40 de judecători cărora le-a expirat primul mandat eliberat pe un termen de 5 ani aşteaptă să le fie prelungite împuternicirile până la atingerea plafonului de vărstă, ca să poată activa în continuare. În listă se regăsesc şi magistraţi care au ajuns în atenţia presei pentru că au adoptat hotărâri arbitrare și controversate sau care au figurat în scandaluri de corupţie. Unora le-a expirat mandatul cu mai bine de un an în urmă, timp în care au primit salarii de la stat fără să țină măcar o şedinţă de judecată. Anticoruptie.md a radiografiat trecutul tuturor celor 40 de magistrați și vă spune cine sunt ei.   

1.Victoria Hadîrcă a intrat în posesia mandatului în aprilie 2014. După mai bine de patru ani de carieră judecătorească, Victoria Hadîrcă a fost reţinută de procurori şi suspendată din funcţie într-un dosar de corupţie, cunoscut ca „Dosarul celor cinci magistrate”.

La 17 martie 2021, Victoria Hadîrcă a fost achitată de învinuirea de trafic de influență, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Singurul care a primit o sentință de condamnare în Dosarul magistratelor este Vitalie Furtuna, asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus reluarea de către Victoria Hadîrcă a activității de judecător la Judecătoria Chișinău, sediul central, cu repunerea în drepturile avute anterior, din data de 19 mai 2021. Deşi a fost achitată, magistrata nu a mai putut să îmbrace mantia de judecător, deoarece îi expirase mandatul.

În 2012, Victoria Hadârcă devine proprietara unui apartament de 70 m.p.în mun. Chișinău.

Victoria Hadîrcă nu a fost remunerată pentru perioada cât a fost suspendată din funcâie. Magistrata a declarat că şi-a dus existenţa din donaţiile părinţilor. Judecătoarea a raportat donaţii din partea părinţilor şi pentru perioada când lucra şi era remunerată. În declarația de avere și interese pentru anul 2017 aceasta a indicat venituri de 200 de mii de lei din salariu (16,7 mii de lei lunar). Totodată, la un eveniment de familie, magistrata susține că a primit „cadouri de la părinți” în valoare de 5,7 mii de euro. În 2016, judecătoarea susține că a primit de la părinți 1,5 mii de euro și 3 mii de lei, în 2015, 900 de euro și 3 mii de lei, în 2014, 700 de euro și 10 mii de lei.

2.Magistrata Silvia Slobodzean de la Judecătoria Străşeni aşteaptă să-i fie prelungit mandatul din decembrie 2020.

Silvia Slobodzean a ajuns în vizorul presei în februarie 2019, după ce l-a achitat pe procurorul din Nisporeni, Marcel Griţunic, învinuit că ar fi pretins şi primit 500 de USD şi 2 mii de lei de la un bărbat pentru a înceta o cauză penală în care era vizat împreună cu fiica sa. Magistrata Slobodzean a constatat, după doi ani şi jumătate de examinare a dosarului, prezenţa elementelor de provocare în acţiunile organului de urmărire penală. În perioada examinării dosarului pe numele procurorului, denunţătorul acestuia a fost condamnat la închisoare cu executare în dosarul în care ar fi încercat să dea mită acuzatorului de stat.

Magistrata şi soţul ei, care este avocat, deţin o casă de locuit de 240 de metri pătraţi, şi două apartmente. Ultimul imobil, cu suprafaţa de 49,6 metri pătraţim estimat la 30.500 euro, a fost achiziţionat în 2019. Familia mai deţine în proprietate două automobile.

După publicarea materialului, Silvia Slobodzean a venit cu precizăru la profilul său, pe care le redăm integral: „La momentul numirii în funcția de judecător, în anul 2016, aveam în proprietate următoarele bunuri imobile și mobile: terenurile agricole cu nr. cadastrale indicate în toate declarațiile de avere care au fost achiziționate în perioada când nu dețineam funcții publice, un tere pomicol situat în satul Suruceni, dobândit în 2004 la prețul de 400 lei, un alt teren pentru construcții cu suprafața de 0,0495 ha situat în orașul Durlești deținut în proprietate în baza contractului de vânzare-cumpărare din 23.08.2011. Mai aveam atunci casa de locuit nefinisată cu suprafata 240 m.p. construită personal începând din 2003. La necesitate pot prezenta acte contabile privind cumpărarea materialelor de construcție și recipise de la muncitori. Mai aveam atunci un apartament achiziționat în baza contractului de investiții nr. 11/56 din 25.07.2008, la prețul de 35 000 dolari și un alt apartament în municipiul Chișinău cu suprafața de 21,6m.p. achiziționat în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 5273 din 12.11.2013. Tot până a deveni magistrată aveam un automobil Mitsubishi Outlander cumpărat în 2009 la prețul de 235000 lei. Din bunurile deținute în perioada 2018-2021 am vândut un  apartament la prețul de 36624 euro, un teren  intravilan din orașul Durlești cu suprafața la prețul de 15000 euro, terenul  din Stăuceni, la prețul de 5000 euro, un autoturismul de model Mitsubishi a.f. 2008 la prețul de 100000 lei și autoturismul de model Fiat Punto, a.f.2015, la prețul de 5000 euro. În total am obținut: 61624 euro și 100000 lei (venituri reflectate în declarațiile de avere și interese). Pe lângă veniturile respective obținute din vânzările indicate familia subsemnatei a avut și venituri salariale, reflectate în declarațiile de avere și interese din 2016-2021, în sumă de peste 2000000 ( două milioane) lei. Din sursele obținute din vânzarea bunurilor indicate supra am achiziționat: un automobilul Mercedes C220D la prețul de 28000 Euro, un automobil de model Mazda CX5 a.f.2014 la prețul de 100000 lei ( automobilul a fost importat din SUA în stare avariată, respectiv prețul este mai mic decât în mod normal ar costa un astfel de automobil pe piață, faptul avarierii automobilului poate fi verificat pe baza Win code Check) și un apartamentul cu suprafața de 49,6 m.p la prețul de 30500 Euro. În total am cheltuit: 58500 euro și 100000 lei”. Referitor la durata examinării dosarului penal de învinuire a lui Marcel Grițunic, magisdtrata a precizat că „această cauză penală a parvenit în procedura subsemnatei fiind redistribuită de la un alt judecător care a fost suspendat din funcție, respectiv cercetarea judecătorească a fost reluată. Totodată, cauza penală a fost suspendată la cererea inculpatului și apărătorului acestuia în legătură cu sesizarea Curții Constituționale. Motivele achitării sunt indicate în Sentință”.

3. Lucia Bagrin şi-a început cariera judecătorească la 17 martie 2016, în Judecătoria Chişinău. Anterior, magistrata a fost notar stagiar, jurist în cadrul unor companii private, funcționar public și asistent judiciar în cadrul instanței de prim nivel din municipiul Chișinău.

În 2014, ex-preşedintele Nicolae Timofti a respins candidatura Luciei Bagrin, propusă de CSM pe motiv că "spiritul reformelor în sectorul justiției nu permite să se promoveze persoane referitor la care nu există dovezi că ar avea o reputație ireproșabilă".

Lucia Bagrin este co-proprietară a două apartamente şi conduce, din 2020, un automobil de model Honda Civic.

4. Şi magistratul Ion Chirtoacă de la Judecătoria Chişinău a rămas fără de lucru din 17 martie 2017.

Judecătorul s-a manifestat prin criticele aduse sistemului judecătoresc dar şi CSM. Chirtoacă a criticat organul de auadministrare judecătorească pentru faptul că nu a convocat adunarea generală a judecătorilor, iar colegiile specializate ale CSM nu sunt funcţionale.

,,Eu am în gestiune 58 de dosare, iar oamenii aşteaptă de 8 luni ca să fie rezolvate. Am prevăzut această situaţie şi cel puţin nu am oameni aflaţi în arest preventiv. Dar unii dintre colegii mei au şi câte 900 de dosare pe rol. S-a format un precedent periculos, care afectează şi blochează actul de justiţie. Noi suntem remuneraţi în continuare, pierde bugetul statului, pierd justiţiabilii. Povara la un magistrat este foarte mare şi dacă le vor mai fi repartizate şi aceste dosare, la fel, va avea de suferit calitatea actului de justiţie”, a declarat anterior Chirtoacă pentru portalul anticorupţie.md.

Ion Chirtoacă este, din anul trecut, preşedinte interimar al Asociaţiei Judecătorilor din Moldova.

Magistratul deţine, din 2010, un apartament cu suprafaţa de 38,4 metri pătraţi.

5.Victor Olărescu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2016. Anterior el a fost procuror. În 2020, Olărescu a fost promovat în funcţia de vice-preşedinte al Judecătoriei Hânceşti.

Familia Olărescu deține o casă de locuit de 120 m.p., valoarea 0 lei. și un apartament cu suprafața de 87,5 m.p., ce indică o valoare de 430 mii lei. În proprietatea magistratului sunt 1 autoturism, Mercedes – 22.700 euro, și o remorcă care declară că costă 12 mii de lei.

6.Elena Bolocan şi-a început cariera de judecător la 4 mai 2016, la Judecătoria Străşeni, oficiul Călăraşi. Elena Bolocan a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător din cadrul INJ în martie 2015, obținând media generală de 9,79. În trecut, Bolocan a deținut funcția de specialist principal în Direcția Apostilă a Ministerului Justiției, iar începând cu anul 2012 a fost consultant superior în Direcția Agent Guvernamental a acelueași minister. La 30 septembrie 2013, Elena Bolocan a devenit asistent judiciar la Curtea de Apel Chișinău.

Până în 2017, magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață.