Integritate

Milionari peste noapte//Cum au reuşit fraţii Munteanu să-şi dezvolte afaceri după retragerea din serviciul public

Ruslan, Valeriu şi Igor Munteanu Reţele de socializare
Autor: Julieta Saviţchi
02/12/2022 31877

Trei fraţi, care au fost ani buni funcţionari publici şi au avut venituri modeste, au reuşit în scurt timp după ce au plecat din funcțiile publice să-şi pună pe picioare afaceri de milioane. Este vorba despre ex-ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, fostul director-adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ruslan Munteanu, şi fostul şef-adjunct al Direcţiei gestionare a fondului de locuinţe a Primăriei Chişinău, Igor Munteanu. Pe lângă faptul că cei trei fraţi nu au declarat pe parcursul carierei mijloace suficiente care le-ar fi permis să se lanseze în business-ul mare, afacerile dezvoltate ridică semne de întrebare şi prin faptul că au conexiuni cu domeniile publice în care aceștia au activat.

Sediul de pe strada Uzinelor 12

În zona industrială a Chişinăului, pe strada Uzinelor 12, se află o clădire cu trei nivele, proaspăt renovată, supravegheată video, în care accesul este blocat. În faţa clădirii sunt parcate câteva maşini scumpe.

Maşinile fraţilor Munteanu, parcate în faţa sediului de pe strada Uzinelor 12

Din clădire iese în grabă un bărbat care se îndreaptă spre un automobil Skoda-Superb, înmatriculată sugestiv MIG-1, al cărui preţ de piaţă începe de la 17.000 de euro. Bărbatul este Munteanu Igor, fost şef-adjunct de direcţie la Primăria municipiului Chişinău.

Igor Munteanu revine în scurt timp în clădire, iar peste câteva minute suntem sunaţi de un bărbat, care se prezintă Ruslan Munteanu. Acesta ne invită să intrăm în clădire. Este vorba de fratele mai mare al lui Igor Minteanu, fostul director adjunct de la Serviciul de Informaţii şi Securitate. „Ştiu cine sunteţi şi am găsit repede telefoanele voastre. Am lucrat unde am lucrat şi mă mândresc cu aceasta”, ne spune fostul şef de la SIS, zâmbind larg, în timp ce ne conduce în biroul său.

Ruslan Munteanu, fost șef al Direcției combaterea crimelor economice din cadrul SIS, a fost numit director al instituţiei, în octombrie 2015, la câteva luni după ce fratele său mai mic, Valeriu Munteanu, a fost numit ministru al Mediului. Presa a scris că Valeriu Munteanu a intervenit pe lângă şeful său de partid, Mihai Gimpu, ca Ruslan Munteanu să fie avansat la şefia instituţiei. Valeriu Munteanu a declarat presei că nu a contribuit la avansarea fratelui său. „Legea prescrie foarte clar care sunt conflictele de interese. Momentul în care eu aș fi fost în subordinea lui sau dumnealui în subordinea mea, atunci ar fi vorba de un conflict de interese. Dacă oamenii sunt frați nu trebuie să lucreze absolut nicăieri?”, s-a întrebat retoric Valeriu Munteanu. Ruslan Munteanu a demisionat în toamna anului 2018, la scurt timp după scandalul expulzării profesorilor turci. Fostul director adjunct al SIS a spus că nu a fost implicat în această operaţiune. „Nu a fost o expulzare, a fost o răpire. S-a făcut pe la spatele meu, de aici a pornit şi indignarea mea pentru care mi-am dat demisia”, ne-a declarat Ruslan Munteanu.

 

Ruslan Munteanu ne-a povestit că imobilul aparţine SA Beton Armat, unde 90 la sută din acţiuni le deţine socrul său, Valerian Batcu, iar el doar face parte din consiliul de administraţie şi este în funcţia de jurist al întreprinderii.

În aceeaşi clădire îl găsim şi pe fostul deputat liberal, iar mai apoi ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, acum fiind pe post de vicepreşedinte al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din România, consilier în Camera Deputaţilor din Parlamentul României.

Valeriu Munteanu ne-a spus că are o afacere în domeniul fabricării betonului şi că întreprinderea este gestionată din această clădire.

Valeriu Munteanu este licențiat în drept. În 2007 a candidat independent şi a fost ales primar al satului Floreni, Anenii Noi, funcţie pe care a deţinut-o până la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009, când a fost ales deputat pe listele Partidului Liberal (PL). Şi-a păstrat mandatul de deputat şi după alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 şi din 30 noiembrie 2014.

La 30 iulie 2015 a fost numit ministru al Mediului, funcţie pe care a părăsit-o doi ani mai târziu, pe 29 mai 2017.

Din septembrie 2010 a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Partidului Liberal și membru al Biroului Politic al Partidului Liberal. În mai 2018, în cadrul alegerilor locale noi, a fost candidatul liberalilor la primăria Capitalei, reuşind să acumuleze 3,61 % din sufragii.

În decembrie 2018 s-a retras din PL, pentru ca la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, să candideze pe lista Blocului ACUM, în circumscripția uninominală nr. 18 de la Orhei. S-a clasat pe locul 2, cu 20,11% din numărul total de voturi valabil exprimate.

La 21 iulie Valeriu Munteanu a lansat un nou partid politic, cu viziuni unionste, Uniunea Salvaţi Basarabia, obiectivul primordial al căreia ar fi „reunirea Republicii Moldova cu România”. Formațiunea politică a fost constituită în baza fostului partid Mişcarea Acţiunea Europeană, care anterior a fuzionat cu Partidul Liberal. La o lună distanță, Munteanu și-a anunțat participarea în alegerile locale generale.

Asupra sa au planat suspiciuni de implicare în conflicte de interese după ce jurnaliștii au scris că l-a angajat în calitate de consilier pe finul său de cununie. De asemenea, un raport al Curții de Conturi arată că Munteanu a contribuit la utilizarea ineficientă a banilor publici prin finanțarea unor proiecte considerate nerentabile de unii experți.

 

Urmele afacerilor fraţilor Munteanu, în care se profilează diferite scheme, duc la cariera de nisip Doroţcaia din stânga Nistrului, la fosta Uzină de beton armat din Chişinău, cunoscută ca JBI 4, şi o fabrică de beton de lângă oraşul Codru din Chişinău. Lanţul de afaceri a luat foc şi a fost dezvoltat în perioada anilor 2017-2019, după ce fraţii Munteanu au fost nevoiţi să se retragă din serviciul public.

Întrebat de unde a luat bani pentru afaceri, Ruslan Munteanu a declarat că totul aparţine socrului său. Valeriu Munteanu a spus că aproape nu a avut nevoie de bani pentru a porni afacerea. Fostul ministru a mai spus că nu are nicio implicare în afacerile fratelui dău mai mare.

Igor Munteanu a refuzat să facă declaraţii.

Igor Munteanu este cel mai mic dintre fraţii Munteanu. În 2013, când la conducerea Primăriei Chişinău se aflau liberalii, Igor Munteanu a fost numit şef-adjunct al Direcţiei Locativ Comunale a Primăriei Capitalei. Acesta s-a aflat în funcţie până la instalarea Silviei Radu să asigure interimatul la Primăria Chişinău. Presa a scris că Igor Munteanu ar fi fost implicat în licittaţii trucate. Este vorba despre echipamentul de epurare a apelor reziduale pe care instituția municipală a vrut să-l cumpere cu peste 14 milioane de lei, adică cu două milioane de lei mai scump decât cea mai mică ofertă propusă la licitație. Grupul de lucru ar fi examinat dosarele sub conducerea șefului adjunct Igor Munteanu, numele căruia ar mai fi apărut în licitații cu nereguli. În apărarea lui Igor Munteanu a venit fratele său, Valeriu Munteanu, care a spus că nu există dosare penale în acest caz. Ulterior, Valeriu Munteanu a lansat în spaţiul public numeroase acuzaţii şi critici în adresa Silviei Radu. Precizăm că nu există niciun dosar intentat pe numele lui Igor Munteanu.

 

Cariera de pe malul Nistrului

Cariera de nisip şi prundiş Doroţcaia se află pe malul stâng al Nistrului, la o distanţă de cca 30 de kilometri de la Chişinău, în limitele hotarelor satului Pîrîta din raionul Dubăsari. Extragerile de nisp şi prundiş de la cariera Doroţcaia durerază de ani buni, iar în perioada anilor 2016-2018 a ajuns în proprietatea societăţii cu răspundere limitată Probioterm. Oamenii din satele Doroţcaia şi Pîrîta susţin că beneficiarii carierei Doroţcaia sunt fraţii Munteanu, fapt infirmat de aceştia.

SRL Probioterm a fost înregistrată la 13 octombrie 2015, la câteva luni după numirea lui Valeriu Munteanu în funcţia de ministru al Mediului. Întreprinderea este înregistrată pe numele lui Valerian Batcu, socrul lui Ruslan Munteanu.

Prima întreprindere a lui Valerian Batcu, SRL Valah, o întreprindere de brocheri vamali, a fost fondată în 1994, în parteneriat cu fratele său Vasile Batcu, fost şef al poliţiei rutiere din Chişinău şi încă câteva persoane, majoritatea membri ai familiei. Ulterior, Valerian Batcu a cedat cota sa de 37,7% fiicei sale Tatiana, soţia lui Ruslan Munteanu. În 2004, Batcu a devenit co-fondator cu cota de 51,56% la SRL Romalex-Service, cu activităţi în domeniul transportului. În 2006, a fost înregistrată firma Megaintercom, cu activităţi în domeniul instalaţiilor electrice, unde la moment Valerian Batcu deţine 45 la sută, iar Romalex-Service, 50 la sută. Valerian Batcu este administratorul a trei din aceste întreprinderi.

Omul de afaceri susţine că a fost hărţuit ani în şir de către organele de drept, a plătit şi o amendă colosală, dar nu a primit niciun ajutor de la ginerele său. ,, Nu îm place să am de furcă cu neamurile", ne-a explicat Batcu.

 

În perioada octombrie 2016 – mai 2018, SRL Probioterm a procurat de la locuitorii din Pîrîta mai multe loturi cu destinaţie agricolă, cu suprafaţa totală de 2.7801 ha, lângă cariera de nisip şi prundiş.

În iulie 2018, terenurile agricole au fost comasate, fiind format un bun imobil nou, cu destinaţia pentru exploatări miniere.

Cristina Dmitriev, specialistă pentru gestionarea bunurilor funciare în cadrul Primăriei Pîrîta, ne-a comunicat că au fost loturi agricole a câte 8 ari, fiind procurate, la preţ diferit, lângă cariera veche.

Cariera veche se află, conform cadastrului, în proprietatea statului. Dacă suprapunem filmările cu drona pe harta de la Cadastru, observăm că o parte unde se explorează zăcământul par a se afla în zona proprietăţii Republicii Moldova. Mai mult, peste tot sunt indicatoare că accesul şi filmatul sunt interzise, pe motiv că este proprietate privată.

Primarul satului Pîrîta, Iurie Soltan, ne-a dat însă asigurări că situaţia se află sub control şi că SRL Probioterm explorează zăcământul doar pe suprafaţa care îi aparţine.

Pe de altă parte, ridică semne de întrebare faptul că Agenţia pentru geologie şi resurse minerale, instituţie subordonată Ministerului Mediului, a eliberat Actul de confirmare a perimetrului minier la 2 noiembrie 2017, cu mai bine de 6 luni înainte ca Probioterm să procure o parte din terenuri şi să schimbe destinaţia lor.

Atribuirea perimetrului minier se efectuează prin Actul de confirmare, în baza proiectului elaborat de către organizaţii licenţiate în domeniu, precum şi prin efectuarea unei inscripţii pe planul topografic. Procedura de confirmare a perimetrului minier durează în timp, pe lângă cererea în care este confirmat tipul de proprietate, mai sunt necesare copia contractului de atribuire în folosinţă a sectorului de subsol sau a Actului de transmitere a zăcământului în valorificare industrială, proiectul perimetrului minier în 2 exemplare - act eliberat de către organizaţii licenţiate în domeniul proiectării întreprinderilor  de extragere minieră, copia avizului expertizei de stat a rezervelor de substanţe minerale utile, act eliberat de către Comisia de stat pentru rezervele de substanţe minerale utile.

Analizând rapoartele financiare ale Probioterm, constatăm că explorarea zăcământului a început oficial în 2019, în acest an cifra de afaceri ajungând la 23.227.900 de lei, iar profitul net – la 10.840.700 lei. În 2021, veniturile din vânzări aproape că s-au dublat, ajungând la 41.612.800 lei, iar profitul proprietarului, la 48.255.200 de lei.

Judecând după fluxul de camioane care intră şi ies din carieră, şi în anul curent întreprinderea va fi profitabilă.

 

Caption

Valerian Batcu a acceptat să vorbească cu echipa CIJM despre afacerile sale. Businessmanul a povestit că a dat întâmplător, prin 2016, de terenurile de lângă Doroţcaia, deoarece intenţiona să planteze o livadă de nuci. Ulterior a vrut să cultive viţă de vie. Însă pe urmă a aflat că sunt bogate în nisip şi prundiş şi a decis să facă o carieră. Valerian Batcu  că el aproape nici nu se ocupă de această afacere, totul fiind lăsat în sarcina administratorului Victor Botnariuc.

Omul de afaceri ne-a mai spus că şi uzina de beton armat de pe strada Uzinelor tot întâmplător a cumpărat-o. „Mi-a spus directorul de la Romstal că se vinde cu un preţ bun. Am făcut calcule şi am acceptat. Am luat credite de la bancă ca să o cumpăr. În rest, s-a ocupat administratorul. Ginerele Ruslan este preşedinte al consiliului de administraţie al SA Beton armat”, ne-a spus antreprenorul.

Valerian Batcu ni s-a confesat că nu-l interesează aceste afaceri şi că are proiectul său de suflet, producerea energiei electrice eoliene, iar în acest an a reuşit să procure şi să instaleze patru turbine în raionul Călăraşi.

Cum a fost preluată Uzina din beton armat din Chişinău

Construcţia Uzinei de beton armat din Chișinău (JBI 4) a început în anul 1947, produsul de bază fiind panourile cu goluri multiple, ajungând să fie una din cele mai mari din fosta Uniune Sovietică. După destrămarea URSS, întreprinderea a mai activat câțiva ani, iar în 1994 a fost privatizată în cadrul programului de privatizare și a fost reorganizată în societate pe acțiuni.

Pe parcursul anilor, terenul afiliat uzinei a fost treptat vândut, pe părţi mici, ca în cele din urmă din fosta uzină, unde lucrau peste 4000 de angajaţi, să rămână un teritoriu de vre-o 6 hectare şi 100 de anganjaţi.

Pachetul majoritar de acţiuni de la SA Beton armat era deţinut de contabila Liubovi Cucer şi Vasile Gavriliţa, care era pe post de administrator.

În 2019, Vasile Gavriliţa a decedat, cota de acţiuni fiindu-i moştenită de feciorul său. Acesta a decis să vândă acţiunile, la fel şi Liiubovi Cucer. „Nu am avut încotro, nu aveam cu cine să lucrez şi eram şi bolnavă” , ne-a spus Liubovi Cucer. Fosta proprietară a confirmat că negocierile şi contractele de vânzare-cumpărare au fost făcute cu Ruslan Munteanu.

Fostul şef de la SIS ne-a declarat că au fost cumpărate 90 la sută din acţiunile SA Beton armat, care sunt înregistrate pe numele socrului său.

La 27 decembrie 2019, a fost încheiată o tranzacţie dintre SA Beton armat şi SRL Probioterm, privind procurarea terenului de 3.8653 hectare şi a 6 construcţii.

În aceeaşi zi a mai fost încheiată o tranzacţie dintre SA Beton armat şi întreprinderea cu capital străin Romstal care a cumpărat 1.7787 ha. Precizăm că preţul de piaţă pentru un ar de teren în zona respectivă variază între 12.000 și 15.000 de euro.

La 14 ianuarie 2020, Probioterm a lăsat terenurile şi imobilele procurate gaj pentru un credit ipotecar de 13.100.000 de lei. La 2 iunie 2022, întreprinderea a semnat cu aceeaşi bancă un acord adiţional privind un nou credit, în sumă de 6.000.000 de lei, fiind lăsate gaj aceleaşi bunuri.

În proprietatea SA Beton armat a rămas un mic teren şi două clădiri.

Dacă până în 2019 la întreprindere exista proces de producere: plăci din beton armat şi inele pentru fântâni, după ce a fost vândut pachetul majoritar de acţiuni, producerea a fot oprită, iar utilajul dus la metal uzat.

„Nu mai avem producere, utilajul era vechi, depăşit de timp, iar procesul de producere a devenit nerentabil”, ne-a explicat Ruslan Munteanu.

La moment, fostul teritoriu al uzinei de beton armat este folosit pentru depozitrea nisipului şi prundişului extras din cariera de la Doroţcaia. Zilnic aici vin zeci de autocamioane care aduc zăcământul de la carieră, apoi vin alte camioane care îl transportă la diferite destinaţii.

Deşi atât Probioterm, cât şi SA Beton armat au câte un administrator angajat oficial, muncitorii de pe loc şi vecinii susţin că „cel care dirijează este Ruslan”.

Angajatul unei întreprinderi vecine ne-a comunicat că a avut de câteva ori confruntări cu Ruslan Munteanu după ce le-a tăiat ţeava şi i-a debranşat de la conducta de gaze naturale. „Am venit de mai multe ori cu angajaţii de la Moldovagaz, dar Ruslan Munteanu nu ne-a permis. Pe mine m-a ameninţat că îmi va rupe picioarele dacă mă mai vede pe acolo”, a precizat bărbatul.

Fabrica de beton de pe strada Costiujeni

La marginea oraşului Chişinău, lângă o livadă de meri şi o fâşie forestieră de pe teritoriul oraşului Codru, se află o uzină de fabricare a betonului şi mortarului, gestionată de fraţii Munteanu.

Uzina de beton aparţine întreprinderii Beto-plus SRL din Chişinău şi a fost luată în arendă de către SRL Rebuscons în 2019.

Compania Rebuscons SRL a fost fondată în 2018 de către fostul deputat şi ministru Valeriu Munteanu, iar în calitate de administrator figurează fostul funcţionar de la Primăria Chişinău, Igor Munteanu. Adresa juridică a SRL Rebuscons se află în apartamentul lui Igor Munteanu.

Victor Sajin, unul din co-proprietarii uzinei de pe strada Costiujeni din oraşul Codru, ne-a declarat că a dat în arendă uzina cu 1000 de euro pe lună. „Am construit fabrica împreună cu doi parteneri care se află acum peste hotare. De la zero am pornit, ne-a costat cel puţin vre-o 700.000 de mii de euro. Am decis să o dau în arendă pentru că nu mai pot lucra, numi permite sănătatea şi vărsta. O parte din banii care îi iau pentru arenda fabricii îi achit pentru arenda terenului, căci nu-mi aparţine. Am muncit şi am investitca acum să rămân fără nimic”, ne-a comunicat bărbatul.

Tehnica de transport de la Rebuscons SRL

Victor Sajin a mai spus că a dat în arendă doar fabrica, iar maşinile sunt ale Rebuscons SRL. „Au negociat cu mine nişte băieţi, iar Igor Munteanu a venit numai la semnarea contractului. Mai mult nu ne-am văzut. Pe Valeriu Munteanu l-am văzut la televizor, iar despre Ruslan Munteanu nu am auzit. Eu mă duc o dată în săptămână pe acolo, dar nu i-am văzut niciodată”, a precizat Sajin.

Pe pagina web a Rubiscons SRL conducerea întreprinderii se laudă cu o gamă de produse, că toate sunt de calitate înaltă, „standarde europene”, folosindu-se doar materiale calitative, ciment produs la uzina LaFarge din Rezina, nisip şi piatră durabilă de râu. Întreprinderea dispune de auto-malaxoare care oferă servicii de transport a betonului şi mortarului contra unei plăţi suplimentare.

Chiar din primul an de activitate, întreprinderea fraţilor Munteanu a avut venituri din vânzări de aproape un milion de lei, în 2021 cifra de afaceri ajungând la 12.723.500 de lei.

Valeriu Munteanu a declarat că nu a avut nevoie de bani pentru a porni afacerea şi a precizat că a procurat tehnica din banii pe care i-a câştigat din vinderea betonului.

Fostul ministru a mai spus că nu procură nisip şi prundiş de la Probioterm pentru că este prea scump.

Valerian Batcu ne-a spus iniţial că aproape nu comunică cu fraţii ginerului Ruslan, inclusiv cu Valeriu Munteanu, chiar dacă locuiesc pe aceeaşi stradă. După ce l-am întrebat de unde are calendarul Rebuscons pe care l-a agăţat pe un perete din biroul său, omul de afaceri me-a comunicat că a cumpărat de la întreprinderea respectivă 1600 tone de beton pentru instalarea turbinelor eoliene. Businessmanul ne-a declarat că a luat beton de întreprinderea respectivă pentru că era de o calitate mai înaltă.

Cartierul „Muntenilor” de la Floreni şi contradicţiile din declaraţiile de avere

Pe strada Primăveri din satul Floreni, raionul Anenii Noi, situat la distanţă de 17 kilometri de la Chişinău, se află, după cum l-au botezat oamenii din sat, „cartierul Muntenilor”, unde se află casele lui Valeriu Munteanu, Ruslan Munteanu şi Valerian Batcu. Strada respectivă este singura din sat care este pavată.

Casa lui Valeriu Munteanu

Prima casă, pe dreapta, este a lui Valeriu Munteanu. Terenul cu suprafaţa de 0.0837 ari i-a fost oferit lui Valeriu Munteanu în octombrie 2007, la mai puţin de 6 luni după ce acesta a câştigat mandatul de primar al satului Floreni. Casa de 147.7 metri pătraţi şi cele două construcţii accesorii au fost date în exploatare peste 4 ani, când Valeriu Munteanu era deputat din partea Partidului Liberal.

În ultima declarație de avere a lui Valeriu Munteanu, pentru 2017-2018, depusă în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, candidatul a raportat aceleași bunuri, plus un automobil de marcă Skoda Octavia, fabricat în 2014 și achiziționat în 2017 cu 100 de mii de lei.

La alegerile parlamentare din anul 2010, Munteanu a donat pentru Partidul Liberal suma de 150.000 lei în condiţiile în care venitul său anual a constituit 180.354 lei.

O analiză a declaraţiilor de avere semnate de Valeriu Munteanu, începând cu anul 2011 arată că familia nu a avut alte venituri decât salariul modest al capului familiei. Iar banii aduşi în bugetul familiei de către Victoria Munteanu, angajată la Moldtlecom, au fost şi mai puţini. Astfel, judecând după declaraţiile de avere, familia fostului funcţionar, care are 4 copii, a dus un trai mai mult decât modest.

Porţile de la casa construită de Ruslan Munteanu

Ruslan Munteanu deţine pe strada Primăverii două case de locuit. Una din ele se află pe un teren de 0.0826 ha, pe care fostul funcţionar l-a cumpărat la 13 ianuarie 2017, pe când era în funcţia de director adjunct la SIS. La 18 decembrie 2017, casa, cu suprafaţa de 140,6 metri pătraţi a fost dată în exploatare.

Cea de a doua casă a lui Ruslan Munteanu se află peste drum de prima, are 121 metri pătraţi şi este însoţită de trei construcţii accesorii. Familia a intrat în posesia terenului şi a casei în 2014, în baza unui contract de schimb, până atunci imobilul fiind înregistrat pe numele cumnatei fostului şef de la SIS. Ruslan Munteanu ne-a explicat că imobilul i-a fost donat de socrul său, Valerian Batcu.

În calitate de fost angajat al SIS, declaraţiile de avere şi interese personale ale lui Ruslan Munteanu nu sunt publice. Totuşi, s-a păstrat o declaţie pentru anul 2014, în care se arată că Ruslan Munteanu a avut pe parcurul anului 2014 venituri salariale de 46.000 de lei, iar soţia sa, în calitate de broker la SRL Valah, de 38.000. de lei.

Casa primită de Ruslan Munteanu cadou, alături de casa socrului

O altă declaraţie semnată de Ruslan Munteanu este pentru anul 2015, când din şef de direcţie a SIS a fost avansat în funcţia de director adjunct. Funcţionarul a raportat venituri salariale de 18012 lei. În schimb, a indicat că soţia sa a primit dividende de 214.496 lei de la SRL Valah.

Chiar alături de casa lui Ruslan Munteanu se mai află o casă, înregistrată pe numele lui Valerian Batcu, care a fost dată în exploatare în 2007.

Igor Munteanu deţine în proprietate, din 30 noiembrie 2016, un apartament cu suprafaţa de 100 de metri pătraţi, pe care l-a cumpărat de la fostul deputat PDM Veaceslav Nedelea.

În 2014, Igor Munteanu era şef adjunct al Direcţiei locativ-comunale a Primăriei municipiului Chişinău, de unde a avut venituri salariale de 85.796 de lei. În 2015, salariul tânărilui funcţionar a fost de 98.128 de lei.

În 2016, Igor Munteanu a jucat nunta, la care a câştigat 773.000 de lei.

Aceasta este ultima declaraţie de avere semnată de Igor Munteanu pe care o găsim pe portalul ANI.

Ce spun experţii

Ianina Spinei, expertă anticorupţie în cadrul organizaţiei Transparency Internațional Moldova, susţine că există „cu duiumul” cazuri când foşti funcţionari publici, cu venituri modeste, devin milionari peste noapte. „Există foarte multe suspiciuni în cazul fraţilor Munteanu, mai ales că afacerile lor au tangenţă cu domeniile pe care le-au gestionat. Apar mai multe semne de întrebare, inclusiv de unde au luat bani pentru a dezvolta afaceri de milioane peste noapte, dar şi din ce bani şi-au cumpărat imobile, maşini, etc.. Aici trebuie să-şi spună cuvântul Fiscul, mai ales dacă afacerile au fost înregistrate pe persoane terţe, să se implice Autoritatea Naţională de Integritate, iar procurorii să ţină investigaţiile la control. Cred că Procuratura Anticorupţie ar trebui să se autosesizeze la modul cel mai serios în acest caz. Şi nu numai. Ar trebui să fie verificaţi toţi funcţionarii publici, săraci în declaraţiile de avere, care au devenit milionari după retragerea din serviciul public”, a declarat experta.

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii