Justiţie

40 de judecători aşteaptă să le fie prelungit mandatul după cinci ani de activitate. Cine sunt şi ce averi declară

Poză simbol
Autor: Julieta Saviţchi
29/03/2022 9907

40 de judecători cărora le-a expirat primul mandat eliberat pe un termen de 5 ani aşteaptă să le fie prelungite împuternicirile până la atingerea plafonului de vărstă, ca să poată activa în continuare. În listă se regăsesc şi magistraţi care au ajuns în atenţia presei pentru că au adoptat hotărâri arbitrare și controversate sau care au figurat în scandaluri de corupţie. Unora le-a expirat mandatul cu mai bine de un an în urmă, timp în care au primit salarii de la stat fără să țină măcar o şedinţă de judecată. Anticoruptie.md a radiografiat trecutul tuturor celor 40 de magistrați și vă spune cine sunt ei.   

1.Victoria Hadîrcă a intrat în posesia mandatului în aprilie 2014. După mai bine de patru ani de carieră judecătorească, Victoria Hadîrcă a fost reţinută de procurori şi suspendată din funcţie într-un dosar de corupţie, cunoscut ca „Dosarul celor cinci magistrate”.

Victoria Hadîrca     magistrat.md

La 17 martie 2021, Victoria Hadîrcă a fost achitată de învinuirea de trafic de influență, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Singurul care a primit o sentință de condamnare în Dosarul magistratelor este Vitalie Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus reluarea de către Victoria Hadîrcă a activității de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul central, cu repunerea în drepturile avute anterior, din data de 19 mai 2021. Deşi a fost achitată, magistrata nu a mai putut să îmbrace mantia de judecător, deoarece îi expirase mandatul.

În 2012, Victoria Hadârcă devine proprietara unui apartament de 70 m.p.în mun. Chișinău.

Victoria Hadîrcă nu a fost remunerată pentru perioada cât a fost suspendată din funcâie. Magistrata a declarat că şi-a dus existenţa din donaţiile părinţilor. Judecătoarea a raportat donaţii din partea părinţilor şi pentru perioada când lucra şi era remunerată. În declarația de avere și interese pentru anul 2017 aceasta a indicat venituri de 200 de mii de lei din salariu (16,7 mii de lei lunar). Totodată, la un eveniment de familie, magistrata susține că a primit „cadouri de la părinți” în valoare de 5,7 mii de euro. În 2016, judecătoarea susține că a primit de la părinți 1,5 mii de euro și 3 mii de lei, în 2015, 900 de euro și 3 mii de lei, în 2014, 700 de euro și 10 mii de lei.

2.Magistrata Silvia Slobodzean de la Judecătoria Străşeni aşteaptă să-i fie prelungit mandatul din decembrie 2020.

Silvia Slobodzean    Poză: magistrat.md

Silvia Slobodzean a ajuns în vizorul presei în februarie 2019, după ce l-a achitat pe procurorul din Nisporeni, Marcel Griţunic, învinuit că ar fi pretins şi primit 500 de USD şi 2 mii de lei de la un bărbat pentru a înceta o cauză penală în care era vizat împreună cu fiica sa. Magistrata Slobodzean a constatat, după doi ani şi jumătate de examinare a dosarului, prezenţa elementelor de provocare în acţiunile organului de urmărire penală. În perioada examinării dosarului pe numele procurorului, denunţătorul acestuia a fost condamnat la închisoare cu executare în dosarul în care ar fi încercat să dea mită acuzatorului de stat.

Magistrata şi soţul ei, care este avocat, deţin o casă de locuit de 240 de metri pătraţi, şi două apartmente. Ultimul imobil, cu suprafaţa de 49,6 metri pătraţim estimat la 30.500 euro, a fost achiziţionat în 2019. Familia mai deţine în proprietate două automobile.

3. Lucia Bagrin şi-a început cariera judecătorească la 17 martie 2016, în Judecătoria Chişinău. Anterior, magistrata a fost notar stagiar, jurist în cadrul unor companii private, funcționar public și asistent judiciar în cadrul instanței de prim nivel din municipiul Chișinău.

Lucia Bagrin      Poză: magistrat.md

În 2014, ex-preşedintele Nicolae Timofti a respins candidatura Luciei Bagrin, propusă de CSM pe motiv că "spiritul reformelor în sectorul justiției nu permite să se promoveze persoane referitor la care nu există dovezi că ar avea o reputație ireproșabilă".

Lucia Bagrin este co-proprietară a două apartamente şi conduce, din 2020, un automobil de model Honda Civic.

4. Şi magistratul Ion Chirtoacă de la Judecătoria Chişinău a rămas fără de lucru din 17 martie 2017.

Ion Chirtoacă   Poză: TV 8

Judecătorul s-a manifestat prin criticele aduse sistemului judecătoresc dar şi CSM. Chirtoacă a criticat organul de auadministrare judecătorească pentru faptul că nu a convocat adunarea generală a judecătorilor, iar colegiile specializate ale CSM nu sunt funcţionale.

,,Eu am în gestiune 58 de dosare, iar oamenii aşteaptă de 8 luni ca să fie rezolvate. Am prevăzut această situaţie şi cel puţin nu am oameni aflaţi în arest preventiv. Dar unii dintre colegii mei au şi câte 900 de dosare pe rol. S-a format un precedent periculos, care afectează şi blochează actul de justiţie. Noi suntem remuneraţi în continuare, pierde bugetul statului, pierd justiţiabilii. Povara la un magistrat este foarte mare şi dacă le vor mai fi repartizate şi aceste dosare, la fel, va avea de suferit calitatea actului de justiţie”, a declarat anterior Chirtoacă pentru portalul anticorupţie.md.

Ion Chirtoacă este, din anul trecut, preşedinte interimar al Asociaţiei Judecătorilor din Moldova.

Magistratul deţine, din 2010, un apartament cu suprafaţa de 38,4 metri pătraţi.

5.Victor Olărescu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2016. Anterior el a fost procuror. În 2020, Olărescu a fost promovat în funcţia de vice-preşedinte al Judecătoriei Hânceşti.

Familia Olărescu deține o casă de locuit de 120 m.p., valoarea 0 lei. și un apartament cu suprafața de 87,5 m.p., ce indică o valoare de 430 mii lei. În proprietatea magistratului sunt 1 autoturism, Mercedes – 22.700 euro, și o remorcă care declară că costă 12 mii de lei.

6.Elena Bolocan şi-a început cariera de judecător la 4 mai 2016, la Judecătoria Străşeni, oficiul Călăraşi. Elena Bolocan a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător din cadrul INJ în martie 2015, obținând media generală de 9,79. În trecut, Bolocan a deținut funcția de specialist principal în Direcția Apostilă a Ministerului Justiției, iar începând cu anul 2012 a fost consultant superior în Direcția Agent Guvernamental a acelueași minister. La 30 septembrie 2013, Elena Bolocan a devenit asistent judiciar la Curtea de Apel Chișinău.

Până în 2017, magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață.

 

7. Rodica Berdilo, magistrata care a decis nevalidarea alegerilor locale din mun. Chișinău câștigate de Andrei Năstase , a fost numită în funcție prin decretul președintelui Nicolae Timofti din luna mai 2016. La numai câteva zile de când a îmbrăcat roba de magistrat, Rodica Berdilo a solicitat suspendarea din funcție pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani. Magistrata a revenit în funcție la 21 aprilie 2017, potrivit informațiilor de pe magistrat.md.

Din 2012 și până a accede în funcia de judecători, Rodica Berdilo a fost asistentă judiciară la fosta Judecătorie Buiucani a mun. Chișinău.

Rodica Berdilo           Poză: magistrat.md

Rodica Berdilo a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, drept magistrata care a făcut dreptate pentru doi foști procurori care s-au judecat cu statul pentru pensii mai mari. Respectiv, în februarie curent, Berdilo a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia ex-procurorului Isai Sârcu, care este soțul judecătoarei CSJ Iulia Sârcu și a ex-procurorului Gheorghe Nogai.

Rodica Berdilo a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei, pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

La 28 mai 2019, Rodica Berdilo a fost avansată la gradul cinci de calificare. Toamna trecută, Berdilo şi-a apărat teza de doctor în drept.

8. Fostul procuror, Evgheni Bancov, a îmbrăcat mantia de magistrat la 11 iulie 2016, fiind repartizat la Judecătoria Cahul. La 11 iulie 2018, magistratul şi-a suspendat activitatea pentru perioada aflării în concediul de îngrijire a copilului până la atingerea vârstei de 3 ani.

Magistratul a raportat în proprietate un apartament de 46,1 m.p., un garaj şi un automobil fabricat în 1998.

9. Hristina Craveț a fost numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Sângerei, la 11 iulie 2016.

Magistrata a raportat pentru anul trecut un salariu de 255.114.51 de lei. În 2020, Hristina Craveţ a trecut în casă nouă, un apartament cu suprafaţa de 62.1 metri pătraţi, estimat la 738. 826 de lei. Magistrata are de achitat două credite bancare în sumă de 350.000 de lei.

10.Valeri Hudoba de la Judecătoria Comrat a intrat în posesia mandatului de magistrat la 11 iulie 2016, după 10 ani de carieră în Procuratură.

În 2017, el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei. 1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului

Ulterior, Hudoba a procurat mai multe spatii comerciale, ridicând numărul lor la 17. În 2019, magistratul a intrat în posesia unei case de locuit cu suprafaţa de 320 metri pătraţi, pe care a raportat-o la preţul de 450923 de lei.

11. Igor Negreanu şi-a început cariera la 11 iulie 2016 la Şoldăneşti, fiind transferat ulterior la Rezina. În 2017, magistratul a fost la un pas de a fi urmărit penal.

Igor Negreanu     Poză: magistrat.md

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au respins, în 2017, două sesizări ale procurorului general de atunci, Eduard Harunjen, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general a fost în baza articolului 307 din Codul penal, care se referă la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale. Pentru acest gen de infracțiune, Codul penal prevede închisoare de până la 10 ani cu privarea dreptului de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a execita o anumită activitate până la un termen de 15 ani. Cea de-a doua presupusă încălcare a fost în baza articolului 328, care se referă la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. Pentru această infracțiune este prevăzută închisoare până la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de până la 5 ani. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului Penal.

Încălcările imputate lui Negreanu au fost verificate de Inspecţia judiciară şi Colegiul disciplinar, care au constatat că nu reprezintă abateri disciplinare.

Igor Negreanu ne-a declarat că a fost o răzbunare din partea lui Eduard Harunjen pentru că nu a vrut să instrumenteze dosare la comandă. ,,Am lucrat timp de un an în Procuratura Anticorupţie când Harunjen era acolo şef. Mi-a cerut să fac dosare la comandă, în interesele sale. Eu am refuzat categoric şi am plecat de acolo", ne-a explicat magistratul.

Magistratul deţine în proprietate un apartament de 52 metri pătraţi pe care l-a declarat la preţul de 33.982 de lei, şi un automobil Daimlerchrysler C180, mai scump cu 16 mii de lei decât locuinţa.

12.Ramona Moşneguţu a lucrat trei ani procuror până la 11 iulie 2016, când a îmbrăcat roba de magistrat, la Şoldăneşti.

Magistrata deţine în proprietate un apartament de 45 de metri pătraţi, un automobil, fabricat în 1995 şi două terenuri agricole, care i-au fost donate.

13.Tot la 11 iulie 2016 a intrat în posesia mandatului şi Mariana Sajin de la oficiul Râşcani al Judecătoriei Drochia. În 2020, magistrata şi procurat un automobil Toyota Yaris, fabricat în 2013, pentru care a plătit 144450 de lei. Magistrata a mai raportat două terenuri agricole, un teren pentru construcţii şi un cont bancar cu 3000 USD.

14.Eugeniu Beșelea este magistrat la Judecătoria Chișinău din 15 martie 2017, când a fost numit în funcție pe un termen de cinci ani printr-un decret al președintelui Dodon.

Eugeniu Beșelea este magistratul care s-a abţinut, în august 2021,de la examinarea cauzei penale pentru escrocherie și spălare de bani în care este vizat deputatul Partidului Șor Denis Ulanov.

În 2017, judecătorul și soția sa, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, au dobândit un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. În 2008, soția lui Eugeniu Beșelea a primit un teren de șapte ari și o casă bătrânească, în suburbia Chișinăului, la Grătiești. Beşelea este magistratul care l-a achitat pe fostul magistrat Ghenadie Bîrnaz, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii. Ghenadie Bîrnaz este unul dintre magistrații care a fost cercetat în dosarul „Laundromat”.

Potrivit declarației de avere și interese, anul trecut Beșelea a avut un salariu de 198 .527 lei, alte peste șapte mii de lei le-a obținut din activitate didactică la Institutul Național al Justiției. Totodată, magistratul indică venituri de peste 21 mii de euro din vânzarea unei mașini și a unui teren pentru construcții.

Familia Beșelea mai deține cinci terenuri agricole, un apartament de 72 metri pătrați, dobândit în 2019, contra sumei de 44 268 mii de euro, și o mașină de model Nissan Note.

Magistratul are de achitat două credite bancare, în sumă de 340 mii de lei, ambele cu o dobândă de 7,5.

15.Mandatul judecătorului de instrucţie din Hânceşti, Viorel Botnaraş, a expirat la 15 martie. Magistratul a raportat trei apartamente, dintre care ultimul, cu suprafaţa de peste 70 de metri pătraţi a fost procurat în 2019, cu 450.000 lei.

În 2019, magistratul a contractat trei credite bancare, în sumă totală de 780 de mii de lei.

Pănă a începe cariera de judecător, Viorel Botnaraş a lucrat grefier în Judecătoria Chişinău.

16.Tot la 15 martie a expirat şi mandatul judecătoarei Galina Ciobanu din instanţa de contencios administrativ a Judecătoriri Chişinău.

Magistrata a raportat pentru anul trecut un salariu de 266.321 de lei.

Galina Ciobanu locuieşte într-un apartament cu suprafaţa de 86.8 m.p. pe care îl deţine din 1998.

Anul trecut, magistrata a luat două credite, în sumă totală de 203.000 lei, scadente în 2026.

17. Lorina Ciubotaru a început cariera la Judecătoria Chişinău în 2005, în calitate de dactilografă, ca la 15 martie 2017 să ajungă judecătoare în instanâa respectivă.

În 2020, magistrata şi-a cumpărat un apartament cu suprafaţa de 131.5 m.p., pentru care a scos din buzunar 57.902 de euro. Concomitent, şi-a cumpărat un garaj cu 5400 de euro şi o construcţie auxiliară, cu 2400 de euro.

Pentru a procura imobilul, Lorina Ciubotaru a vândut cu 21.500 de lei un apartament mai mic, a luat de la bancă un credit de 400.000 de lei. Magistrata a mai fost ajutată de tatăl ei cu o donaţie de 9300 de euro. În 2018, părintele magistratei i-a oferit un împrumut fără dobândă de 15.000 de euro.

18. Din 15 martie 2017 lucrează ca magistrat la Judecătoria Chişinău şi Dragoş Crigan. Acesta este fiul ex-procurorului Boris Crigan, inculpat într-un dosar penal pentru abuz în serviciu, care nu a mai avut finalitate.

În 2017, Dragoș Crigan a primit o donație generoasă, de 200.000 de lei, de la părinții săi, Maria și Boris Crigan. Acești bani i-a folosit pentru a-și cumpăra un autoturism de model Skoda Superb, pentru care a plătit 650.000 de lei. Magistratul a mai obținut donații substanțiale și anterior. Bunăoară în 2016, mama sa „l-a ajutat” cu 300.000 de lei.

În 2020, magistratul Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău a câștigat la un eveniment civil 198.000 de lei. Suma de 3.000 de euro a fost donată de soacra sa, iar alte 110.000 de lei au venit de la părinții lui Dragoș Crigan, Maria și Boris Crigan. În 2020, judecătorul a cumpărat două autovehicule – un automobil de model Toyota RAV4, fabricat în 2008, pentru care a achitat 150.000 de lei și un ATV produs în 2014, pentru care a scos din buzunar încă 120.000 de lei.

19. De două săptămâni a rămas fără de mandat şi Octavian Dvornic de la Judecătoria Chişinău.

Octavian Dvornic    Poză: realitatea.md

Magistratul susţine că singura sa avere este automobilul Toyota, fabricat în 2010, pe care l-a procurat în 2017, şi că nu are nici casă, nici masă. Amintim că, în 2017, magistratul a intrat în proprietatea un apartament de 69,8 metri pătrați de pe strada Hristo Botev din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

20. Maria Frunze a fost numită judecător în martie, 2017, pe un termen de 5 ani, împreună cu alți 32 de tineri magistrați.

Maria Frunze    Poză: magistrat.md

Maria Frunze a absolvit în 2015 cursurile de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător, obţinând media generală de 9,75. Anterior, Frunze a activate în calitate de grefă și asistent judiciar la fosta judecătorie a sectorului Centru din municipiul Chișinău. Toamna trecută, Maria Frunze s-a înscris în concursul pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2018, magistrata a ajuns în atenţia presei pentru că fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp.

Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

21. Marcel Gandrabur a fost desemnat la Judecătoria Chgişinău la 15 martie 2017, după ce a activat aproape trei ani în calitate de asistent judiciar în Curtea Supremă de Justiţie. În 2020, magistratul a achiziţionat un apartament cu suprafaţa de peste 71 de metri pătraţi, pentru care a plătit 34.613 euro. În acelaşi an, magistratul şi-a cumpărat şi un automobil Renault Kadja, pentru care a plătit 18.500 de euro.

Pentru ca să ajungă în posesia bunurilor, magistratul s-a împrumutat cu 11.000 de euro şi 20.000 de lei, iar socrii i-au donat 4800 de euro şi 80.000 de ruble.

22. Într-o situaţie similară a ajuns şi Nicolae Ghedrovici de la Judecătoria Anenii Noi, care la 15 martie 2017 a schimbat mantia de avocat pe cea de judecător.

Ghedrovici a obținut donații în 2020 – 3.000 de euro, de la mama sa. Magistratul a adăugat această sumă la creditul pe care l-a luat anterior și a procurat un apartament de 71,4 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar 593.000 de lei.

23 În aşteptarea prelungirii mandatului se află şi Georgeta Grozav de la Judecătoria Chişinău.

Magistrata deţine în proprietate un teren pentru construcţii, o casă de locuit şi trei autoturisme, dintre care două au fost procurate în 2020.

24. Vitalie Guţan şi-a început cariera de magistrat la Judecătoria Chişinău la 15 martie 2017, după ce a lucrat o perioadă ca asistent al grefei Curţii Supreme de Justiţie. Conform Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, a fost desemnat judecător specializat în materie de insolvabilitate la Judecătoria Chişinău, sediul central, începând cu 01 ianuarie 2019.

Guţan Vitalie   Poză: magistrat.md

În 2018, a fost printre subiecţii unei investicaţii CIJM, după ce în 2017 a obţinut 2.400 de euro și 4.000 de lei ca remitențe de la mai multe rude aflate peste hotare. Tot în 2017, anul când a îmbrăcat roba de magistrat, Guţan a obținut cheile de la apartamentul din strada Ceucari, din blocul destinat judecătorilor, dar și-a procurat și un automobil pentru care a scos din buzunar 3.600 de euro.

În 2020, magistratul îşi îmbunătăţeşte situaţia materială: a vândut cu 617.700 de lei apartamentul de pe strada Ceucari şi a procurat altul, de 108,5 metri pătraţi, pentru care a scos din buzunar 1.080.000 de lei. În acelaşi an, Vitalie Guţan şi-a procurat şi un garaj, pentru care a scos din buzunar încă 68.964 lei.

Pentru a-şi vedea visul împlinit, magistratul a contractat un credit de jumătate de milion de lei de la bancă şi a primit o donaţie de 4350 de euro din afara ţării.

25. În aşteptarea prelungirii mandatului se află şi magistrata Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Olga Ionașcu. Aceasta a fost suspendată din funcția de judecătoare de către Consiliul Superior al Magistraturii în luna septembrie a anului trecut , după ce s-a constatat că a comis abateri judiciare.

Olga Ionaşcu   Poză: magistrat.md

Președintele interimar al CSM, Dorel Musteață, a subliniat că magistrata Olga Ionașcu a fost suspendată până la emiterea decretului de eliberare din funcția de judecătoare.

Ionașcu este printre cei nouă judecători cercetați disciplinar în 2020, care au ajuns să fie pedepsiți pentru încălcările admise în activitate. 

În 2019, Ionașcu a fost sancționată pentru încălcarea termenelor de îndeplinire a acțiunilor de procedură, inclusiv a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești și de transmitere a copiilor acestora participanților la proces.

Olga Ionașcu și-a început activitatea juridică în 2004 ca translator la Judecătoria Buiucani, Chişinău, unde a fost și grefieră. În 2010, a fost transferată la Curtea Supremă de Justiţie, în funcţia de referent, ulterior ca asistent judiciar.

Potrivit magistrat.md, examenul de capacitate al candidaţilor la funcţia de judecător în baza vechimii în muncă a fost susținut de Ionașcu cu media generală 7,60.

În 2020, Ionașcu a indicat un venit de 242.448 de lei, pe când soțul ei – de 36.000. De asemenea, a trecut în declarație venitul obținut din înstrăinarea sau deținerea valorilor mobiliare și a cotei-părți în capitalul social al societăților comerciale a ajuns la 783.242 anul trecut. Un alt venit indicat de Ionașcu obținut din surse legale este de 4.495 de lei.

26. De două săptămâni nu mai poate activa nici Valentin Lastaveţchi de la Judecătoria Chişinău. Fost ajutor de procuror şi şef al aparatului Curţii Supreme de Justiţie, Lastaveţchi s-a manifestat pe parcursul celor cinci ani de mandat ca un adept al reformării justiţiei.

Valentin Lastaveţchi    Poză: magistrat.md

Până să îmbrace mantia de judecător, Lastaveţchi a reuşit să-şi cumpere locuinţă şi maşină.

27. Şi Larisa Lavric a muncit mult, ca la 15 martie 2017, să ajungă judecătoare în Chişinău. Magistrata şi-a început activitatea în instanţă, în 1996, în calitate de grefieră, avânsând treptat până la funcţia de consultant. Magistrata deţine în proprietate, din 2003, doar o garsonieră cu suprafaţa de 13,1 metri pătraţi.

28. Şi Veacslav Martînenco se numără printre cei 25 de judecători care au fost desemnaţi la 25 martie, 2017, la Judecătoria Chişinău. În cei cinci ani de mandat, Martînenco a ajuns în atenţia presei după ce a luat o decizie prin care a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să convoace Adunarea generală a judecătorilor. Magistratul deţine, din 2014, un apartament de 28,1 metri pătraţi, iar în 2015 şi-a cumpărat maşină cu 25 de mii de euro. Veaceslav Martînenco este răsfăţat cu donaţii. Anul trecut, părinţii i-au dăruit 12.380 USD, iar socrii – 1900 USD.

29. Magistratul de la Judecătoria Orhei, Iurie Movilă, a reuşit în 2019, la doi ani de carieră judecătorească, să-şi procure un apartament de 65 de metri pătraţi, care l-a costat 583.611 lei. Pentru aceasta, Movilă s-a împrumutat la bancă pe un termen de 10 ani cu 525.000 lei.

În 2020, magistratul a raportat un venit de 300.000 lei din vinderea unui bun imobil. În 2017, Iurie Movilă, a fost ajutat cu 5.000 de euro de un oarecare Grigore Gheorghelaș.

30. Judecătorul Veaceslav Nicula de la Judecătoria Chișinău a fost suspendat din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani , începînd cu 14 ianuarie 2020 până la 21 septembrie 2022, inclusiv. Peste 10 zile s-a răzgândit şi a solicitat anularea suspendării, revenind la dosare.

Până a ajunge judecător, Iurie Nicula a fost avocat, reuşind în acest timp să-şi procure o casă de locuit, un apartament şi trei maşini.

31. Alexei Paniş este judecător în instanţa de contencios administrativ a Judecătoriei Chişinău. Magistratul s-a remarcat prin mai multe decizii care au scandalizat opinia publică. Astfel, în ultima zi a anului trecut, Paniş l-a restabilit în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Chişinău pe Vladislav Clima, demis de CSM în luna mai 2021.

La 18 ianuarie 2022, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a sesizat Centrul Național Anticorupție (CNA), Procuratura Generală și Consiliul Superior al Magistraturii că judecătorul Alexei Paniș, care a luat hotărârea privind restabilirea lui Vladislav Clima în funcția de președinte a Curții de Apel Chișinău, ar fi ignorat un conflict de interese.

Potrivit unui note a SIS, publicată de Ziarul de Gardă, în perioada 20 aprilie 1999–9 aprilie 2019, Ștefan Paniș, tatăl judecătorului Alexei Paniș, a figurat ca fondator al SRL Panclip de vreme ce Ion Clima, fratele lui Nicolae Clima, tatăl judecătorului Vladislav Clima, avea aceeași calitate la societatea respectivă.

De asemenea, în perioada 27 iulie 2006 – 9 aprilie 2015, Ștefan Paniș și Ion Clima au deținut calitatea de fondatori cu cota a câte 20% în Cooperativa de producție Solnord-Agro lichidată pe 9 aprilie 2015.

SIS a mai sesizat anterior CNA și Procuratura Generală că judecătorul Alexei Paniș a dispus repunerea lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău deși prin cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Clima împotriva președintelui Republicii Moldova s-a dispus doar anularea decretului șefului statului.

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat să inițieze controlul privind respectarea regimului juridic al conflictului de interese în cazul magistratului Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Alexei Paniș.

„Aflându-se în exercițiul funcției de judecător al Judecătoriei Chișinău, Sediul Râșcani, la luarea deciziei judecătorești prin care a dispus cu caracter executoriu repunerea lui Vladislav Clima în funcția administrativă de președinte al Curții de Apel Chișinău, dl Paniș Alexei nu s-a aflat în situațue de conflicte de interese”, menționează inspectorul Cristina Ciubotaru, relevând că această situație nu denotă prezența interesului personal conform articolul 2 din legea despre ANI.

În august 2020, Paniş a solicitat intervenția Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garantul independenței autorității judecătorești, în vederea excluderii imixtiunii factorilor externi în procesul de înfăptuire a justiției.

Judecătorul s-a plâns că a examinat un dosar în ordinea contenciosului administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, iar persoană terță fiind o avocată. Chiar dacă în timpul ședinței apărătoarea nu a avut obiecții asupra acțiunilor președintelui ședinței de judecată, după comunicarea hotărârii aceasta s-a plâns la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Avocata a spus că în procesul de examinare a cauzei a fost supusă discriminării pe criteriul de sex (deoarece este femeie) și pe criteriul social (deoarece este avocat). La fel, a menționat că a fost hărțuită în ședința de judecată ”…unde erau șase participant dintre care cinci erau de sex masculin” și susține că i-a fost încălcat dreptul la egalitate.Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a solicitat magistratului să prezinte, în termen de zece zile, opinia și probele care ar dovedi că cele invocate în plângere nu constituie hărțuire. Totodată, i-a fost adus la cunoștință că neprezentarea informației va fi sancționată contravențional și că se va informa opinia publică despre necolaborarea pe acest dosar.

În opinia judecătorului, acțiunile Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității reprezintă o ingerință în procesul de înfăptuire a justiției, care își arogă atribuții ce nu îi sunt reglementate prin Lege și urmărește aprecierea acțiunilor instanței de judecată, precum și a modului în care au fost examinat fondul cauzei

Judecătorul Alexei Paniş a anunţat în declaraţia de avere şi interese personale din 2017 că a obţinut în 2016, pe când era încă asistent judiciar, în urma unei „ceremonii civile” – 45 de mii de euro.

Alexei Paniş are în proprietate două case de locuit, dintre care una cumpărată în 2018, un garaj şi un automobil, dar şi o datorie de 150.000 de lei.

32. Irina Păduraru ocupă fotoliul de judecător din martie 2017, după ce în 2015 a absolvit cursurile de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător. Anterior a desfășurat activitate juridică. În cei cinci ani de mandat Irina Păduraru a avut în gestiune şi a a făcut parte din completele de judecată în mai multe dosare de rezonanţă, cum ar fi dosarul Domnicăi Manole, dosarul de tortură al lui Anatol Mătăsaru sau dosarul Viorel Morari.

Irina Păduraru a declarat un apartament, procurat în 2016.

33. Dumitru Racoviţă de la Judecătoria Ungheni, la fel, face parte din cea de a opta promoţie a Institutului Naţional al Justiţiei, iar pănă să ajungă judecător, a fost poliţist.

Dumitru Racoviţă    Poză: magistrat.md

Dumitru Racoviță a indicat în declarația de avere și interese pentru anul 2020 un salariu de 225.951,15 de lei și peste 16.000 de lei dintr-o altă activitate profesională. Soția lui a adus un venit anual de peste 12.000 de lei.

Dumitru Racoviță locuiește în singurul sediu de lux pentru judecători. Este vorba de Palatul Justiției, care pe lângă sălilele de judecată şi birouri, dispune şi de apartamente pentru magistraţi.

34. Victoria Sănduța de la Judecătoria Chişinău și-a început cariera în Justiție în octombrie 2009. După programul de formare la Institutul Național de Justiție, pe care l-a absolvit ca șef de promoție datorită rezultatelor deosebite, Victoria Sânduţădevine judecător la data de 21 martie 2017, la numai o zi după împlinirea vârstei de 30 de ani.

Victoria Sănduţă   Poză: voxjust.md

Victoria Sănduţă s-a remarcat drept un lider în justiție, militând pentru asigurarea independenței justiției și înfăptuirea justiției fără imixtiuni. Din acest motiv, împreună cu magistraţii Marina Curtiș și Ion Malanciuc au înființat, în august 2019, asociația judecătorilor „Vocea Justiției” cu scopul de a promova libertatea, întărirea democrației, susţinerea statului de drept, buna guvernare, promovarea şi apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în Republica Moldova.

Începând cu septembrie 2019, Victoria Sănduţă s-a alăturat Rețelei Naționale pentru Educația Juridică.

Victoria Sănduţă deţine o casă de locuit, care i-a fost donată în 2012, un apartament, procurat în 2007 şi un spaţiu comercial, procurat în 2008.

35. Victor Sîrbu activează în instanţa de contencios administrativ a Judecătoriei Chişinău. Victor Sîrbu a declarat o vilă, un apartament şi un garaj, procurate în perioada 2004 -2006, cu mult timp înainte să ajungă judecător. În 2011, magistratul a devenit posesorul unui automobil Opel.

În 2018, judecătorul a împrumutat de la o persoană fizică 9500 de euro, dar nu a raportat nicio achiziţie în periopada respectivă.

36. Diana Tricolici activează în Judecătoria Chișinău, sediul Centru. În iulie 2018, magistrata a restituit o cerere de chemare de judecată împotriva BNM și a guvernatorului Sergiu Cioclea, depusă de Partidul Acțiune și Solidaritate, motivând că nu este sigură dacă Maia Sandu este președintele PAS.

Anul trecut, magistrata şi-a cumpărat apartament cu suprafaţa de 52,9 metri pătraţi, evaluat la 461.454, cu condiţia achitării în rate. Prima rată, de 100.000 de lei, a fost achitată cu ajutorul mamei care i-a donat 102.700 lei.

37. Magistrata Romina Ţurcan şi-a exercitat mandatul de cinci ani la Judecătoria Criuleni. Magistrata nu a declarat niciun bun mobil sau imobil, doar o datorie de 15.000 de lei către o organizaţie de finanţare nebancară.

38. Silvia Ţurcan este magistrată la Judecătoria Străşeni. Familia deţine în proprietate o casă de locuit cu suprafaţa de peste 80 de metri pătraţi şi un automobil, procurate înainte ca Silvia Ţurcan să obţină mandatul.

39. Pe parcursul celor cinci ani de mandat, magistratul Serafim Vasilache de la Judecătoria Chişinău a solicitat de două ori suspendarea din funcţie în legătură cu concediul pentru îngrijirea copilului, însă a renunţat în scurt timp. Familia deţine o cotă de 2/5 dintr-o casă de locuit şi un apartament de 76,4 metri patraţi, care la del ca şi automobilul de model Renault Megane, au fost obţinute cu mult timp înainte ca Serafim Vasilache să ajungă judecător.

40. În aşteptarea prelungirii mandatului se află şi Angela Vasilenco de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În 2020, ea a fost exclusă din completele de judecători specializați pentru examinarea dosarelor privind frauda bancară. Magistrata a făcut parte şi din completul de judecată care a decis rejudecarea dosarului în care omul de afaceri Veaceslav Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare.

În 2021, Angela Vasilenco a primit în folosinţă gratuită o casă cu suprafaţa de 198 de metri pătraţi. În 2018, magistrata a reuşit să cumpere un automobil Hyundai Tucson, fabricat în 2013, cu doar 50 de mii de lei.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat

 

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii