Integritate

Afaceri de milioane, secretizate de conducerea raionului Rezina

Autor: Tudor Iașcenco
24/10/2017 13423

Zeci de milioane de lei din bugetul local și național au fost investiți, în ultimii cinci ani, în construcţia şi reparaţia mai multor școli, gădinițe, apeducte și sisteme de canalizare din raionul Rezina. Multe din aceste lucrări s-au făcut în condiții de netransparență, cu firme selectate în mod discreționar, iar în unele cazuri lucrările nu au mai fost finalizate.

Proiecte-fantomă,  finanţate de Guvern şi Consiliul raional

Trei școli din Rezina au beneficiat în anul trecut de  finanțare în sumă de 1,32 mln lei în cadrul Programului activităţilor de reintegrare a ţării, susținut de  Guvern. Banii urmau să fie folosiți pentru schimbarea uşilor şi ferestrelor, pervazurilor şi glafurilor la școala-grădiniţă Tarasova (510.600 lei), gimnaziul Lalova (349.200 lei) şi școala sportivă pentru copii din or. Rezina (457.900 lei).

La trei luni după publicarea Hotărârii de Guvern, şi Consiliul raional Rezina le alocă celor trei școli, pentru aceleaşi scopuri, peste o jumătate de milion de lei. Astfel, școlii primare-grădinița Tarasova i-au revenit 184. 209 lei, gimnaziului Lalova – 248. 482 lei, iar școlii sportive pentru copii din or. Rezina - 125. 343 lei.

Nu este clar pentru ce au fost alocați banii, deoarece toate școlile schimbaseră geamurile și ușile cu câțiva ani înainte, din alte surse. La Primăria comunei Solonceni, din care face parte şi satul Tarasova, ne-au confirmat că ferestrele, uşile şi acoperişul şcolii din Tarasova au fost schimbate în anul 2011, în baza unui proiect în valoare de 480.708 lei, finanţat de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova.

Școala-grădiniță din satul Tarasova, reparată de FISM în 2011 

Fostul director al gimnaziului Lalova, Ion Griţco, la fel, ne-a declarat că n-a solicitat de la Consiliul Raional Rezina bani pentru lucrări de reparaţie a instituţiei pentru că acoperişul, uşile şi ferestrele au fost schimbate încă în anii 2014-2015, cheltuielile fiind acoperite din bugetul raionului.

Într-un răspuns oficial semnat de Ion Grițco se arată că: ”Firmele care au  efectuat aceste lucrări au fost selectate de Consiliul Raional Rezina. Lucrări similare au fost făcute la Lieul Teoretic ”Alexandru cel Bun” din Rezina și Liceul Teoretic ”Ion Sârbu” din Ignăței”.

Aceeaşi situaţie am constatat-o şi la şcoala sportivă pentru copii din Rezina, blocul căreia, la fel, a fost reparat acum câţiva ani.

Solicitată să clarifice această stare de lucruri, preşedinta raionului Rezina, Eleonora Graur, ne-a informat că în baza actelor prezentate despre lucrările efectuate la cele trei instituiţii, Ministerul Finanţelor le-a finanţat prin transferuri cu destinaţie specială. Dar deoarece banii au fost transferaţi la finele anului, „resursele au fost incluse în soldul de mijloace constituit în urma executării bugetului raional pentru 2016, iar prin decizia nr.1/2 din 25 ianuarie 2017 au fost alocate conform destinaţiei”. Președinta nu a concretizat cine anume şi când a schimbat ferestrele și uşile şi ce resurse au fost cheltuite efectiv în aceste scopuri.

La solicitarea de a ne fi prezentate procesele-verbale ale licitaţiilor de selectare a antreprenorilor pentru cele trei proiecte, Eleonora Graur ne-a răspuns: „Nu le putem prezenta din motivul că ele (licitaţiile, n.a.) nu sunt efectuate de către Consiliul raional, ci de instituţiile de învăţământ, care au statut de persoană juridică şi sunt nemijlocit responsabile de corectitudinea efectuării lor”.

Solicitat de ziarul CUVÂNTUL, viceprim-ministrul Gheorghe Balan, susţine că „responsabilitatea pentru gestionarea mijloacelor financiare alocate de către Guvern, respectiv organizarea licitaţiilor de selectare a agenţilor economici în vederea efectuării lucrărilor prevăzute în proiecte, precum şi asigurarea caracterului transparent al întregului proces ţine de responsabilitatea Consiliului Raional Rezina”.

 Şi viceministra Finanţelor, Maria Carauș (recent demisă), ne-a confirmat că mijloacele financiare, în sumă totală de 1,32 mln lei, alocați prin Programul activităţilor de reintegrare a ţării pentru anul 2016, trebuiau „îndreptate exclusiv la achitarea scopurilor propuse”. Potrivit ei, administraţia raionului Rezina a fost atenționată despre acest lucru, solicitându-se să prezinte ministerului copiile contractului/contractelor de achiziţii publice, a dării de seamă, devizului de cheltuieli şi actului de recepţie a lucrărilor.

Aceleaşi documente le-am solicitat şi noi atât de la Consiliul raional, cât şi de la prim-viceministrul Gheorghe Balan, dar și de la Ministerul Finanţelor. Niciuna dintre cele trei instituții nu a acceptat să ni le ofere.  

În schimb, directoarea şcolili din Tarasova - Angela Calin şi fostul director de la școala din Lalova, Ion Griţco, ne-au declarat că între anii 2016-2017 nu au solicitat de la nimeni mijloace financiare pentru schimbarea ferestrelor, uşilor, pervazurilor şi glafurilor. Ei susțin că instituţiile respective nu au primit resurse şi că în această perioadă în școli nu au fost efectuate lucrări de reparație pentru care Consilul raional ar fi alocat peste 1,3 mln lei.

Trezește multe semne de întrebare și proiectul de renovare a sistemului de iluminare de la Liceul Teoretic „Ion Sârbu”, din Ignăței. Prin decizia CR nr.1/4 din 26 februarie 2015, în acest scop, instituției i-au fost repartizaţi 472.000  lei pentru reparația sistemului de iluminare. În anul următor, pentru lucrări similare, acestei instituţii i se alocă încă 160. 000 lei. Solicitată de noi, directoarea liceului, Galina Platon, a declarat că prima sumă nu a ajuns în conturile liceului. “Ni s-a spus că rezultatele licitației au fost anulate”, ne-a răspuns directoarea, concretizând că lucrările respective au fost efectuate în 2016, cheltuindu-se cele 160.000  lei, în baza unui contract cu Î.M.”Servicii Comunal-Locative” din Rezina.

La fel s-a întâmplat și cu 581.000 lei, alocați liceului în anul 2016 cu titlu de contribuție la proiectul de grant de eficientizare energetică a clădirii. ”Ni s-a spus că Guvernul n-a permis achizițiile publice, banii n-au fost valorificați și au fost luați de Consiliul Raional Rezina”, a spus Galina Platon.

Preşedintele raionului Rezina, Eleonora Graur. Foto: rezina.md

Am intervenit către preşedinta raionului, E.Graur, cu cererea să ne informeze cum au fost utilizate sumele alocate prin deciziile Consiliului raional din soldurile disponibile formate în anii 2014, 2015 şi 2016. Într-un răspuns oficial, președinta raionului ne-a scris :“Toate sumele au fost transferate în întregime beneficiarilor și folosite integral conform destinației menționate în decizii”.

Firme preferate şi tranzacţii suspecte

Proiectele de renovare a instituțiilor de învățământ nu sunt singurele care  trezesc multe semne de întrebare. Potrivit datelor Agenției Achiziții Publice, în perioada 2014-2016, Consiliul Raional Rezina a gestionat 15 contracte de investiții capitale în domeniul construcţiilor şi reparaţiilor. Costul total al acestor proiecte se ridică la peste 37 mln. de lei. Circa 38% din această sumă a ajuns în conturile firmelor Litarcom SRL şi Capillati SRL, care alături de Ave Borş SRL, îl au în calitate de proprietar sau administrator pe Liviu Jitari. În afară de contractele încheiate direct cu Consiliul raional, în ultimii 5 ani, aceste firme au câştigat dreptul de a gestiona alte 10 dintre cele mai mari proiecte implementate în localităţile raionului Rezina. Este vorba de apeductele din localităţile Sârcova (3,24 mln lei), Saharna Nouă (circa 5 mln lei),  Mincenii de Jos (circa 4 mln lei), Lalova (circa 16 mln. Lei), staţia de epurare din or. Rezina (circa 13 mln lei), grădiniţa de copii din Ignăţei (1,25 mln lei), tabăra de odihnă pentru copii „Nistru” de la Saharna (2,96 mln lei) etc. 

Pentru majoritatea tranzacţiilor cu firmele Litarcom SRL, Capillati SRL şi Ave Borş  SRL sunt specifice câteva aspecte: secretizarea din ambele părţi a oricăror informaţii despre încheierea şi realizarea contractelor (excepţie fac primăriile Sârcova şi Saharna Nouă) şi încălcarea condiţiilor contractuale.  

În aprilie 2015, după o licitaţie la care au participat trei firme, inclusiv Litarcom SRL şi Capillati SRL, Consiliul Raional Rezina încheie un contract în valoare de 642.707 lei cu SRL Capillati, pentru ”amenajarea scuarului din strada 27 August,1”. Ziarul CUVÂNTUL a arătat anterior că, în realitate, cu aceşti bani, sub peretele clădirii Primăriei Rezina, a fost construit un havuz, lucrările fiind făcute la prețuri exagerate

Specialişti de la SRL OPAL-Succes, o întreprindere din Chişinău, specializată pe construcţia de piscine, havuzuri, băi etc., solicitaţi să estimeze preţul havuzului din Rezina, ne-au răspuns că tot echipamentul acestuia ar putea fi procurat cu maximum 4.300 de euro, iar lucrările de construcţie a cadei ar costa circa 3.000 de euro. Acest lucru înseamnă că "opera" de la Rezina ar valora cel mult 160.000 lei şi nu 642.707 lei, cât au plătit autoritățile raionale.

Andrian Furdui, care la acel moment exercita funcţia de arhitect al orașului Rezina, a afirmat că nu cunoaşte nimic despre acest obiect pentru că nu a fost coordonat şi nici aprobat de administraţia oraşului. Peste câteva luni de la finisarea lucrărilor administraţia raionului "s-a spălat" de havuz, transferându-l la balanţa primăriei.

Un alt proiect cu probleme este cel din satul Sârcova, pentru care a fost alocat  un grant de  3, 242 mln lei din Fondul Ecologic Naţional. Banii urmau să fie utilizați pentru  construcţia a 6,5 km de apeduct, 2 km de reţea de canalizare şi a unei staţii de epurare. La licitaţia de selectare a antreprenorului, desfăşurată la 8 mai 2013, s-au înscris cinci agenţi economici. Iniţial grupul de lucru a selectat şi a încheiat un contract de antrepriză cu SRL Capital, care se oferea să realizeze proiectul contra 3.427 mln. lei în trei luni calendaristice. Un alt participant la licitaţie, SRL Litarcom, care se angaja să efectueze aceleaşi lucrări la un preţ cu 5.000 lei mai mic, dar în decurs de 12 luni, a contestat decizia grupului de lucru pe motiv că a fost anunţat despre rezultatele tenderului cu 10 zile mai târziu decât prevede Legea privind achiziţiile publice.

Tenderul a fost repetat pe data de 13 iunie 2013, câștigătoare fiind desemnată  Litarcom SRL.  Potrivit contractului de antrepriză, lucrările trebuiau încheiate până la 14 iunie 2014, dar la trei ani distanță, obiectul  încă nu este dat în exploatare. „Toată suma a fost transferată, dar firma mai are de făcut lucrări în valoare de 18 mii lei. La toate intervenţiile noastre Liviu Jitari promite să încheie lucrările, dar mai departe de promisiuni nu se merge”, spune Nadejda Cioban,  primara satului Sârcova.

Un alt „monument” al afacerilor SRL Litarcom cu autorităţile din Rezina este staţia orăşenească de epurare. Pentru construcția acesteia au fost elaborate câteva proiecte pentru care s-au cheltuit sute de mii de lei. Realizarea ultimului dintre acestea a fost încredinţată, la începutul anului 2014, firmei Litarcom. În aprilie al aceluiaș an, Fondul Ecologic Naţional, a alocat pentru acest proiect 10 mln lei, cu alţi 1,87 mln lei contribuind Consiliul Raional Rezina. Deşi toți banii au fost cheltuiți, iar autoritățile au promis anterior că staţia va fi dată în exploatare în toamna lui 2015, aceasta încă nu funcționează.  

„În proiectul deja modificat lipsea a doua linie de alimentare cu energie electrică fără de care un asemenea obiect nu poate să funcţioneze normal; mai trebuie instalate două  deznisipătoare şi utilaj pentru dezactivarea grăsimilor şi evacuarea deşeurilor menajere, schimbat o parte din utilaj”, afirmă Grigore Carpov, inspector-şef interimar al Inspecţiei Ecologice Rezina, precizând că la moment iarăşi se lucrează la modificarea proiectului.

Am încercat în repetate rânduri să luăm legătură cu Liviu Jitari ca să aflăm şi explicația dumnealui vizavi de aceste probleme. Dar scrisorile trimise pe adresele oficiale ale firmelor se întorc înapoi cu inscripţia “adresatul lipseşte”, sau rămân fără răspuns.

O altă firmă – același mister              

Şi mai misterioasă este afacerea Consiliului Raional  Rezina cu IM ALTCOM IMPEX SRL, încheiată la 15 septembrie 2014 printr-un contract de achiziţie în valoare de 18 mln 80. 731 lei. Potrivit deciziei Consiliului din data de 24 aprilie 2014, pentru lucrări de eficiențizare energetică a instituțiilor publice din subordinea administrației raionului (spitalul raional, școli, grădinițe, case de cultură), din cele 27,7 mln lei din fondul disponibil, au fost alocate în total 3, 027 mln lei. În anul următor, în acest scop, oficial, CR Rezina n-a suporat niciun fel de cheltuieli. Dar potrivit unor documente, deja în mai 2015 Consiliul Rezina a achitat IM ALTCOM IMPEX SRL 13,67 mln lei, motivarea plății fiind foarte originală: ”pentru lucrări executate conform Procesului verbal” (!?).

Deoarece în informaţiile oficiale despre proiectele implementate în raion în domeniul eficientizării energiei termice nu figurează antreprenorul IM ALTCOM IMPEX SRL, ne-am adresat după comentarii la Direcţia Învăţământ, Tineret şi Sport Rezina şi Administraţia raionului Rezina.

Am solicitat direcției informații despre denumirea  întreprinderilor care  au participat în anii 2014-2016 la lucrările de eficientizare a energiei termice în instituţiile de educaţie din raion, instituțiile care au organizat licitaţiile respective,  sumele valorificate şi sursele de acoperire a cheltuielilor. Lilia Lazari, şefa direcției, ne-a informat că lucrări de eficientizare a energiei termice au fost efectuate la Gimnaziul Solonceni,  Gimnaziul Echimăuţi, LT “Ion Sarbu” din Ignăţei, iar antreprenorii au fost selectaţi prin licitaţii organizate de către administraţiile acestor instituţii, sursele financiare fiind alocate din componenta raională destinată instituţiilor de învăţământ. Șefa de la Educație a refuzat să ofere detalii despre firmele câștigătoare sau sumele alocate pentru lucrări. 

Și preşedinta raionului, Eleonora Graur, a refuzat să ne ofere detalii despre tranzacţiile de milioane cu  IM ALTCOM IMPEX SRL şi firmele lui Liviu Jutari. Dumneaei a refuzat să ofere orice informaţii la acest subiect, referindu-se la Legea cu privire la secretul comercial şi Legea privind achizițiile publice notând: “Consiliul raional este obligat să ia în consideraţie dreptul operatorului economic la protecţia proprietăţii intelectuale şi a secretului comercial”.

Expert: Autoritățile secretizează informațiile în mod abuziv

Stela Pavlov 

Stela Pavlov, expertă în cadrul Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului” consideră că pe parcursul ultimilor ani se atestă o tendință abuzivă de secretizare a informațiilor deținute de autoritățile publice, invocându-se varii motive, inclusiv secretul comercial.

„Potrivit Legii, prin divulgarea secretului comercial se înţeleg acţiunile intenţionate sau din imprudenţă ale funcţionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrătorilor agentului economic, precum şi ale altor persoane care dispun de informaţii ce constituie secret comercial care le-au fost încredinţate sau le-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca lor, ce au condus la dezvăluirea prematură, folosirea şi răspândirea necontrolată a acestora. Cu toate acestea, invocarea atât de catre operatorii economici, cât și de către autoritățile publice a confidențialității în cadrul procedurilor de achiziții publice nu este justificată. În acest context, președintele raionului nu avea nici un temei legal pentru îngrădirea accesului la informațiile de interes public din moment ce procedurile de achiziții publice au avut deja loc”, a spus experta.

Potrivit ei, soluția ar fi ajustarea cadrului legislativ și stabilirea unor repere pentru  informațiile confidențiale, precum și impunerea unor sancțiuni adecvate, eficiente și imediat aplicabile pentru încalcarea obligației de transparență.

Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii