramură, care ar trebui să-i apere pe salariați, nu au fost văzute alături de muncitori la protestele de la Bălți, Basarabeasca, Revaca și Chișinău.

Documentar video realizat de Iurie Vârlan​:

Feroviarii din Chișinău deciși să protesteze până își vor primi salariile

La 4 octombrie, zeci de angajați ai Depoului central Chișinău și Punctului de Cercetare Tehnică al ÎS Calea Ferată a Moldovei au lăsat lucrul, cerându-și drepturile salariale. Ei spun că nu și-au ridicat salariile de 6 luni. Leafa pentru luna februarie le-a fost plătită în luna mai, iar de atunci, conducerea companiei le oferă doar promisiuni. Muncitorii sunt nemulțumiți, mai ales că au aflat că administrația întreprinderii își ridică cu regularitate retribuția. De când au început problemele privind plata salariilor, tot mai mulți feroviari abandonează serviciul. Galina Carina lucrează de 30 de ani în cadrul CFM. Femeia vine la serviciu din comuna Băcioi, municipiul Chișinău. Acasă are șapte copii pe care îi crește singură, după ce soțul ei a decedat. Ea spune că de jumătate de an luptă din greu cu sărăcia. Salariații Depoului central Chișinău și Punctului de Cercetare Tehnică al ÎS Calea Ferată a Moldovei sunt deciși să protesteze până își vor ridica banii munciți. 

Proteste la toate stațiile de cale ferată 

La ÎS Calea Ferată a Moldovei lucrează circa 10 mii de persoane, fiind întreprinderea de stat cu cei mai mulți angajați.

Protestul din 4 octombrie al angajaților de la Depoul CFM din Chișinău. Foto: CIJM

În perioada iulie-septembrie au avut loc mai multe proteste ale feroviarilor la Bălți, Basarabeasca, Ocnița, Bender, Revaca și Chișinău.  

Singurul protest la care a venit și directorul ÎS Calea Ferată a Moldovei Iurie Topală a fost cel din iulie, desfășurat în orașul Basarabeasca. Șeful CFM a recunoscut că sunt probleme legate de salarii și a promis că în următoarele luni situația se va redresa. ”Am început să dăm lunar salariile, dar problema e în datoriile adunate din anii precedenți, până a veni eu în această funcție. S-a redus volumul de mărfuri transportate cu 40 la sută și cel de călători cu 50 la sută, și, respectiv, veniturile, de aceea acum e dificil să lichidăm datoriile”, a declarat directorul CFM.

Protestul din 4 octombrie al angajaților de la Depoul CFM din Chișinău. Foto: CIJM

La Bălți, muncitorii au cerut să fie restabilit regimul de lucru de 40 de ore pe săptămână și să fie lichidate salariile. Oamenii sunt mulțumiți să-și vadă salariul așa mic cum este, numai să-l primească la timp, că sunt subnutriți și slăbiți. Din cauza asta și accidente de muncă sunt mai multe acum”, ne spune Andrei Țâbârnac, muncitor la nodul de cale ferată Bălți.        

Protestul feroviarilor la Bălți. Foto: CIJM

În Basarabească fiecare familie afectată de situația de la Calea Ferată

În orașul Basarabeasca, doi din trei muncitori sunt angajați la Calea Ferată. În fiecare familie unul sau mai mulți membri sunt feroviari. Lipsa de contracte, reducerea volumului de lucru și problemele financiare tot mai acute din ultimii ani la întreprindere au afectat fiecare familie din oraș. Nodul de cale ferată de la Basarabeasca asigură legătura cu tot Sudul Moldovei, cu țările vecine România și Ucraina.  În ultimii ani au fost reduse mai multe rute de tren în regiune. Nodul de cale ferata Basarabeasca altădată profitabil, acum e aproape părăsit, cu sute de vagoane ruginite ce staționează în gară la Basarabeasca.  

Valentina Draganova, lider sindical la Nodul de Cale Ferată din Basarabeasca.
Foto: CIJM

De 5-6 luni angajații nu și-au mai ridicat salariile. Situația este gravă în familiile unde toți lucrează  la stația de cale ferată, ne spune Valentina Draganova, liderul sindical la întreprinderea din Basarabeasca: ”În familia mea toți lucrăm la Calea Ferată. Părinții mei au lucrat toată viața aici, eu și cu soțul, avem peste 30 de ani munciți și fiica și ginerele tot aici lucrează. Pe noi ne salvează pensia mea de 1350 lei, dar cei care nu au niciun ban și au copii sau sunt bolnavi? Conducerea nu ne aude, nu ne înțelege că nici pe datorie nu mai putem lua pâine. Am protestat, am trimis scrisori peste tot, așa cum se cere. Să mergem în judecată? Dar cu ce, dacă nu avem bani de pâine. E o batjocură față de noi, care am dat totul acestei întreprinderi”.

Ultimii 50 de lei pe drum

Vasile Saraja, Trenul de Reparație și Montaj Basarabeasca. Foto: CIJM

Vasile Caraja, vine de două ori pe săptămână la muncă din satul Șeremet, raionul Cimișlia. Muncește de 18 ani la Trenul de montaj și construcție. Este singurul care aduce bani în familie. Are doi copii de școală pe care trebuie să-i asigure măcar cu strictul necesar. De patru luni nu a mai ridicat salariul. Acum, spune el, nu mai are bani nici de drum. Înainte mergea la serviciu gratuit cu trenul Zloți-Basarabeasca, dar de curând l-au scos de pe rută și acum e nevoit să schimbe trei transporturi până ajunge la serviciu. Este lider sindical primar și se simte îndatorat să le apere drepturile colegilor, care i-au încredințat funcția. A mers mai multe zile să intre în audiență la directorul Căii Ferate, să-i spună că oamenii nu mai pot  munci așa, dar nu a fost primit: ”Își bat joc de noi, la toate nivelurile. Nu vrea nimeni să ne asculte. Vin din Cimișlia, drumul mă costă 50 de lei. De două ori pe săptămână fac acest traseu, o dată în schimbul de noapte și alta în schimbul de zi. Nu am, elementar, bani pentru mâncare, copii mai lucrează prin sat pe la oameni, le ajută și așa mai fac câte 50 de lei. Am lucrat onest 18 ani, nu am încălcări, dar e batjocură de oameni, nu poți să ai o așa atitudine față de oamenii care muncesc, chiar și atunci când nu li se plătește”. Vasile Caraja spune că până în august muncitorii de la Trenul de Construcție și Montaj au fost în concediu tehnic și au primit pe lună câte 800 de lei. Din salariul restant, în septembrie li s-a plătit pe luna mai. ”Ne-am adresat peste tot, așa cum cere procedura, am scris scrisori, dar nu ne ajută nimeni. De la Sindicatul de ramură ni s-a spus să mergem individual în judecată, că așa, poate ne-or ajuta. Și primarul orașului Basarabeasca ne-a promis să ne ajute. Oamenii nu vor nici să audă de proces de  judecată, ei nu au bani de pâine, dar de unde să ia bani pentru avocat”, precizează Caraja. Muncitorul este decis să meargă singur în proces de judecată, ca să creeze un precedent și să-i încurajeze și pe colegii săi, să-l urmeze.         

 ”Ne salvează indemnizația pentru copii, altfel am muri de foame”

Serghei Tucan este unul dintre angajații stației de Calea ferată Basarabeasca. În fiecare zi face cu bicicleta patru kilometri până la serviciu și înapoi, economisind astfel pentru transport. În drum spre casă  trece pe la magazinul din localitate, să ia pe datorie o pâine. Vânzătoarea, îl înțelege, dar, spune ea, nu-i mai poate da produse, că nu mai are cu ce să achite marfa din magazin. Până la urmă bărbatul obține pe datorie o sticlă de limonadă. Măcar cu atâta să-și bucure cei doi copilași, care-l așteaptă acasă. De patru luni nu și-a ridicat salariul. Acasă, soția sa Evghenia ne arată facturile pentru care nu are cum să plătească. Pentru energie pe doua luni trebuie să achite 422 lei, pentru o lună la gaz - 171 lei. Pentru consumul de apă au o datorie de trei luni – 216 lei. Pentru că nu au cu ce achita facturile, tinerii soți se tem că vor fi deconectați de la energie electrică și apă. Singurii bani care vin în familie sunt 400 de lei – indemnizația pentru cel mic care le ajunge doar pentru mâncare și să achite taxa de 150 lei la grădiniță. ”Am vrut să luăm credit, dar de la bancă nici nu vor să audă, când le spui că lucrezi la calea ferată. Trebuie să schimbăm ferestrele și ușa că vine iarna. Părinții tot acolo lucrează și nu au cum să ne ajute”, spune cu tângă Eugenia.     

Familia și casa lui Serghei Tucan. Foto: CIJM

”Nimeni nu are nevoie de noi, tinerii, aici, în Moldova ”

Aliona Cneazeva, muncitoare Calea Ferată, Basarabeasca. Foto: CIJM

Pe panourile de anunțuri din orașul Basarabeasca  poți vedea doar anunțuri de angajare la muncă în străinătate, semn că forța de muncă din urbe este la mare căutare. În alte țări, nu și în Moldova. În ultimii ani, zeci de familii tinere din Basarabeasca au plecat peste hotare. Mai întâi la muncă, apoi și-au luat și copii, semn că nu mai au de gând să se întoarcă. Aliona Cneazeva muncește de câțiva ani la stația de cale ferată din Basarabeasca. Este tânără și spune că nu vrea să plece din țara: ”Îmi iubesc țara, nu vreau să plec, dar aici nimeni nu are nevoie de noi. De la noi din oraș familii tinere pleacă pe un cap în străinătate. De ce să plecăm noi, tinerii, dacă  vrem să muncim aici, să fim alături de părinți?  În familia mea toți lucrează la calea ferată, și soțul, și părinții, și socrii. De câteva luni nu avem bani de loc. Am doi copii, trebuie să-i trimit la școală în fiecare zi, să le dau de mâncare. Statul ne neglijează cu totul. Azi noi mai vrem să lucrăm aici, dar mâine putem să decidem să plecăm”.      

Vocea Sindicatelor nu se aude

Am încercat fără succes să discutăm cu liderii sindicatului de ramură din domeniul feroviar. La una din ședințele sindicatului în problemele salariaților, președintele Ion Zaporojan ne-a interzis să participăm, spunându-ne că va rezolva problema salariaților și fără presă. Valentina Draganova din Basarabeasca s-a întors de la această ședință și mai amărâtă: ”Nici nu știu ce să le spun oamenilor. Toți așteaptă să afle când ni se dau restanțele, dar nouă doar ni se promite și atât. Dar cu asta nu-i liniștești pe oamenii care vin flămânzi la lucru”, spune cu tângă liderul sindical de la Basarabeasca.  

Foto: CIJM

Din august 2015 director al ÎS CFM este Iurie Topală, fost consilier municipal pe listele Partidului Liberal, care l-a succedat în această funcție pe actualul ministru al Justiției Vladimir Cebotari, promovat, la rândul său, de Partidul Democrat . Anterior, timp de doi ani la conducerea CFM s-au perindat patru conducători. 

În 2015,după preluarea conducerii CFM de către Iurie Topală, Sindicatele au încheiat un acord cu conducerea CFM, care s-a angajat timp de un an să lichideze datoriile la salarii. Acordul, spune vicepreședintele CNSM, Sergiu Sainciuc, nu a fost respectat. ”La momentul de față se achită salariile pentru luna mai. Lucrul acesta se face zilnic. Acea înțelegere care a fost semnată între părți anul trecut nu a fost respectată. Datoriile s-au format din cauza gestionării ineficiente a întreprinderii de stat de către fostele conduceri. Datoriile la salariu sunt o moștenire din perioadele procente. Acum e necesar de a se găsi soluții ca salariile să fie achitate  și e nevoie de o restructurare a întreprinderii. S-a diminuat volumul de mărfuri transportate și iată s-a ajuns la situația creată”, spune Sergiu Sainciuc, mult prea îngăduitor față de administrația de la Căile Ferate. Soluția pentru ieșirea din impas, ar fi, potrivit liderului sindical, luarea unor credite și stabilirea unor noi parteneriate.

Foto: CIJM

Pierderi și scheme frauduloase

Conducerea ÎS CFM spune că anual se atestă pierderi de 160 mln lei, costurile de întreținere a spitalelor din domeniul feroviar fiind de 20 mln lei anual, iar 40 de milioane merg în fiecare an pentru asigurările în sănătate și cele sociale.  

Calea Ferată din Moldova a ratat în anii precedenți venituri de peste 50 de milioane de lei de la numai din darea în arendă a vagoanelor. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase, arată o investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice. Actualmente procurorii încearcă să dovedească în câteva dosare penale legătura dintre firmele dubioase în contul cărora au ajuns banii de la CFM cu foști șefi de la această întreprindere de stat.  

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în RM: investigații de presă”, implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Opiniile exprimate în aceste materiale de investigație aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al Friedrich-Ebert-Stiftung.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii