Integritate

Profil de partid: PAS. Fondatori și finanțatori      

Autor: Ilie Gulca
08/07/2021 1614

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a indicat în primele cinci rapoarte financiare depuse la Comisia Electorală Centrală (CEC) venituri de 3.682.052 de lei, dintre acestea 420.000 finanțe proprii. Cetățenii din Republica Moldova au contribuit cu peste 2,4 milioane de lei, iar cei aflați peste hotare – cu puțin peste 45.000 de lei. Cele mai multe cheltuieli au fost raportate pentru organizarea de întruniri și evenimente electorale, peste 1,1 milioane de lei.

Sute de persoane de acasă și de peste hotare – actori, directori, administratori, juriști, primari, funcționari, antreprenori, contabili – au donat de la sute până la zeci de mii de lei pentru PAS.

Puțin peste 400.000 de lei au venit de la persoanele juridice, în total 12 companii au donat pentru campania electorală PAS. Cei mai mulți bani, câte 104.500 de lei, au fost donați de Starnet Management Group SRL și Intelect Security SRL.

Misiunea de observare a campaniei electorale, realizată de Asociația Promo-LEX, a estimat că în primele două săptămâni de campanie electorală PAS nu a raportat peste un milion de lei. Această sumă constituie 56% din valoarea banilor neraportați de toți concurenții electorali.

Igor Grosu, cap de listă

Igor Grosu este, alături de Maia Sandu, unul dintre fondatorii acestei formațiuni politice. Primul sediu al PAS a fost deschis chiar în unul dintre imobilele sale de pe strada Sculeni din municipiul Chișinău. Până să ajungă viceministru al Educației, Igor Grosu a deținut mai multe funcții importante în diverse organizații neguvernamentale.

În aceeași perioadă, a coordonat o serie proiecte la Ministerul Economiei, Unitatea de implementare a grantului Băncii Mondiale, Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei.

În august 2012–2015, a fost numit viceministru al Educației, implementând reforma în acest domeniu împreună cu Maia Sandu. În august 2015, după retragerea Maiei Sandu de la minister, și-a dat și el demisia, fiind angajat în calitate de consilier principal de stat în domeniul științei, educației, ocrotirii sănătății şi protecției sociale al prim-ministrului Valeriu Streleț.

După plecarea de la Guvern, a urmat-o pe Maia Sandu în proiectul politic PAS. În 2016, a fost ales secretar general al formațiunii, deținând această funcție până la alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova, în noiembrie 2020. După instalarea Maiei Sandu în funcția de șefă a statului, Igor Grosu a devenit lider al acestei formațiuni politice. 

Veniturile lui Grosu în perioada de parlamentar

Pentru 2019, în calitatea sa de deputat, Grosu a avut un venit de 228.650 de lei. Mai exact, a ridicat un salariu de 124.462 de lei, la care s-au adăugat alte 104.188 drept compensații lunare pentru cheltuieli de tratament, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și pentru transport. El a mai trecut în declarația de avere 1.200 de euro obținuți din darea în locațiune a apartamentului.

În secțiunea destinată soției sale, el a trecut un venit de 79.369 de lei: 24.298 drept salariu de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Chișinău și alte 55.071 de lei drept remunerare de la Centrul psiho-socio-pedagogic din mun. Chișinău. În plus, Igor Grosu a declarat un venit de peste 5.000 de roni drept indemnizații pentru copii de la statul român.

Deputatul a mai trecut în declarația de avere cinci terenuri agricole și unul în intravilan. La categoria bunuri imobile, a indicat două case de locuit: una achiziționată în 2011, de 121,7 metri pătrați, obținută în urma unui contract de vânzare-cumpărare în valoare de 231.721 de lei, și cealaltă – în 2017, cu suprafața de 82,3 metri pătrați, obținută prin donație. Tot aici figurează apartamentul trecut în declarațiile precedente.

El a mai indicat că a obținut în 2017 alte obiective de 33,8 metri pătrați, 24,8 metri pătrați și 18,9 metri pătrați. De asemenea, a declarat drept proprietate un spațiu comercial obținut în 2011, cu suprafața de 39,6 metri pătrați, în valoare de 106.471 de lei. În 2017, Grosu și-a cumpărat și o mașină Volkswagen Touran, produs în 2009, în valoare de 7.800 de euro.

Pentru 2020, parlamentarul a obținut un venit din activitatea sa în legislativ în valoare de 457.449 de lei – 214.374 constituie salariul și alte 243.075 – compensațiile pentru tratament, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu și pentru transport. 

În dreptul soției sale, deputatul a trecut un venit în valoare de 113.920 de lei: 92. 652 de lei alcătuiește salariul de la Liceul Teoretic „Petru Rareș” din Chișinău și alte 21.268  – remunerarea din partea Centrului psiho-socio-pedagogic din mun. Chișinău. La secțiunea datorii, el a indicat un credit contractat în 2020 în valoare de 11.599 de lei.

Natalia Gavrilița, de la șefă de cabinet la ministră a Finanțelor

Cea de-a doua candidată pe lista formațiunii este Natalia Gavrilița, propusă de Maia Sandu în două rânduri în ultimul an la funcția de premier. Natalia Gavrilița, la fel ca Igor Grosu, a pornit cariera de funcționară publică la Ministerul Educației în timpul mandatului Maiei Sandu. Ea a fost în 2013 șefă de cabinet la această instituție.

În 2014, a devenit secretar de Stat la același minister până în 2015. În perioada 8 iunie–14 noiembrie 2019, a fost promovată la funcția de ministră a Finanțelor în Guvernul Sandu.

Pentru ultimii doi ani, Gavrilița a declarat 106.299 de lei și 54.347 lire sterline ca plăți salariale și onorarii de la Ministerul Finanțelor și Fondul Global pentru Inovare. Ea a mai indicat alte 62.522 de lei drept plăți salariale de la Cancelaria de Stat și Parlamentul Republicii Moldova. În afară de stat, a indicat 207.277 de lei în calitate de redevențe din partea Fundației Konrad Adenauer.

La categoria imobile, fosta ministră a Finanțelor a trecut un apartament cu suprafața de 52,1 metri pătrați pe care l-a obținut în 1997. La bunuri mobile, a declarat două autoturisme – un Lexus fabricat în 2009 și cumpărat în 2014 cu 17.000 de euro și un Subaru fabricat în 2009 și cumpărat în 2018 cu 3.500 de euro.

Popșoi și conturile sale bancare

Următorul pe lista PAS este deputatul Mihail Popșoi. Acesta a declarat pentru ultimii doi ani 347.131 de lei drept salariu de la Parlament. În același timp, în dreptul soției sale, a trecut un salariu de peste 715.000 de lei de la Oficiul Ambasadei Regatului Țărilor de Jos în Republica Moldova. Popșoi a mai indicat venituri de la Fundația Friedrich Ebert (4.000 de lei), Fundația Konrad Adenauer (2.000 de lei), Asociația pentru Politică Externă (52.509 lei) și Universitatea din Milano (14.709 euro).

În plus, el a trecut alte 230.465 de lei compensații de la Parlament. La categoria terenuri, a indicat un lot de 12 ari obținut în 2006. În secțiunea clădiri și construcții, a trecut două apartamente – unul de 29,5 metri pătrați obținut în 2012 și altul de 65,5 metri pătrați, obținut în 2016. În afară de cele două imobile, Popșoi a trecut în declarație o casă de locuit demolată, obținută în 2006.

El are două autoturisme – ambele de model Toyota Auris – una fabricată în 2016 și cumpărată în 2019 cu 11.000 de euro și cealaltă fabricată în 2004 și cumpărată în 2015 cu 90.000 de lei. Popșoi declară o serie conturi bancare: Mobiasbanca (8.329 de euro); Moldinconbank (139.113); Moldova Agroindbank (42.820 de lei); Mobiasbanca (10.004 euro); Mobiasbanca (12.639 de euro). El a mai indicat un credit în valoare de 30.000 de lei contractat în 2020 de la Moldova Agroindbank.

Andrei Spînu îmbină politicul și afacerile în zone offshore      

Andrei Spînu și-a început cariera politică în 2009, în PLDM. El a fost președinte al organizației de tineret a formațiunii. La alegerile parlamentare anticipate din 2010, a candidat la funcția de deputat, însă nu a reușit să acceadă în funcția de deputat.

În 2015-2016, a fost viceministru al Tineretului și Sportului în Guvernul condus de liberal-democratul Valeriu Streleț. Pentru 2015, el a indicat un apartament de 104,3 metri pătrați cu valoarea cadastrală de 366.056 de lei și altă avere imobilă de 3,2 metri pătrați. În același an, el a trecut acțiuni în trei companii – Focus Marketing SRL, Arbora Grup SRL, Moresense Patners SRL.  

Ulterior, s-a alăturat echipei PAS, fiind în lista candidaților Blocului electoral ACUM la alegerile parlamentare din februarie 2019. În 2019, pe vremea Guvernului Sandu, Spînu a ocupat funcția de șef al Cancelariei de Stat.

Pentru ultimii doi ani, el a declarat venituri drept salariu, dividente și remunerare de la Wupp Ltd, Cancelaria de Stat, Traduno, Technologies SRL, OneTwoStart LTD, Aparatul Președinției Republicii Moldova în valoare de  6.546.781 de lei și 68.702 euro.

Alte 938.588 de lei au fost obținuți din înstrăinarea unor bunuri mobile și imobile. El a mai obținut de la Casa Națională de Asigurări Sociale peste 22.000 de lei ca indemnizație pentru copil.

La capitolul imobile, el a indicat o casă de locuit și patru loturi – trei agricole și unul în intravilan. În secțiunea bunurilor mobile, el a trecut un Audi Q5 fabricat în 2014 și cumpărat în 2017 în valoare de 380.000 de lei și un VW Tiguan fabricat în 2019 și cumpărat în 2020 cu 27.000 de dolari.

Spînu a indicat următoarele conturi bancare: 43.918 lei (BCR Moldova); 53,40 euro (BCR Moldova); 1090 de lei (Moldova Agroindbank); 35.920 de lei (Moldova Agroindbank); 525 de euro (BCR Moldova); 520 de dolari (Moldova Agroindbank); 9004 euro (Moldovaagroindbank); 88,40 dolari (Moldova Agroindbank).

Spînu a declarat cote părți în Wupp Ltd (Marea Britanie); OneTwoStart Ltd Hong Kong, SRL Noma Svello. El a mai indicat un venit obținut din depuneri la instituțiile financiare în valoare de 9.746 de lei.    

După ce, în noiembrie 2020, lidera PAS a câștigat alegerile prezidențiale, Andrei Spînu a urmat-o la Președinție, instalându-se în funcția de secretar general al Aparatului Președintelui Republicii Moldova.

Potrivit unei anchete RISE Moldova, Andrei Spînu a jonglat ani buni cu mai multe companii, inclusiv din zone offshore. Direct sau indirect, numele lui este legat de jurisdicții precum Cipru, Hong Kong, Delaware și Belize. Mai mult, pe când era viceministru al Tineretului și Sportului, Spînu a fost și în incompatibilitate de funcție.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a fost constituit în contextul manifestațiilor provocate de furtul miliardului și al instaurării regimului cleptocratic al oligarhului Vladimir Plahotniuc.

După ce a fost desemnată de liberal-democrați candidată la funcția de prim-ministru în iulie 2015, Maia Sandu nu a mai ajuns să formeze cabinetul de miniștri. Liderii Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, și cel al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, au refuzat să discute cu candidata propusă de PLDM.

Drept consecință, Maia Sandu s-a declarat „dezamăgită de clasa politică” și, pe 23 decembrie 2015, a anunțat că lansează „o mișcare pentru crearea unui nou partid politic”.

Două săptămâni mai târziu, fosta ministră a Educației a anunțat public că toți cei care o susțin pot să depună cerere de aderare la viitoarea formațiune politică – Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Așa a apărut PAS.

Pe 26 mai 2016, noua formațiune politică a fost înregistrată la Ministerul Justiției.

Materialul este realizat în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii