Integritate

Lupta pentru Consiliul Superior al Procurorilor: Averile, dosarele şi scheletele din dulap ale candidaţilor (II)

Colaj CIJM
Autor: Julieta Saviţchi
07/07/2022 10791

Adunarea generală a procurorilor urmează să aleagă cinci membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), autoritatea de reglementare în domeniul procuraturii. Un membru va fi ales din rândul procurorilor Procuraturii Generale, iar patru, din rândul acuzatorilor de la procuraturile teritoriale şi cele specializate. În cursă s-au înscris 17 procurori, dintre care unii au probleme de integritate. Iniţial, în cursă erau 19 candidaţi, însă procurorul Dumitru Obadă nu mai poate să candideze după ce a acceptat postul de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, iar Eduard Bulat şi-a retras candidatura. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au analizat activitatea şi averea fiecărui candidat ca să constate că o bună parte din ei sunt departe de criteriile de integritate în care ar trebui să se încadreze un om al legii.

Partea I poate fi citită aici.  

Vitalie Codreanu şi-a început activitatea în cadrul Procuraturii sectorului Râșcani al Capitalei. La 26 iulie 2011 este numit procuror în Secţia conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal. Din 18 iulie 2016, lucrează în Procuratura Anticorupţie. Pe parcursul activităţii nu s-a remarcat prin gestionarea dosarelor de rezonanţă.

Vitalie Codreanu       Foto: CIJM

În 2015, a fost decorat cu Insigna de eminent al Procuraturii.

Procurorul Vitalie Codreanu a raportat o pătrime dintr-un apartament de 72 de metri pătraţi şi un apartament de 49 de metri pătraţi, care i-a fost oferit ca locuinţă de serviciu în anul 2016.

Cu ultimul imobil Codreanu s-a pricopsit, deposedându-i pe doi tineri, dintre care unul era minor, de locuinţă printr-o schemă. Astfel, în martie 2009, omul legii a depus o cerere la Primăria Chișinău privind asigurarea cu spațiu locativ. Peste 10 zile municipalitatea i-a răspuns lui Codreanu că nu dispune de spațiu locativ. La rândul său, procurorul s-a adresat cu o plângere în instanță, iar în aprilie 2009, Curtea de Apel Chișinău a obligat Primăria Chișinău să-i ofere spațiu locativ.

În toamna anului 2013, procurorul Codreanu s-a adresat din nou în judecată. De data aceasta, el solicita ca apartamentul nr.123 de pe strada Grădinilor 60 să fie trecut în proprietatea statului, pe motiv că fosta proprietară, Maria Railean, a decedat în 1994 și că nu există moștenitori.

În aceeași cerere, procurorul a solicitat instanței să oblige municipalitatea să-i elibereze ordin de repartiție pentru locuința respectivă. Iar pentru a evita „imposibilitatea executării judecătorești”, Codreanu a solicitat aplicarea sechestrului asupra imobilului. 

Fostul magistrat de la Judecătoria Chișinău, Oleg Melniciuc, a admis demersul privind aplicarea sechestrului, iar ulterior și cererea lui Codreanu de a-i fi repartizat apartamentul de pe strada Grădinilor. La 27 mai 2015, Vitalie Codreanu a câștigat definitiv la Curtea Supremă de Justiție dreptul asupra locuinţei.

Deși schema părea să fie una ideală, ulterior s-a dovedit că locuința respectivă are moștenitori de drept. Maria Railean a fost căsătorită cu Mihail Railean, alias Mişa Moldovan, un cunoscut lider interlop din anii 90. După decesul Mariei, Mihail Railean, moștenitorul imobilului, se recăsătorește cu o tânără pe nume Olga Gorobeț, care îi naște doi fii, Alexandru și Anatol. În 1999, Railean este ucis, iar tânăra văduvă rămâne moștenitoare. Cei doi copii ai cuplului locuiesc în prezent într-un alt apartament din același bloc, pe care Mihail Railean l-a procurat cu puțin timp înainte de a fi ucis și l-a scris pe numele fiului Alexandru. Apartamentul 123 era oferit în chirie și urma să-i revină lui Anatol la atingerea majoratului.

Fraţii Railean şi procurorul Codreanu se află în continuare în litigiu civil.

Vitalie Codreanu a raportat în posesie două automobile, Hyundai şi Nissan Patrol, valoare de 7500 şi 13.000 euro, înregistrate în 2013 pe numele tatălui.

Vitalie Codreanu a mai raportat şi trei conturi bancare în care păstrează 2545 de euro, 5076 USD şi 54.682 lei.

Acuzatorul a avut alnul trecut venituri din salariul de 362.105, iar soţia sa, avocata Elena Codreanu, a contribuit la bugetul familiei cu 136.755 lei.

În declarația de avere pentru anul 2015 sunt indicate un teren agricol, un teren de construcții și casă, care în declarația din 2016 nu mai apar și nici nu sunt indicate date despre înstrăinarea acestora.

Cristina Robu      Captură

Cristina Robu şi-a început activitatea în toamna anului 2014 în Procuratura raionului Ceadîr Lunga. La începutul anului 2017 a fost transferată în Procuratura municipiului Chişinău, sectorul Râşcani. Din 2020 lucrează la Procuratura Anticorupţie. O perioadă a fost delegată să lucreze îb Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate şi Cazuri Speciale.

Conform Hotărârii nr.1-145/2021 din 11 noiembrie 2021, Consiliul Superior al Procurorilor a desemnat-o pe Cristina Robu, procuror în Procuratura Anticorupție, adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, membru din oficiu al CSP, a precizat că noua șefă adjunctă interimară a PA „nu este rudă” cu procurorul general interimar, Dumitru Robu. 

Cristina Robu nu deţine o locuinţă proprie şi continuă să locuiască împreună cu părinţii în apartamentul de 67 de metri pătraţi.

În 2020, acuzatoarea şi-a cumpărat un automobil Mercedes, fabricat în 2013, pentru care a plătit 386.000 lei. Cu un an înainte, Cristina Robu a contractat un credit de 150.000 lei de la Moldincombank pe care urmează să-l ramburseze până în 2023.

Tot în 2019, Cristina Robu a împrumutat de la Eugeniu Gratii 13.800 de euro şi 10.000 de euro de la o rudă. În acelaşi an, acuzatoarea şi-a procurat un Mercedes aproape nou, pe care l-a vândut lui Eugeniu Grati, procurându-şi în loc unul puţin mai vechi, dar mai ieftin.

Acuzatoarea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 334.452 lei.

 

Anatolie Gîrbu şi-a început cariera la 5 decembrie 2005 în calitate de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ungheni. În primăvara anului 2021, Alexandr Stoianoglo l-a numit în calitate de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii raionului Călărași. Anul trecut a candidat, fără succes, la funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Strășeni. Gîrbu şi-a încercat norocul şi la şefia Procuraturii raionului Ungheni, dar a fost respins de către CSP, în iunie 2022.

Anatolie Gîtbu        Captură

În 2016, a fost decorat cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”, iar în 2018, cu medalia ”Pentru serviciu impecabil”, clasa III.

Pe parcursul carierei Anatolie Gîrbu „s-a remarcat” prin mai multe acţiuni controversate. În decembrie 2016, Judecătoria Ungheni, prin hotărârea judecătorului Anatolie Rusu, a dispus acceptarea demersului semnat de procurorii Ion Steclari şi Anatolie Gârbu privind revendicarea dreptului de proprietate asupra unui apartament situat pe str. Ion Creangă din Ungheni şi a decis evacuarea forţată a cetăţeanului Victor Babii, un pensionar care locuia acolo de mai mulţi ani.

Într-o investigaţie Jurnal TV se menționează că “soția procurorului, care activează la punctul de frontieră Sculeni, ar fi fost reținută în anul 2015 și în 2016 pentru mită.”

Motivul pentru care CSP l-a refuzat pe Gîrbu la şefia Procuraturii Ungheni este că acesta fost implicat în falsificarea dosarului de viol pe numele fostului poliţist de frontieră, Gheorghe Petic.

Anatolie Gîrbu a încercat să se justifice în faţa membrilor CSP. „Nu eu am pornir dosarul lui Petic. A fost pornit de organul de urmărire penală. Pentru că infracţiunea de viol necesită nişte acţiuni de urmărire penală imediate, a trebuit să le autorizez, eu fiind împuternicit în acest dosar. Pentru că organul de urmărire penală a prezentat bănuieli rezonabile, am solicitat în instanţă mandat de arestare pe numele lui Petic, iar instanţa a acceptat. Dar nu eu am pornir dosarul”, a declarat Gîrbu la CSP.

Casa lui Anatolie Gîrbu     Captură Jurnal TV

Gheorghe Petic combate justificarea acuzatorului. „El este cel care mi-a înaintat învinuirea şi a cerut ca să fiu arestat. Este o sculă de a lui Plahotniuc, care s-a implicat activ să-mi falsifice dosarul. În mare grabă ca să-mi falsifice dosarul, a admis mai multe erori de procedură. Gîrbu a insistat şi a organizat şedinţă de judecată la miezul nopţii ca să-mi fie prelevate forţat probe biologice”, a declarat Gheorghe Petic pentru portalul Anticorupţie.md.

Dosarul pe numele lui Petic a fost intentat în perioada în care la conducerea Ministerului Afacerilor Interne se afla Alexandru Jizdan, iar Republica Moldova era guvernată de Partidul Democrat condus de Vladimir Plahotniuc.

Gheorghe Petic a fost reținut la 12 octombrie 2018, după ce la Centrul Unic 112 a sunat, la ora 14:50, o locuitoare a municipiului Ungheni a reclamat că a fost agresată fizic și violată în propriul apartament. Reţinerea a avut loc la puţin timp după ce Gheorghe Petic a făcut dezvăluiri publice despre organizarea contrabandei cu ţigări peste Prut de către reprezentanţii guvernării lui Plahotniuc.

Familia Gîrbu deţine în Ungheni un teren pentru construcţii cu suprafaţa de 0,0545 ha, dobândit în 2016 cu 104.505 lei. În 2019, pe terenul respectiv a fost dat în exploatare o casă cu suprafaţa de peste 151 de metri pătraţi, pe care omul legii a estimat-o la 570.000 de lei. Valoarea de piaţă a imobilului este de 840.000 de lei, iar Gîrbu justifică diferenţa prin faptul că a construit casa, dar nu a cumpărat-o.

Familia mai deţine în proprietate, din 1995, un apartament de 52,1 metri pătraţi, estimat la 63.732 de lei, şi  un automobil Volkswagen Golf V, fabricat în 2008 pe care l-a procurat în 2015 cu 90.500 lei.

Omul legii a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 255.553 de lei, iar soţia sa, care continuă să lucreze în poliţia de frontieră, de 127.802 lei.

Anatolie Gârbu urmează să ramburseze până în 2024 un credit de 100.000 de lei pe care l-a contractat în 2019.

 

Ion Lozovan a venit la PCCOCS, la 1 august 2016, după o carieră de șapte ani în Procuratura din Telenești.

La 20 mai 2021. Lozovan a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Briceni, pentru un mandat de 5 ani, după ce a câştigat un pretins concurs, el fiind singurul candidat la funcţia respectivă.

Numele lui Lozovan apare într-o investigaţie jurnalistică a portalului Anticorupţie.md, în care se relata că conform declaraţiei de avere pentru anul 2019, acesta nu avea nici casă, nici masă. În schimb, deținea în posesie gratuită, din 2018, o mașină Skoda Octavia, fabricată în 2010. Omul legii a mai raportat și o datorie de 780 de mii de lei, scadentă în 2023.

Autoritatea Naţională de Integritate s-a autosesizat şi a iniţiat o procedură de verificare în privinţa acuzatorului. În martie 2022, inspectorii de integritate au constatat că nu există discreptanţe dintre veniturile şi cheltuielile lui Lozovan.

Atât maşina, cât şi împrumutul fără dobândă i-au fost oferite în 2018 de către aceaşi persoană, Tudor Hadîrcă.

În 2021, situaţia economico-financiară oficială a procucurorului Lozovanu se schimbă radical. Omul legii a raportat o donaţie de 38.000 de euro din partea părinţilor „ca rezultat al înstrăinării bunului imobil”.

Bani donaţi omul legii i-a investit în procurarea a cinci ari de teren pentru construcţie şi o casă nefinalizată.

Lozovan a mai raportat şi casa părinţilor, cu suprafaţa de 144 de metri pătraţi, folosită pentru abitaţie.

Deşi lucrează în Procuratură din 2009, prima declaraţie de avere a lui Lozovanu de pe portalul ANI datează din 2015.

În declarațiile de avere şi interese personale pentru anii 2020 și 2021 diferă anul dobândirii autoturismului Skoda, care este deținută în posesie gratuită.

 

Aurelian Buzdugan este procurorul care primeşte în fiecare an donaţii de zeci de mii de lei de la mama sa. Prima informaşie despre carieră datează din 19.07.2011, când a câştigat funcţia de şef-adjunct, participând de unul singur la concurs.

În august 2017, Buzdugan mai câştigă un mandat de 5 ani de şef-adjunct la Procuratura Străşeni, după ce singurul său concurent s-a retras din concurs. (unicul contracandidat al lui Buzdugan și-a retras cererea de participare la concurs);

La 27.04.2021, Buzdugan a fost numit în funcția de procuror-șef interimar al Procuraturii raionului Anenii Noi. Tot anul trecut, acesta a participat la concursul pentru suplinirea funcției vacante de procuror-șef al Procuraturii raionului Strășeni, dar s-a răzgândit pe parcurs şi a depus cerere de retragere.

A fost decorat cu Insigna de piept ”Eminent al Procuraturii”.

Aureliu Buzdugan deţine, din 2011, un apartament cu suprafaţa de 121,9 metri pătraţi, obţinut în urma unui contract de investiţii de 46.912 euro. Deşi avea o locuinţă şi fusese strămutat la Străşeni, în 2012 Primăria municipiului Chişinău i-a repartizat lui Buzdugan, cu titlu gratuit, o garsonieră de serviciu cu suprafaţa de 32.65 metri pătraţi.

În 2020, omul legii şi-a cumpărat cu 150.000 de lei un automobil Toyota Auris, fabricat în 2016. În 2017, indica un autoturism în valoare de 50.000 de lei, care este înstrăinat în 2020 cu 100.000 de lei.

Aureliu Buzdugan completază lista procurorilor răsfăţaţi de părinţi cu donaţii generoase. În 2017, mama i-a donat 70.000 de lei, în 2018 – alţii 70.000 de lei, în 2019 – 50.000, în 2020 – 58.000 lei, iar în 2021 – 62 mii de lei.

Procurorul a raportat pentru anul trecut venituri salariale de 288.615 lei, iar soţia sa, angajată a Centrului Naţional de Management în Sănătate, de 375.164 de lei.

Eduard Panea şi-a început cariera în sistem la 6 octombrie 2007, anul când a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Cantemir.

Şase ani mai târziu, omul legii este avansat în funcţia administrativă, de şef adjunct al Procuraturii raionului Cantemir. Panea a câştigat concursul după ce singurul său concurent nu s-a prezentat la la proba oral.

În august 2015, Panea a fost transferat în cadrul Procuraturii Anticorupție, oficiul Sud.

În noiembrie 2020 Eduard Panea a fost desemnat de Alexandr Stoianoglo să asigure interimatul funcției de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova.

La 29.04.2021 a fost numit în funcția de procuror-șef al Procuraturii raionului Leova, pentru un mandat de 5 ani, după ce a fost declarat învingător al concursului la care a participat doar el.

Ca şi mulţi alţi colegi din sistem, a fost decorat cu Insigna de piept „Eminent al Procuraturii”.

Cu toate succesele din carieră, Eduard Panea a trecut şi printr-o procedură disciplinară. În 2017, a fost sancționat disciplinar cu mustrare pentru tergiversarea urmăririi penale. Omul legii a contestat decizia și măsura a fost schimbată din mustrare în avertisment.

Eduard Panea deţine în proprietate un teren pentru construcţie de 0,1256 haîn satul Cania din raionul Cantemir, care i-a fost oferit gratuit de către consiliul local, în 2015. Anul trecut, acuzatorul s-a căpătuit şi cu 10 cote de teren agricol, care i-au fost lăsate moştenire.

Tot anul trecut a moştenit 3/8 dintr-o casă cu suprafaţa de 79.64 metri pătraţi.

Omul legii susţine că nu a investit nimic nici în apartamentul de 52.8 m.p. pentru că i-a fost donat în 2015.

În 2019, Pania şi-a procurat de peste hotare un automobil Honda CR-V, fabricat în 2006, pentru care a scos din buzunar 1500 de euro. Anterior, acuzatorul a declarat un autoturism Volkswagen Passat la valoarea de 20.000 de lei, care a fost înstrăinat în 2021 cu 3700 de euro.

În anul trecut, în declaraţia de avere a lui Panea au apărut patru conturi bancare, trei în Republica Moldova şi unul în România. Pe conturile moldoveneşti procurorul păstrează 516.540 lei, iar pe cel românesc – 12.752 RON. Banii din România reprezintă subvenţiile alocate pentru întreţinerea copilului minor.

Eduard Panea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 280.197 de lei, 168.329 de lei le-au constituit îndemnizaţia pentru creşterea copilului minor, iar 15.465 le-a constit îndemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă. Soţia procurorului a raportat o îndemnizaţie pentru maternitate de 98.839 lei.

 

Vasile Plevan a absolvit în martie 2013 Institutul Naţional al Justiţiei, iar peste un an a fost numit procuror la Străşeni. La 13 mai a fost numit în funcția de procuror în cadrul Procuraturii raionului Ialoveni. În octombrie 2019, câştigă concursul pentru funcţia de procuror anticorupţie, la care participă de unul singur.

Este deţinător al Insiprocurorii care au depus cereri pentru a obține licența de avocat fără a trece examenul de calificare.

În decembrie 2021, procurorul Vasile Plevan, desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor să examineze acțiunile pretins ilegale ale procurorului general interimar Dumitru Robu, s-a abținut de la acest caz.

La începutul anului curent, Vasile Plevan, a fost desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor să investigheze acțiunile procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în dosarul expulzării profesorilor turci, dar s-a abţinut de la examinarea cauzei. CSP a transmis cererea de abţinere conducerii Procuraturii Anticorupţie pentru a lua o decizie. Vasile Plevan este al doilea procuror anticorupţie, după Andrei Balan, care s-a abţinut să investigheze pretinsele ilegalităţi comise de Stoianoglo în dosarul expulzării profesorilor turci.

Procurorul Plevan şi-a motivat abţinerea prin faptul că soţia sa este grefiera unui judecător de la Curtea de Apel Chişinău, care examinează dosarul expulzării profesorilor turci în care a fost condamnat de prima instanţă fostul director al SIS, Vasile Botnari.

Vasile Plevan a acceptat să examineze dosarul penal în care procurorul general interimar este învinuit că a făcut publică corespondenţa dintre fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, şi ambasadorul UE la Chişinău, Peter Mihalko. Investigaţiile au fost finalizate şi dosarul a fost transmis în instanţă.

Cele mai grave acuzaţii în adresa lui Plevan au fost aduse de către avocatul Igor Hlopeţchi, unul din apărătorii fostului procuror general adjunct, Ruslan Popov, învinuit în mai multe dosare de corupţie. Acesta a scris în mai multe instituţii de presă că Vasile Plevan a refuzat în repetate rânduri să deschidă un dosar penal împotriva unui locuitor din Ialoveni, care şi-a violat propria fiică cu handicap timp de câţiva ani. Ulterior, lui Hlopeţchi i s-a alăturat şi activistul Pavel Grigorciuc, cunoscut ca unul din susţinătorii lui Stoianoglo.

Vasile Plevan susţine că este vorba de o campanie murdară din partea lui Hlopeţchi după ce în gestiunea sa a ajuns un dosar intentat pe numele apărătorului pentru denunţ fals şi falsificarea de acte oficiale. „Plângerea cu violul a fost depusă încă înainte ca eu să fiu numit în Procuratura Ialoveni. Din câte cunosc, mama victimei a retras plângerea. Apoi a revint din nou cu o plângere. De această dată, plângerea a ajuns la mine. Dar denunţătoarea şi-a schimbat declaraţiile. A spus că a vrut să se răzbune pe soţ pentru că era violent. Apoi eu am dispus efectuarea unei expertize, care a arătat că victima nu avea discernământ ca să ofere declaraţii. Aşa am emis ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Apoi denunţătoarea s-a răzgândit şi a contestat ordonanţa în instanţă. Astfel am pornit urmărirea penală pe trei capete de acuzare. Eu am finalizat dosarul şi l-am transmis în instanţă. Dar la judecată a mers un alt procuror pentru că eu am fost transferat la Procuratura Anticorupţie. La sfârşitul anului trecut învinuitul a fost găsit vinovat pe toate cele trei capete de acuzare şi condamnat la 17 ani de închisoare”, ne-a spus Plevan.

Vasile Plevan a raportat în Declaraţia de avere şi interese personale pentru anul 2021 3/4 dintr-un apartament moştenit de soţia sa în 2011 şi un apartament de 62,6 metri pătraţi, cumpărat în 2016 cu 342.431 lei.

În 2019, acuzatorul şi-a cumpărat cu 8200 de euro un automobil de model Nissan, iar în 2020, un automobil Ford, pentru care a plătii încă 8000 de euro.

Procurorul Plevan a declarat pentru anul trecut venituri din salariu de 333.601de lei, iar soţia sa, de 81.484 de lei. Cu ocazia sărbătorilor de familie, familia Plvan a primit de la rude 1200 de euro cadou.Precizăm că, începând cu 2019, familia Plevan a primit donaţii de peste 1000 de euro.

În 2020, soţia acuzatorului a împrumutat de la mama sa 7000 de euro, pe care s-a obligat să-i restituie în 2030.

Mariana Cherpec este şefă pe comunicare la Procuratura Generală după plecarea lui Alexandr Stoianoglo.

Absolventă a Institutului Național al Justiției, la 3 decembrie 2020 a fost numită în funcţia de procuror în Procuratura sectorului Centru, municipiul Chișinău.

Mariana Cherpec    procuratura.md

La 11.10.2021 a fost desemnată responsabilă pentru comunicarea cu reprezentanții mass-media.

La 26.01.2022 CSP a aprobat cumulul funcției de procuror cu activitățile didactice, desfășurate în cadrul proiectului „Introducerea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor în Procuratură” implementat de Asociația Procurorilor pentru Ordine și Dreptate în cadrul Programului ABA ROLI Moldova „Susținerea reformei justiției penale și combaterea corupției în Republica Moldova”, finanțat de Biroul pentru Combaterea Traficului de Droguri și Aplicarea Legii al Departamentului de Stat al SUA.

De-a lungul carierei, Mariana Cherpec a avut mai multe sancţiuni disciplinare pentru gestionarea necorespunzătoare a dosarelor. Astfel, în 2014, acuzatoarei i-a fost aplicată mustrare. În 2015, Cherpec a fost sancţionată cu un avertisment. În 2016, procurorei i-a mai fost aplicată o mustrare.

„Făceam parte din categoria procurorilor tineri care nu voiau să muşamalizeze dosare. Totul s-a întâmplat când lucram în Procuratura sectorului Centru, în perioada când şef era Nicolae Geru. Nu am vrut să-i îndeplinesc ordinele ilegale şi m-am ales cu sancţiuni”, ne-a explicat procurora.

Deşi are un salariu de peste 20.000 de lei pe lună şi lucrează de mai bine de 10 ani în Procuratură, Mariana Cherpec nu are o casă a sa, cu atât mai mult, un mijloc de transport, spre deosebire de colegii săi din sistem.

„Locuiesc cu chirie, nu departe de locul de muncă, aşa că vin şi mă duc pe jos de la serviciu. Salariul s-a majorat câţiva ani în urmă, dar am lucrat cu 4000 de lei pe lună. Este absolut insuficient ca să-ţi cumperi casă şi masă. Nici 20.000 de mii lunar nu ajung. Aşi lua o locuinţă în ipotecă, dar trebuie să am nişte economii ca să pot aplica. Am crescut doar cu mamă, a făcut totul pentru mine, m-a ajutat în perioada studiilor. Dar nu are cum să mă ajute şi cu locuinţa”, ne-a explicat Mariana Cherpec.

Acuzatoarea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 424.114 lei. Pe parcursusl anilor a contractat credite mici de la bănci comerciale şi organizaţii de creditare nebancară. În 2+19, a raportat o danaţie de 1000 de euro.

Această investigație a fost realizată cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Inițiativa pentru integritate în justiție”, implementat de Comunitatea WatchDog.MD. Fundația Soros Moldova nu intervine în politica editorială a portalului Anticorupție.md. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii