Integritate

Ambiția lui Ion Ceban versus hotărârile Curții Supreme de Justiție

Primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban. Foto: Facebook.com
Autor: Ilie Gulca
19/09/2022 8302

Primăria municipiului Chișinău trebuie să plătească în total pretorilor și vicepretorilor demiși ilegal cel puțin 2,3 milioane de lei, echivalentul a 18 terenuri de joacă. Această sumă continuă să crească și nu se știe unde va ajunge. Edilul Ion Ceban a pierdut la Curtea Supremă de Justiție 9 litigii cu funcționarii pe care i-a demis ilegal din ambiția de a ține în aparatul primăriei persoanele sale fidele. După ce i-a fost aplicată o amendă pentru neexecutarea hotărârilor judecătorești, Ceban riscă dosar penal pentru că ignoră deciziile Curții Supreme de Justiție.  

În municipiul Chișinău sunt cinci funcții de pretori, care sunt asistanți de câte doi vicepretori, zece în total.  

Mandatul unui pretor sau vicepretor este de patru ani. Conform legislației, un pretor sau vicepretor nu poate să fie demis decât de autoritatea care l-a numit în funcție și în baza unui motiv întemeiat.

Instabilitatea politică din 2018-2019 cu succesiunea Silviei Radu, Ruslan Codreanu, Adrian Talmaci și a lui Ion Ceban a generat o serie amplă de numiri și demiteri care au ajuns în instanță.

Astfel, în ultimii trei ani, conform datelor Primăriei Municipiului Chișinău, pe rolul instanțelor judecătorești sunt 9 litigii între persoanele care au deținut funcțiile de pretori și vicepretori și primarul municipiului Chișinău.

Practica este simplă, după ce a fost demis de către primar, un pretor sau vicepretor atacă hotărârea în judecată. După decizia Curții de Apel, hotărâre executorie, primăria emite două dispoziții - una de angajare și alta de demitere. Având acest act administrativ la mână, pretorul sau vicepretorul demis atacă din nou dispoziția în judecată în cel mai scurt timp posibil. 

Odată ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) se pronunță, funcționarul demis așteaptă să își ridice banii și luptă în continuare pentru a demonstra ilegalitatea celorlalte demiteri aflate pe rol în instanțele de fond sau de apel. Această practică s-a transformat într-un cerc vicios din care se pare că nu există nicio ieșire, iar primăria continuă să plătească.

Direcția managementul resurselor umane a Primăriei Chișinău a evitat să numească o sumă exactă pe care a achitat-o sau urmează să o achite vicepretorilor și pretorilor revocați în urma unor unor hotărâri definitive.

Adrian Talmaci, secretar al Consiliului Municipal Chișinău

Primarul general are dreptul să își ia consilieri, pretori, vicepretori, persoane care sunt în echipa lui. Ei nu se bucură de stabilitate în funcție. Persoanele astea sunt numite pe perioada mandatului de demintate publică; dacă un pretor nu este acceptat de primar, trebuie să plece. Din păcate, atunci când s-au pornit toate litigiile astea, la Curtea Supremă de Justiție, au ajuns punțin la altă concluzie. Asta este situația. Așa cazuri au mai avut loc, asta e ceva normal. 

Dorel Rotaru, avocatul a patru persoane demise de primar

Invocarea acestor argumente, în viziunea mea, este nefondată. Instanțele de judecată care au examinat aceste dosare au verificat respectarea normelor juridice și au adoptat hotărâri judecătorești definitive. Dacă reprezentanții Primăriei Municipiului Chișinău au alte opinii, trebuie să propună modificări legislative. Pe moment, ceea ce face primarul municipiului Chișinău este un abuz grav și riscă un dosar penal pentru ignorarea cadrului juridic existent.

 

Viceprimarul Ilie Ceban a precizat că pretorul este o persoană cu funcție de demnitate publică, numit și demis de către primarul general în conformitate cu Legea nr. 199 din 16 iulie 2010. Pretorul este asistat de către vicepretori, persoane cu funcții de demnitate publică, numite și revocate de primarul general la propunerea pretorului.

Majoritatea demiterilor cu pricina au la bază articolul 22, alineatul 3, ale legii menționate mai sus: încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcţie a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorităţii care l-a numit în funcţie.

De cealaltă parte, avocații foștilor pretori și vicepretori demiși ilegal spun în instanțe că această lege prevede doar procedura, și nu temeiul pentru revocare. Mai mult, Curtea Constituțională a decis în 2011 că persoanele cu funcții de demnitate publică nu se înscriu în categoria funcțiilor politice.

CIJM a studiat cazurile celor 9 pretori și vicepretori demiși ilegal conform hotărârilor judecătorești. Toți aceștia au câștigat la CSJ, iar Primăria este obligată să le achite salariile pentru ani de zile. În baza hotărârilor judecătorești, CIJM a stabilit că Primăria Municipiului Chișinău este obligată să plătească cel puțin 2,3 milioane de lei. Valoarea salariilor plătite variază în funcție de termenul stabilit de magistrați - decizia primei instanțe sau restabilirea în funcție. Odată restabiliți, pretorii și vicepretorii demiși merg din nou în judecată și totul reîncepe de la capăt. 

Galina Bostan by Ilie Gulica

Galina Bostan, pretor de Ciocana. Un „pretins” precedent

Pretora sectorului Ciocana, Galina Bostan, a fost numită în funcție în 2007 și a fost demisă de primarul general interimar Silvia Radu pe 15 martie 2018.

Pe 5 iunie 2018, magistrara Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Rodica Berdilo, a restabilit-o în funcție și a dispus să i se achite salariul pentru perioada 16 martie 2018 - 6 iunie 2018. La 10 august 2018, Galina Bostan a fost demisă de un alt interimar, Ruslan Codreanu. Pretorul de Ciocana a solicitat în instanță anularea deciziei lui Codreanu și achitarea salariului pentru perioada în care a fost demisă.

Pe 1 octombrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a respins cererea Galinei Bostan privind restabilirea la serviciu și achitarea salariului pentru „absența forțată”, invocând articolul 22, alineatul 3, din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Curtea de Apel Chișinău a respins, pe 14 martie 2019, cererea Galinei Bostan și a menținut hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Galina Bostan. Captură de ecran: Youtube.com

CSJ a casat, la 20 noiembrie 2019, decizia Curții de Apel Chișinău şi hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Magistrații Înaltei Curți au constatat că prima instanță și cea de apel au aplicat „eronat” normele de drept procedural. Astfel, Galina Bostan a fost restabilită în funcția de pretor al sectorului Ciocana.

În același timp, Primăria municipiului Chișinău a fost obligată să îi achite salariul pentru „absența forțată de la muncă” pentru perioada 10 august 2018–20 noiembrie 2019, circa 230.000 de lei; un prejudiciu moral în valoare de 7.700 de lei și alte 3.000 de lei pentru asistența juridică.

În declarația de avere și interese personale depusă la 23 decembrie 2019, Galina Bostan a indicat un venit de 173.924 de lei ridicat în calitate de „salariu pentru absența forțată de la serviciu”.

Oleg Rațoi by Ilie Gulica

Oleg Rațoi, pretor al sectorului Botanica

Oleg Rațoi a obținut câștig de cauză în trei dosare civile la CSJ pentru faptul că a fost demis ilegal din funcția de pretor al sectorului Botanica. 

În cele trei demiteri - 28 noiembrie 2018, 24 mai 2019 și 24 februrie 2020 -, el a invocat același articol din Legea nr. 199 din 2010. Oleg Rațoi a fost numit în funcția de pretor al sectorului Botanica pe 21 iulie 2017, în timpul mandatului lui Dorin Chirtoacă.  

Prima demitere - 90.000 de lei

Pe 28 noiembrie 2018, primarul general interimar Ruslan Codreanu a semnat dispoziția prin care Oleg Rațoi a fost demis în temeiul cererii de demisie.

„În timpul administrației dlui Codreanu, am fost invitat la o discuție, chiar amicală, în care mi s-a spus că ar fi bine să ne despărțim. Din fierbințeală, am scris cererea și i-am dat-o, după care mi-am zis, de ce ar trebui să îmi dau demisia? Am vrut, până la urmă, să aflu motivul pentru care ar trebui să plec”, relatează Oleg Rațoi. 

Legislația îi permite unui funcționar să își retragă cererea de demisie în decurs de șapte zile. „Astfel, am depus o altă cerere prin care mi-am retras-o pe cea de demisie. El [Codreanu - n.r.] nu a acordat nicio atenție, după cum se procedează și acum”, a precizat el.

Așa a început litigiul lui Oleg Rațoi cu Primăria municipiului Chișinău în noiembrie 2018, care durează până în prezent.

Pe 21 mai 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a anulat dispoziția cu privire la demiterea lui Oleg Rațoi și a dispus restabilirea acestuia la serviciu cu achitarea salariului pentru perioada 3 decembrie 2018-21 mai 2019.

A doua demitere - 90.000 de lei

Pe 24 mai 2019, primarul general interimar Codreanu a emis două dispoziții în cazul lui Rațoi: una cu privire la restabilirea în funcție începând cu 3 decembrie 2018, iar cealaltă despre demiterea lui Rațoi chiar din aceeași zi.

Fostul primar interimar Ruslan Codreanu spune că Oleg Rațoi a depus cerere de eliberare și a fost eliberat în baza cererii. „După ce și-a schimbat decizia, eu nu am mai intrat în jocurile astea. Am impresia că a fost curățat Lacul din Valea Trandafirilor de toate buticurile. Vreo două luni de zile am tot am încercat să îl determin pe dl Rațoi să curățe locul și tot auzeam argumente de ce nu se poate face lucrul ăsta”, își amintește Codreanu circumstanțele demiterii lui Oleg Rațoi.

Rațoi a continuat lupta în instanță pentru a-și face dreptate. „Așa am mers în instanță și am atacat actul cu privire la demiterea mea”, spune el, invocând că persoanele cu funcții de demnitate publică sunt numite pe un mandat de patru ani. În opinia sa, primarul general interimar al mun. Chișinău prin emiterea deciziei cu pricina a mimat restabilirea sa la serviciu. De asemenea, el a solicitat să i se achite salariul deoarece angajatorul este obligat să repare prejudiciul salariatului în cazul restabilirii la locul de muncă.

Astfel, pe 8 octombrie 2019, înaintea alegerilor locale, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a anulat dispoziția primarului cu privire la demiterea lui Oleg Rațoi din funcția de pretor și cu privire la restabilirea în funcția de pretor al sectorului Botanica. Instanța a obligat primarul general interimar al mun. Chișinău să îi achite lui Oleg Rațoi salariul de 12.000 de lei pentru absența forțată de la muncă și, de asemenea, pentru perioada 24 mai 2019–8 octombrie 2019 - circa 50.000 de lei.

„După primul act de demitere și până la restabilire, nu mi-a fost achitat niciun leu. S-a ajuns până la instanța supremă și abia atunci mi-au fost plătiți banii pe jumătate de an”, a menționat Rațoi. 

Oleg Rațoi. Facebook.com

A treia demitere

Pe 3 noiembrie 2019, în fruntea municipiului Chișinău a fost ales socialistul Ion Ceban. „Conform hotărârii instanței, ei trebuiau să mă pună în funcție imediat. Nu trebuie să aștepți un primar nou. Există serviciul juridic și serviciul de resurse umane, care trebuie să aplice aceste hotărâri judecătorești. Nu a fost făcut acest lucru”, își amintește pretorul.

Primăria a reacționat la decizia Judecătoriei Chișinău din 8 octombrie 2019 abia pe 24 februarie 2020, când a fost repus în funcție și demis din nou.  

Oleg Rațoi a acționat ordinul primarului în judecată. Astfel, pe 12 martie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, i-a dat câștig de cauză. Primarul a fost obligat să îi achite salariul începând cu 24 februarie 2020 și până la restabilirea în funcție, precum și despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în mărimea unui salariu mediu lunar.  

Prin decizia din 26 iunie 2020, Curtea de Apel Chişinău a respins apelul primarului general și a menţinut hotărârea din 8 octombrie 2019 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani.

Au urmat alte două decizii care i-au dat câștig de cauză pretorului. Pe 27 noiembrie 2020, a fost invitat de către angajații Secției resurse umane a Primăriei și i-au fost înmânate trei dispoziții ale primarului general: din 16 noiembrie 2020 cu privire la executarea hotărârii Judecătoriei Chișinău din 24 februarie 2020, cu privire la abrogarea unor dispoziții din 24 februarie 2020, cu privire la revocarea din funcția de pretor al sectorului Botanica. 

Primarul a mai dispus achitarea dreptului salarial pentru absența forțată de la locul de muncă pentru perioada 3 decembrie 2018 – 21 mai 2019, pentru executarea hotărârii judecătorești din 21 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, și pentru perioada 24 mai 2019 – 8 octombrie 2019 întru executarea hotărârii din 8 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. 

„Cei de la primărie trebuie să execute și să nu aștepte decizia CSJ deoarece sunt pasibili de infracțiune – neexecutarea hotărârilor judecătorești. Mai mult, ei pot să fie învinuiți de executare fictivă pentru faptul că te angajează și te demite imediat. Nu ai lucrat nicio secundă”, afirmă Oleg Rațoi. 

„În cazul nostru, continuă Rațoi, pe lângă faptul că primarul execută fictiv deciziile judecătorești, se mai face și un prejudiciu material, nouă ni se achită niște bani. În perioada 2019–2020, sectorul Botanica a avut doi pretori. Eu nu merg în instanță pentru că mi-i rușine și nici nu vreau”, a subliniat el. 

Fostul pretor susține că înțelege argumentul lui Ion Ceban că își construiește echipa, doar că pentru toate aceste fapte ale sale nu există acoperire legală. „Abuzul în serviciu presupune că trebuie să existe neapărat funcție și prejudiciu. În aceste cazuri sunt toate elementele de abuz de putere. Nu îl cunosc pe dl Ceban, nu l-am văzut niciodată. El trebuie să invite oamenii ăștia la o discuție, să comunice cu ei”, a sugerat Rațoi, care a obținut câșgit de cauză și îl treilea dosar. Acum el așteaptă să ridice salariul pentru lipsa forțată de la serviciu în valoare de circa 400.000 de lei.

Valentin Vdovicenco by Ilie Gulica

Vicepretorul sectorului Râșcani, Valentin Vdovicenco. CSJ a emis în cazul vicepretorului sectorului Râșcani, Valentin Vdovicenco, versus primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, două decizii definitive. Cazul fostului vicepretor de Râșcani este important și creează un precedent deoarece în urma unei decizii a CSJ din 4 iunie 2022, primarul Ion Ceban a fost sancționat cu amendă de 7.500 de lei pentru neexecutarea hotărârii judecătorești.

Iar pe 29 iunie 2022 CSJ l-a obligat pe primar să anuleze ordinul de revocare a lui Valentin Vdovicenco din funcția de vicepretor și să i se achite salariul pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă – 2 martie 2020 – 24 noiembrie 2020 – peste 100.000 de lei.

Prima demitere - 100.000 de lei 

Numit în funcţia de vicepretor al sectorului Râșcani pe 1 august 2019, Valentin Vdovicenco a fost a fost revocat de primarul Ion Ceban pe 3 martie 2020. Vdovicenco a solicitat anularea ordinului cu privire la demiterea sa, acuzând că are la bază criterii politice. Mai mult, după spusele sale, Ion Ceban vrea să își pună în funcțiile administrative doar oamenii săi pentru a evita scurgerea informațiilor în afara grupului său de persoane. 

„Am cerut să mi se indice un motiv pentru care am fost demis. Am întârziat la lucru sau altceva… Au trecut doi ani de judecată și nu a fost prezentat niciun motiv până în prezent”, spune vicepretorul. 

Pe 25 ianuarie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău, Primăria municipiului Chișinău a emis două decizii în cazul lui Valentin Vdovicenco – prima de restabilire și a doua de revocare. Astfel, a apărut un alt litigiu între primarul de Chișinău și Valentin Vdovicenco, pentru cea de-a doua revocare a lui Valentin Vdovicenco. 

A doua demitere - 55.000 de lei

Pe 13 aprilie 2022, Valentin Vdovicenco l-a acționat în judecată pe primar pentru a doua demitere. Drept consecință, pe 28 iunie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani, a obligat primarul general să îl restabilească în funcție și să îi achite salariul pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă 25 ianuarie 2022 - 28 mai 2022. Primăria Chișinău trebuie să îi plătească vicepretorului Vdovicenco alte circa 55.000 de lei.  

Valentin Vdovicenco subliniază că prejudiciile provocate bugetului municipiului Chișinău trebuie să fie achitate din buzunarul celui care emite deciziile ilegale. „Viceprimarul a luat decizia asta ilegală, el trebuie să plătească”, a spus Vdovicenco. 

„Acesta este un precedent foarte urât. Din punctul meu de vedere, eu nu am înțeles ce a făcut CSJ. Magistrații trebuie să facă o claritate ca justițiabilul să știe cum să procedeze pentru a evita asemenea litigii”, a spus la telefon o angajată a Direcției asistență juridică, solicitând anonimatul pentru că nu are delegație să vorbească. Ea a subliniat că executarea hotărârilor judecătorești în cazul bugetului public este reglementată de un cadru juridic special. 

Sergiu Secrieru by Ilie Gulica

Vicepretorul sectorului Ciocana, Sergiu Secrieru. Primarul Ion Ceban și Pretura Ciocana sunt buni de plată și în litigiul lor cu vicepretorul de Ciocana, Sergiu Secrieru, după ce CSJ a respins două recursuri ale edilului capitalei. 

În ambele cazuri, fostul vicepretor a denunțat primarul și Pretura Ciocana că a fost dat afară în perioada în care se afla în concediul medical. 

Prima demitere - peste 156.000 de lei

Decizia din 6 iulie curent a CSJ vizează demiterea lui Sergiu Secrieru pe 5 martie 2019 de către primarul interimar Ruslan Codreanu. Sergiu Secrieru a fost demis în urma unui demers al pretorului Sinilga Școlnic.

Pe 19 martie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a anulat dispoziția primarului Codreanu și a obligat autoritatea locală să îl restabilească pe Sergiu Secrieru în funcția de vicepretor, precum și să îi achite drepturile salariale pentru perioada absenței forțate de la serviciu. 

Astfel, instanța de judecată a calificat ilegală concedierea salariatului în perioada aflării acestuia în concediu medical. Drept consecință, primăria a fost obligată să îl restabilească pe Sergiu Secrieru în funcția de vicepretor și să îi achite salariul pentru perioada absenței forțate de la serviciu.

Fostul primar interimar Ruslan Codreanu spune că în cazul lui Sergiu Secrieru a fost demersul de eliberare a vicepretorului, „foarte clar”, semnat de pretora de Ciocana Sinilga Școlnic. „În baza demersului pretorului, eu, în calitate de interimar, am semnat dispoziția de eliberare. Ce face instanța pe mine mă depășește”, a relatat Codreanu. 

Pe 5 mai 2020, Primăria municipiului Chișinău, condusă de această dată de Ion Ceban, a contestat hotărârea din 19 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, solicitând respingerea solicitării lui Sergiu Secrieru. Pe 17 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a obligat Primăria municipiului Chișinău să îl restabilească pe Secrieru în funcția de vicepretor al sectorului Ciocana și să îi achite leafa pentru perioada absenței forțate de la serviciu.

Numai că la 13 decembrie 2021, primarul Ion Ceban a solicitat CSJ casarea deciziei instanței de apel din 17 noiembrie 2021 și emiterea unei noi decizii privind declararea drept inadmisibilă a cererii de chemare în judecată înaintată de Secrieru.

Sergiu Secrieru. Foto: zdg.md

A doua demitere - circa 260.000 de lei

După ce a fost demis pe 5 martie 2019, în urma unei hotărâri judecătorești, primarul Ion Ceban l-a restabilit pe Sergiu Secrieru pe 17 aprilie 2020 în funcția de vicepretor.

Pe 24 iulie 2020, Secrieru a solicitat să i se acorde concediu medical din 3 august 2020 pe o perioadă de 30 de zile. În timp ce se afla în concediu medical, pe 29 iulie 2020, primarul Ceban a emis o nouă decizie privind demiterea vicepretorului de Ciocana.

Pe 10 noiembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a anulat dispoziția din 29 iulie 2020 a primarului cu privire la revocarea vicepretorului. Astfel, Sergiu Secrieru a fost restabilit în funcția de vicepretor de Ciocana. Primăria mun. Chișinău a fost obligată să îi achite lui Sergiu Secrieru salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 29 iulie 2020-10 noiembrie 2021, cu reținerea impozitului obligatoriu, ceea ce constituie circa 260.000 de lei.

Pe 23 ianuarie 2022, Primăria municipiului Chișinău l-a repus în funcție pe Secrieru, dar a refuzat să îi achite salariul. În aceeași zi, Secrieru a fost demis, pentru a treia oară. El susține că Primăria Municipiului Chișinău nu a executat deciziile judecătorești în cazul său.

A treia demitere

Pe 15 noiembrie 2021, primarul a contestat decizia Curţii de Apel Chişinău. În argumentarea cererii de recurs, Primăria a spus că Sergiu Secrieru a fost demis din cauza comportamentului său în funcția de vicepretor și a lipsei de profesionalism. CSJ a respins recursul primarului Ion Ceban.

Pe 28 septembrie, Sergiu Secrieru și Primăria Chișinău sunt părți ale unui nou litigiu, de data asta, pentru cea de-a treia demitere din 23 ianuarie 2022.

Ilie Țurcan by Ilie Gulica

Ilie Țurcan, vicepretor al sectorului Ciocana

Vicepretorul sectorului Ciocana, Ilie Țurcan, a fost demis pe 2 martie 2020. Țurcan l-a acționat în judecată pe primarul Ceban, invocând faptul că motivul demiterii sale a fost unul bazat pe criterii politice. „Despre acest fapt a menționat chiar pe verso-ul dispoziției de revocare când copia acesteia i-a fost eliberată”, se menționează în hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pronunțată la 1 decembrie 2020.

„Pe parcursul perioadei de lucru în funcția de vicepretor nu a fost sancționat disciplinar, nu a avut niciodată obiecții sau critici față de executarea corectă a obligațiilor de muncă. Mandatul demnitarului este de patru ani, dacă un alt termen nu este stabilit prin Constituție sau prin legea specială ce reglementează activitate acestui demnitar”, se mai menționează în aceeași decizie.

Astfel, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a satisfăcut reclamația lui Ilie Țurcan și a obligat primarul să îl restabilească la serviciu, inclusiv cu achitarea salariului pentru perioada 2 martie 2020 – 1 decembrie 2020, ceea ce constituie 117.000 de lei.

Primarul Ion Ceban a contestat decizia primei instanțe mai întâi la Curtea de Apel Chișinău și, apoi, la CSJ. Pe 1 decembrie 2021, Înalta Curte a respins demersul edilului. Contactat de CIJM, Ilie Țurcan a declarat că a ajuns la o înțelegere amiabilă cu primarul general.

Eugenia Graur by Ilie Gulica

Vicepretorul sectorului Centru, Eugenia Graur

Eugenia Graur a fost demisă la 26 iulie 2019 după ce solicitase să i se acorde concediu anual. Considerând dispoziția primarului general interimar, Adrian Talmaci, drept ilegală și abuzivă, Eugenia Graur a atacat-o în instanță și a obținut câștig de cauză pe 22 octombrie 2020. 

Prima demitere

Astfel, prin decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, primarul municipiului Chișinău a fost obligat să o restabilească în funcție și să îi achite salariul pentru perioada în care a fost absență forțată la serviciu.

La 2 februarie 2021, Curtea de Apel Chișinău a declarat inadmisibilă cererea de chemare în judecată înaintată de Graur versus Primăria mun. Chișinău privind restabilirea în funcție, achitarea plăților salariale și a prejudiciului moral.

Eugenia Graur. Foto: Facebook.com

În motivarea deciziei, instanța de apel a apreciat drept neîntemeiate pretențiile apelantului precum că în cazul eliberării Eugeniei Graur din funcția de vicepretor al sectorului Centru nu era necesar invocarea temeiului de drept odată ce dreptul de a numi în această funcție este al primarului.

La 16 iunie 2021, CSJ a casat decizia Curții de Apel Chișinău și a adoptat o decizie nouă prin care s-a menținut hotărârea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râșcani.

Prin urmare, Primăria a fost obligată să o restabilească în funcție pe Eugenia Graur și să îi achite salariul. Primăria a refuzat să execute decizia din 16 iunie 2021 a CSJ. Drept urmare, Eugenia Graur a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere privind inițierea procedurii de executare a hotărârii CSJ.

 

A doua demitere

În cele din urmă, Primăria a restabilit-o pe Eugenia Graur în funcţie abia pe 7 decembrie 2021 şi a obligat Pretura sectorului Centru să îi achite salariul pentru perioada 26 iulie 2019 – 6 decembrie 2021, ceea ce constituie 364.000 de lei.

În aceeaşi zi, Primăria a emis o altă dispoziţie prin care a demis-o repetat Eugenia Graur. Drept consecință, femeia a acționat în instanță Primăria pentru că și-a executat „formal” obligațiile, spunând că restabilirea în funcție nu se reduce la anularea dispoziției de demitere și achitarea salariului, ci repunerea reală în funcție. Cauza a fost restituită pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău.

Valeriu Nemerenco by Ilie Gulica

Valeriu Nemerenco, pretor și vicepretor al sectorului Buiucani. Valeriu Nemerenco a deținut funcția de pretor al sectorului Buiucani 29 de ani: din 1990 până în 2019. Pe 25 iulie 2018, primarul general interimar Ruslan Codreanu l-a reconfirmat în funcţia de pretor, cu statut de demnitate publică pentru un mandat de patru ani. La peste un an distanță, pe 14 mai 2019, același edil l-a demis.

Ulterior, pe 16 mai 2019, Nemerenco a fost angajat în funcția de vicepretor de unde a fost demis de către primarul general interimar Adrian Talmaci pe 16 septembrie 2019. Valeriu Nemerenco a contestat dispozițiile ambilor primari, invocând că nu au fost indicate cauzele pentru care a fost revocat.

Pe 3 decembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a obligat Primăria să îl restabilească în funcția de pretor pe Valeriu Nemerenco și să îi achite salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 15 mai 2019 – 3 decembrie 2020 - peste 300.000 de lei.

De asemenea, magistrații au dispus încasarea de la primarul general în beneficiul lui Valeriu Nemerenco prejudiciul moral în valoare de 10.000 de lei.

Valeriu Nemerenco. Foto: moldopres.md

La 30 decembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a anulat dispoziția primarului general cu privire la demiterea lui Valeriu Nemerenco din funcția de vicepretor al sectorului Buiucani. Primarul general a fost obligat să îl restabilească în funcția de vicepretor pe Valeriu Nemerenco și să îi achite salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 16 septembrie 2019 - ziua repunerii în funcţia de vicepretor al sectorului Buiucani.

Pe 20 aprilie 2021, Curtea de Apel Chişinău a casat parțial hotărârea din 3 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în partea ce ține de încasarea de la primarul general în beneficiul lui Nemerenco Valeriu a prejudiciului moral în valoare de 10.000 de lei.

În rest, hotărârea din 3 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost menținută. Pe 28 septembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul primarului general Ion Ceban și a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu privirea la revocarea din funcția de vicepretor.

La 20 octombrie 2021, primarul general contestat decizia Curții de Apel Chișinău la CSJ. Înalta Curte a respins recursul primarului general. Pe 23 martie 2022, conform declarației de avere și interese personale, Valeriu Nemerenco a fost angajat în funcția de pretor al sectorului  Buiucani.

Petru Budurin by Ilie Gulica

Petru Budurin, vicepretor al sectorului centru.

Pe 25 iulie 2018, Petru Budurin a fost numit în funcția de vicepretor al sectorului Centru. La 25 iulie 2019, primarul interimar Adrian Talmaci l-a demis din funcția de vicepretor al sectorului Centru. Petru Budurin a declarat că a fost demis ilegal, fără niciо probă, niciun fapt confirmat despre încălcări аle obligațiilor sale de serviciu, „doar niște declarații generale”.

„Conducerea Primăriei, cu orice preț, pe motive politice, a vrut să elibereze din funcție toate persoanele incomode, fără niciun temei legal și toate aceste eliberări sunt contrare legislației în vigoare”, a menționat Budurin în denunțul său.

Pe 29 iunie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a anulat dispoziția primarului general și a decis restabilirea lui Petru Budurin în funcția de vicepretor, inclusiv achitarea salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă - 25 iulie 2019 - 29 iunie 2020, circa 143.000 de lei.

Pe 23 februarie 2021, Curtea de Apel Chișinău a emis o nouă decizie în acest caz. Magistrații au anulat dispoziţia primarului general privind repunerea în drepturile salariale a lui Petru Budurin. În același timp, a fost declarată inadmisibilă acțiunea înaintată de Petru Budurin împotriva primarului general privind obligarea restabilirii în funcţie, repararea prejudiciului material și moral.

La 21 iulie 2021, CSJ a casat decizia din 23 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a decis restabilirea în funcţie a lui Petru Budurin, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Petru Budurin a declarat pentru CIJM că a ajuns la o înțelegere cu primăria, i-a fost achitat salariul de peste 140.000 de lei și a plecat. El consideră că aceste litigii ar putea fi soluționate prin modificarea legislației. „Dacă primarul ar plăti din buzunarul său aceste salarii, ar restabili în funcția pretorii și vicepretorii a doua zi. I-ar căuta, i-ar lua în brațe și i-ar aduce la serviciu. Dar dacă se achită aceste salarii din bugetul public, te poartă pe drumuri până când se deschide cauză pentru ne-executare. Asta înseamnă minimum trei ani de ani zile de ședințe în judecată”, a spus el. 

Fostul primar interimar și actualul secretar interimar al Consiliului Municipal Chișinău, Adrian Talmaci, nu vede nicio problemă în aceste litigii păguboase pentru banii publici. În opinia sa, cei care se fac vinovați de aceste pierderi sunt magistrații. „Primarul general are dreptul să își ia consilieri, pretori, vicepretori, persoane care sunt în echipa lui. Primarul nu vrea să lucreze cu el, dar instanța îl obligă”, a spus el. 

Anghelina Mistreț, vicepretor al sectorului Centru

Blue and Black Timeline Presentation by Ilie Gulica

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

Pe 26.07.2019, Anghelina Mistreț a fost numită în funcția de vicepretor al sectorului Centru. Pe 02.03.2020, a fost demisă de primarul general al mun. Chișinău. Angelina Mistreț a acționat în judecată decizia primarului, motivând că a fost demisă pe criterii politice. La 1 august 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a obligat primarul general să o restabilească în funcție și să îi achite salariul pentru perioada de lipsă forțată de la serviciu.

Pe 23 februarie 2021, Curtea de Apel Chişinău a casat hotărârea din 1 august 2020 a Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani și a emis o altă hotărâre: a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Mistreţ Angelina, a anulat actul administrativ de demitere al primarului general al municipiului cu repunerea reclamentei în drepturile salariale.

Magistrații au declarat inadmisibile pretenţiile Angelinei Mistreţ privind restabilirea în funcţia anterior deţinută și încasarea prejudiciului material sub formă de despăgubire în mărimea salariului mediu pentru absenţă forţată de la muncă din 3 martie 2020 până la restabilirea în funcţie, ceea ce constituie cel puțin 100.000 de lei. Pe 23 iunie 2021, CSJ a respins recursul primarul general.

CIJM a solicitat serviciului de presă al primăriei o declarație de la primarul Ion Ceban, dar a fost direcționat spre Direcția asistență juridică. Nici angajații acestei structuri nu au oferit nicio declarație până la publicarea articolului, motivând că nu au un răspuns aprobat de șefii lor. 

Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”,  desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii