Integritate

Identitatea imaculată a „bancherului negru”

Oligarhul fugar, Vladimir Plahotniuc, a ordonat SIS-ului să-i ofere bancherului rus, Gherman Gorbunțov, o nouă identitate 

Gherman Gorbunțov
Autor: Mădălin Necșuțu, Ilie Gulca
09/07/2021 13013

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) au intrat în posesia unui document care demonstrează că Gherman Gorbunțov, controversatul bancher rus implicat în scheme de spălări de bani, a obținut, la solicitarea Serviciului de Informații și Securitate (SIS), un alt pașaport moldovenesc pe numele de Ivan Piotr Kirov. 

Mai  exact, este vorba de un extras din Registrul de Stat al Populației despre noua identitate a lui Gherman Gorbunțov. Potrivit documentului, părinții lui Ivan Kirov sunt Kirov Piotr și Kirov Lidia. În noul document, acesta s-a născut la Tiraspol și este cetățean al Republicii Moldova, dar păstrează ca dată de naștere data sa reală care apare în sursele publice, 12 aprilie 1966.

Actul de identitate nu conține nimic despre naționalitatea, situația militară și studiile deținătorului. Drept solicitant al noii identități figurează Serviciul de Informații și Securitate. Destinația actului de identitate este pașaport „de serviciu”.

Solicitată să ofere detalii despre temeiul acordării acestui document cetățeanului Gherman Gorbunțov pe numele unei alte identități, responsabila de comunicare cu presa a Serviciului de Informații și Securitate, Daniela Mînzat, ne-a comunicat că această structură nu a făcut o asemenea solicitare. 

„SIS nu a solicitat acordarea cetățeniei Republicii Moldova, inclusiv sub o altă identitate, cetățeanului Gorbunțov Gherman d.n. 12.04.1966”, a spus Daniela Mînzat. 

Solicitările reporterilor CIJM față de Agenția Servicii Publice și Ministerul Afacerilor Interne au rămas fără răspuns. 

Cel care a făcut public faptul că Gherman Gorbunțov, supranumit „bancherul negru”, ar deține pașaport moldovenesc sub o altă identitate a fost actualul primar de Bălți, Renato Usatîi, candidat la funcția de deputat în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie pe lista Blocului Electoral cu aceeași denumire. 

Usatîi a declarat în decembrie 2019, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, că bancherul rus Gorbunțov are dublă identitate în R. Moldova.

„Pot să vă spun astăzi cu certitudine și în timpul apropiat voi demonstra și probe. Plahotniuc i-a mai eliberat lui Gorbunțov un pașaport pentru ca să îl protejeze și pentru ca acesta să nu nimerească în vizor, pe numele Piort Kirov””, a declarat liderul Partidului Nostru.

Totodată, actualul primar de Bălți a mai spus că fostul președinte Igor Dodon ar fi știut despre acest lucru.

După obținerea documentului, reporterii CIJM au solicitat serviciului de presă al Blocului Electoral Renato Usatîi să ofere mai multe detalii despre circumstanțele în care Gorbunțov a obținut pașaport pe o altă identitate, dar serviciul presă al formațiunii a refuzat să comenteze. 

„Clubul select” al celor cu duble identități

La rândul său, fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a afirmat în februarie 2020 că două persoane ar fi obținut ilegal a doua identitate.

Igor Dodon și Renato Usatîi în perioada protestelor din 2015. Foto: zdg.md

„Una este Plahotniuc, iar pe cea de-a doua nu am numit-o [din cauza că] serviciile mi-au spus că este informație secretă. A doua persoană nu este Iaralov, pe care mi-au prezentat-o atunci. A doua persoană este Vaja Jhashi”, a spus Dodon în cadrul videoblog-ului săptămânal „Președintele răspunde”.

După declarațiile lui Dodon, deputatul Platformei DA, Chiril Moțpan, l-a criticat pe fostul președinte socialist că a făcut publice informațiile despre „clubul select” al persoanelor cu duble identități abia în februarie 2020, deși ar fi știut despre acest lucru încă în iulie 2019, imediat după fuga lui Plahotniuc din iunie 2019. 

 „Domnul președinte Igor Dodon a fost informat de către mine personal încă la 1 iulie 2019 printr-o scrisoare secretă, cu titlu personal, despre anumite ilegalități care se întâmplau în acea perioadă [regimul Plahotniuc – n.r.]. Inclusiv despre faptul că prin scrisoarea secretă numărul 78 / C, adresată personal pe 1 iulie 2019, l-am informat că Plahotniuc ar deține o dublă identitate”.

În cadrul aceleiași conferințe de presă, parlamentarul Chiril Moțpan a făcut publice actele emise pe numele lui Novac Vladislav Vladimir (Vladimir Plahotniuc) și al lui Reznik Aleksandr Mihail (Vaja Jhashi).  

De asemenea, Usatîi l-a acuzat public pe fostul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, că i-ar fi acordat lui Gorbunţov cetăţenia moldovenească prin decret prezidenţial. Anterior, în 2016, şi liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, declarase într-o postare pe Facebook același lucru. 

De altfel, acest lucru se confirmă prin căutare în Monitorul Oficial. Fostul președinte Vladimir Voronin a fost cel care i-a acordat cetăţenia Republicii Moldova „bancherului negru”. 

„În temeiul art. 88, lit. c) din Constituția Republicii Moldova și al art. (2) din Legea cetățeniei Republicii Moldova, Președintele Republicii Moldova decretează: Articol unic. – Se acordă cetățenia Republicii Moldova domnului German GORBUNTSOV (ortografie diferită), născut în 1966 în Federația Rusă.”, se arată în Monitorul Oficial.  

Povestea bancherului negru

Gherman Gorbunțov este un bancher rus care a deținut mai multe funcții importante în bănci din Republica Moldova. 

Supranumit „bancherul negru”, pe numele căruia au fost deschide dosare penale în Republica Moldova pentru spălare de bani și evaziune fiscală, a deținut pachetul majoritar de Universalbank din 2008 până la mijlocul anului 2012.
 

O filială a Universalbank din Bălți. Foto: esp.md 

Universalbank a fost preluată de către compania Mep Group, înregistrată în insulele Seychelles şi reprezentată în R. Moldova de Renato Usatîi, principalul rival al lui Gorbunțov.

Primarul de Bălți, Renato Usatîi, a susținut că Gorbunțov spală prin Universalbank, între 5 și 10 milioane de dolari pe zi. Gorbunțov a negat aceste acuzații. Banca a falimentat în urma unui atac raider care ar fi fost organizat, susținea Gorbunțov, de către Renato Usatîi, fapt negat de cel din urmă.

Pe 23 martie 2012, Gorbunțov a fost ținta unei tentative eșuate de asasinat în scara blocului unde locuia la Londra. 

Executantul asasinatului este interlopul Vitalie Proca, originar din R. Moldova, care şi-a recunoscut vina. În prezent, Proca îşi ispăşeşte pedeapsa în România după ce a mai încercat să omoare un interlop la comandă, dar a împușcat un tânăr pe care l-a confundat cu ținta sa. 

În martie 2014, Gorbunţov a fost reţinut de poliţia londoneză, fiind dat în urmărire internațională în Republica Moldova. 

Ulterior, acesta a fost extrădat autorităţilor din Republica Moldova. Pe numele său existau la acea vreme trei mandate de arestare în Republica Moldova pentru şantaj, tentativă de obstrucţionare a justiţiei, furt şi complicitate în cazul unei crime (tentativă de omor asupra lui Renato Usatîi n.r.). Autoritățile britanice nu l-au extrădat pe Gorbunțov imediat în Republica Moldova, deoarece au considerat că viața acestuia este în pericol. 

Pe 11 octombrie 2016, procurorii Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale au fost în Marea Britanie pentru a-l audia pe Gorbunțov în dosarul intentat lui Renato Usatîi sub acuzația că i-ar fi plănuit asasinarea. 

„Stabilind că o parte din acțiunile organizării tentativei de omor s-au comis pe teritoriul R. Moldovei, noi am pornit urmărirea penală pe organizarea tentativei de omor, aici, pe teritoriul R. Moldova. În Marea Britanie există o cauză penală pe tentativa de omor consumată, nu și pe organizarea tentativa de omor”, declara șeful de atunci la PCCOCS, Vitalie Busuioc.

Purtătorul de cuvânt al Procuraturii Generale, Maria Vieru, a precizat pentru CIJM că, pe moment, la Procuratura Generală nu au fost înregistrate cauze penale în care cetățeanul Gorbunțov ar fi avut vreo calitate procesuală. 

Revenirea în Moldova și stingerea acuzațiilor la adresa lui Plahotniuc

Un an mai târziu, în noiembrie 2017, Gorbunțov a revenit în Republica Moldova, după mai bine de șase ani. Cu puțin înaintea venirii sale la Chișinău, asasinul Vitalie Proca a acordat un interviu pentru Jurnal TV în care l-a acuzat pe Vladimir Plahotniuc de faptul că ar fi fost cel care a comandat, de fapt, asasinarea lui Gorbunțov.

Gherman Gorbunțov în studioul Publika

Gorbunțov a oferit la rândul său un interviu televiziunii controlate de Plahotniuc – Publika TV – în care a dezmințit spusele lui Proca. El a afirmat în continuare că Renato Usatîi a stat în spatele planului asasinării sale.

Ulterior, Gorbunțov a intrat într-un con de umbră, la fel ca și dosarele sale din Republica Moldova. Surse din instituțiile statului ne-au comunicat că acesta se află în prezent în Transnistria, acolo unde trăiește de mai mult timp. 

Însuși documentul emis pe numele lui Ivan Kirov îl prezintă ca originar din Tiraspol.

La finalul lunii februarie 2021, Gorbunțov i-a trimis o scrisoare publică procurorului general, Alexandr Stoianoglo, în care l-a atenționat că procurorii care lucrează în dosarele sale sunt oameni în solda lui Renato Usatîi și că ar încerca să închidă dosarul privind tentativa de asasinat la care a fost supus. 

„În acest sens, declar că voi depune o cerere de recuzare a acestui procuror. El a arătat în mod clar prin acțiunile sale că nu este interesat de cercetarea infracțiunilor comise. E evident că procurorul care se ocupă de caz vrea să îngroape dosarul tentativei de omor asupra mea, alături de dosarul privind atacul raider asupra Universalbank”, se mai arată în scrisoarea bancherului rus.

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii