„Afacerea” de familie a executorului Nicolae Paşa
Executorul judecătoresc Nicolae Paşa a pus în aplicare o schemă prin care s-a ales cu bunuri mobile şi imobile la cel mult jumătate de preţ. Acesta oferea împrumuturi cu dobândă, perfectând contractele pe numele apropiaţilor săi, ca apoi să apară pe post de executor al datornicilor, deposedând mai multe persoane de locuinţe şi automobile. Jurnaliştii de la Centrul de Investigaţii Jurnalistice din Moldova, în urma unei sesizări pe Harta Corupţiei, au documentat câteva cazuri ale unor persoane care au nimerit în capcanele ofertelor de finanţare ale familiei Paşa. Atât reprezentanţii Uniunii executorilor judecătoreşti, cât şi cei ai Ministerului Justiţiei, strâng din umeri şi susţin că nu dispun de pârghii suficiente pentru a sancţiona executorii „cu păcate”.
Firmele de creditare din biroul executorului
Pe strada Minsk din Chişinău, o inscripţie explicită indică faptul că la această adresă se află biroul executorului judecătoresc Nicolae Paşa. În curte se află două imobile: o casă cu trei nivele, la care o echipă de muncitori finalizează lucrările de construcţie, şi una cu două nivele, în care își are biroul executorul Nicolae Paşa.
La intrare, în partea dreaptă, îl găsim pe executor, alături fiind şi biroul asistenților executorului, iar la etajul superior - arhiva cu dosare.
La aceeaşi adresă îşi au sediul două organizaţii de creditare nebancară Money House SRL şi Direct Leasing, fondate în 2017 şi 2018 şi înregistrate pe numele Rodicăi Paşa, soţia lui Nicolae Paşa. Adresa juridică a celor două societăţi de creditare se află pe strada Zelinski 1, care până nu demult, timp de mai mulţi ani, a găzduit biroul executorului Nicolae Paşa. Acum încăperea este închiriată de un avocat. Apărătorul ne-a spus că firmele de creditare nu se mai regăsesc acolo, dar la adresa de pe strada Minsk 6/1.
Faptul că cele două întreprinderi de creditare își au sediul la această adresă ne-a fost confirmat şi de Nicolae Paşa.
Datele cadastrale arată că terenul şi cele două imobile au fost mai mulţi ani sub sechestru după ce au fost lăsate în calitate de gaj la Moldova Agroindbank. În iunie 2020, în urma unei licitaţii, proprietar de jure al terenului şi celor două imobile a devenit Victor Paşa, tatăl, în vârstă de 77 de ani, al executorului.
La 4 septembrie 2020, Nicolae Paşa a semnat cu tatăl său, Victor Paşa, un contract de vânzare-cumpărare, în baza căruia
executorul a ajuns proprietar al terenului şi celor două imobile.
Două luni mai târziu, în noiembrie 2020, Nicolae Pasa a înstrăinat 2/3 din teren şi casa nefinisată pe numele unui locuitor din raionul Ocniţa.
Precizăm că la adresa dată este o singură intrare şi nu există nimic care să separe cele două imobile.
Fără maşină şi cu datorie de 62.000 de euro
Dan Tomaş din Chişinău s-a ales cu o datorie de 62.000 de euro şi fără maşina de 20.000 de euro după ce a împrumutat 19.500 de euro de la compania Money House a familiei Paşa.
Tânărul lucra la o întreprindere de fabricare a betonului şi, ajutat de mama sa care munceşte de ani buni în Italia, şi-a cumpărat un automobil de model Ford Mustang, pentru care a plătit 20 de mii de euro.
La 15 noiembrie 2019, ziua în care a înregistrat automobilul pe numele său, Dan Tomaş a fost sunat de de către Ion Buhnă, administratorul companiei la care lucra. „Mi-a zis că are urgent nevoie de bani pentru întreprindere, iar el nu poate să ia un credit pentru că are o istorie negativă. Dar el a aranjat totul cu o firma, se va apropia de mine o persoană pe nume Vadim, care îmi va da să semnez nişte acte, apoi voi lua banii din bancă şi să-i duc lui. Mi-a mai spus să nu-mi fac griji, pentru că el va achita creditul în 2-3 luni. Aveam un post de lucru bine plătit, eram încrezător că afacerea merge bine şi am acceptat. Contractul şi celelalte documente mi le-a adus
Vadim Goricean, care are statutul de fidejusor în contractul de creditare. Eu l-am sunat pe şef încă o dată ca să mă conving că nu este nicio înşelăciune şi am semnat actele. Apoi mi-au fost eliberaţi banii pe care i-am dus lui Buhnă”, ne-a spus Dan Tomaş.
Tânărul spune că timp de câteva luni Ion Buhnă i-a dat asigurări că totul decutge normal, datoria se achită, iar în toamna anului 2020 acesta i-a zis că trebuie să-i dea lui Vadim maşina pentru câteva zile. „A venit Vadim şi i-am dat maşina. Apoi a dispărut şi Ion Buhnă. Nu l-a mai văzut nimeni de atunci. Am aflat că s-ar ascunde în Grecia. Tot atunci a fost găsit strangulat şi proprietarul afacerii, fostul poliţist Oleg Cojocaru. Cică s-ar fi sinucis din cauza datoriilor. Aşa am rămas fără un loc de muncă şi fără maşină, dar cu datorii. Vadim Gorincean mi-a zis că automobilul este la executorul Nicolae Paşa și să mă lămuresc cu el”, a precizat Tomaş.
Tânărul susţine că a vorbit cu executorul Paşa, înregistrând şi discuţia, iar acesta i-a spus că urmează să fie vândută casa lui Ion Buhnă şi datoria va fi stinsă.
În urma verificărilor noastre am constatat că imobilul de pe strada Victoriei din Chişinău, care aparţinea lui Ion Buhnă, a ajuns în proprietatea lui Nicolae Paşa încă în iunie 2021.
În martie 2022, Tomaş a primit un avertisment de la OCN Money House, din care a aflat că este dator cu 62.000 de euro.
Începând cu anul 2021, Dan Tomaş a început să primească de la poliţie notificări despre amenzile care trebuia să le plătească pentru încălcarea regulilor în trafic, iar în imaginile trimise de agemţii de circulaţiue apărea Mustangul său.
Tânărul a mai aflat că automobilul i-a fost scos în vânzare, dar în acelaşi timp este dat în arendă de către SRL Cars4Rent cu 80 de euro pe zi. Dan Tomaş a reușit chiar să ia în arendă pentru 2 zile propriul automobil, pentru care a achitat suma de 3600 de lei.
Tânărul a depus o plângere la Procuratură. A doua zi a fost telefonat de Nicolae Paşa ca să vină la el să se clarifice. Noi am fost
prezenţi la acestă întâlnire, care a avut loc în biroul de pe strada Minsk 6/1. „Eu ţi-am zis că o să facem omeneşte, dar tu dacă eşti un neghiob, ai să vezi”, l-a ameninţat Paşa pe Tomaş.
L-am întrebat pe Nicolae Paşa cum a reuşit să execute acest caz. Executorul ne-a spus că Tomaş este mincinos, că nu cunoaşte nimic şi să venim peste câteva zile după ce se va clarifica.
A doua zi, automobilul lui Dan a fost văzut în curtea unde îşi are biroul executorul Paşa, unde a stat 3 zile apoi a fost adus din nou în parcarea SRL Cars4Rent de pe strada Ciuflea.
L-am contactat la telefon pe Vadim Goricean. Bărbatul a refuzat să se întâlească cu noi. „Nu vă spun nimic. Nu-s obligat să vă răspund. Eu lucrez de mai mulţi ani cu executorul. Am lucrat şi cu alţi executori. Dan este vinovat că a semnat documentele”, ne-a răspuns bărbatul.
Am insiststat să obţinem un comentariu de la executorul Nicolae Paşa şi am mers din nou la biroul său de pe strada Minsk.
- Am verificat. Nu am executat eu nimic. Nu ştiu unde este maşina şi nu ascultaţi minciunile lui Tomaş, ne-a spus executorul.
- Dar automobilul a fost văzut recent aici, în curte. Avem şi fotografii.
- Da? A fost pentru că aici se află şi firma de creditare. Ei au dreptul să folosească gajul datornicilor.
- E firma soţiei Dumneavoastră?
- Da, dar eu nu am nimic cu ei.
- Dar unde se află firma de creditare? Nu vedem nimic asemănător pe aici.
- Dar ei şi-au suspendat activitatea. Eu le-am zis să nu mai activeze. Numai bătăi de cap.
Am mers la parcarea SRL Cars4Rent unde am încercat să luăm în arendă automobilul Ford Mustang. Un angajat ne-a răspuns că va fi posibil peste două săptămâni, deoarece maşina a fost deja dată unei persoane pentru aceeași perioadă.
Am contactat-o la telefon pe administratoarea şi co-fondatoarea SRL Cars4Rent, Tamara Goriţa, ca să întrebăm cum a ajuns să perfecteze actele şi să se folosească de un bun fără acordul proprietarului. Femeia ne-a răspuns că actele sunt în regulă şi se află la un bărbat pe care nu-l cunoaşte, dar îl știe soţul ei, care este co-proprietar al firmei. Femeia ne-a trimis printr-un SMS numărul de telefon al „bărbatului care se ocupă cu documentele”, precizând că nu-i cunoaşte nici numele.
Numărul de telefon s-a dovedit a fi al executorului Nicolae Paşa.
Rodica Paşa nu a răspuns la apeluri.
Creditat şi executat de familia Paşa
Alexandru Colosov a fost scos cu forţa din casă, împreună cu soţia şi doi copii ai săi, dintre care unul de doar doi ani, şi mama sa, o pensionară cu nevoi speciale, în seara de 1 noiembrie 2018. Familia nu a reuşit cel puţin să-şi ia electrocasnicele şi lucrurile personale.
Motivul pentru care familia a fost scoasă forţat în stradă a fost un credit de 240 de mii de lei (cca 12.000 de euro), pe care l-a contractat de la firma Money House a Rodicăi Paşa, pentru care a lăsat în gaj apartamentul de 55 metri pătraţi de pe strada Luceafărul din oraşul Cricova, al cărui preţ de piaţă este de de două ori mai mare.
„Aveam probleme şi îmi trebuiau bani. Un cunoscut a promis că mă va ajuta să găsesc banii. Contractul l-am semnat într-o maşină, în sectorul Râşcani”, ne-a povestit bărbatul.
Alexandru Colosov susţine că a achitat rata lunară de 8800 de lei până în luna august 2019: „Au apărut iar nişte probleme financiare şi puţin nu mi-a ajuns să achit rata în întregime pentru două. Este vorba de sume de 600 şi 700 de lei. La începutul lunii octombrie 2019 m-a sunat executorul Nicolae Paşa şi a spus că au crescut penalităţile, iar dacă nu achit timp de 20 de zile, îmi ia casa. Când au venit să mă evacueze din casă, eu aveam strânse 27 de mii de lei şi am vrut să le dau aceşti bani ca să mă lase în pace, dar Nicolae Paşa a refuzat categoric să ia banii”.
Alexandru Colosov a contestat în instanţă acţiunile lui Paşa, dar executorul a contestat în Curtea de Apel decizia primei instanţe şi a primit câştig de cauză. „Au avut timp suficient să se evacueze”, a fost una din justificările Curţii de Apel Chişinău.
Peste câteva luni, SRL Money House l-a acţionat în judecată pe Colosov că i-ar fi dator cu încă 60.000 de lei. Avocaţii familiei Paşa au invocat că preţul apartamentului nu a acoperit întreaga datorie a lui Colosov. Instanţa a respins pretenţiile firmei de creditare nebancară a lui Paşa.
Alexandr Colosov a ieşit într-o conferinţă de presă, alături de alte pretinse victime ale lui Nicolae Paşa, în care au povestit ce li s-a întâmplat. Îndrăzneala le-a fost „răsplătită” cu amenzi aplicate de poliţie, la solicitarea executorului.
Nouă ani fără casă, prin judecăţi
Cazul familiei Isaenco este unul mai fericit. Curtea Supremă de Justiţie a decis irevocabil să le fie restituită locuinţa.
Cu 9 ani în urmă, soţii Maxim şi Olga Isaenco şi cei doi copii ai lor, dintre care unul doar de 8 luni, au fost scoşi forţat din casă după ce capul familiei a fost atras într-o schemă de a lui Nicolae Paşa.
„Am lucrat la Universalbank şi mi-a fost oferit un credit cu dobândă redusă. Voiam să-mi îmbunătăţesc condiţiile de trai. În 2011, banca a falimentat, iar eu am rămas fără de lucru şi cu o datorie de 25.000 USD. De la bancă mi-au spus că trebuie să restitui datoria imediat. Am încercat pe la alte bănci, dar m-au refuzat pentru că nu aveam un loc de muncă şi nici alte venituri. Cumnatul meu a vrut să mă ajute şi mi-a făcut cunoştinţă cu Nicolae Paşa. Acesta mi-a pus 2 condiţii ca sp-mi ofere împrumutul: să las apartamentul gaj, iar banii să-i fie transmişi unei cunoştinţe de a sa, Izabela Timofeeva, care se va ocupa de stingerea datoriei la bancă. Am semnat cu Paşa un contract în limba română, pe care eu nu o cunosc, apoi, în prezenţa mea, a numărat banii şi i-a transmis Izabelei Timofeeva”, ne-a povestit Maxim Isaenco.
Ajuns acasă, bărbatul i-a arătat soţiei Olga contractul semnat ca să constate că, de fapt, a vândut apartamentul fără să ia un ban. Maxim Isaenco i-a spus a doua zi executorului Paşa că nu este de acord cu vânzarea apartamentului şi că vrea să anuleze înţelegerea, dar acesta i-a răspuns că deja e târziu. „Am încercat să vorbesc cu Paşa, am crezut că mai are ceva omenesc în el, dar mi-a zis că dacă vreau să scap de datorie, să lucrez pentru el, să particip în schemele sale, aşa ca Timofeeva. Eu i-am zis că pot fi tras la răspundere penală, iar Paşa mi-a zis râzând că nu e nimic rău dacă voi sta un an sau doi la închisoare, dar voi scăpa de datorii”, ne-a declarat Isaenco.
Iniţial, locuinţa a fost înregistrată pe numele părinţilor lui Nicolae Paşa, apoi a fost vândută de câteva ori. Ultima dată imobilul a fost înregistrat pe numele unor locuitori din Bălţi, iar pe parcursul a 9 ani a fost dat în chirie.
Olga Isaenco ne-a povestit că a trăit clipe de coşmar pe parcursul celor 9 ani cât a luptat în instanţă pentru locuinţa sa. „A venit într-o seară executorul George Boţan cu poliţia şi ne-a dat afară din casă. Nu mi-a permis cel puţin să hrănesc fetiţa. Nu ne-au lăsat cel puţin să ne luăm lucrurile personale. Am mers la rude în acea seară. Apoi am închiriat. Au fost zile când ne-au deconectat lumina pentru că nu am avut cu ce plăti, nu aveam nici cu ce-mi hrăni copiii. În toţi aceşti ani am cheltuit peste 18.000 de euro pentru chirie. Când am fost daţi afară din casă, apartamentul era cu reparaţie proaspăt făcută. Apartamentul a fost dat în chirie. E dezastru acolo. Trebuie să facem iar reparaţie din contul nostru ca să putem trăi”, ne-a spus Olga Isaenco.
Am încercat să o găsim pe Izabela Timofeeva. Femeia a stat 7 ani în închisoare, fiind găsită vinovată într-un dosar de escrocherie şi a fost eliberată cu aproape doi ani în urmă.
La Judecătoria Chişinău se află pe rol un dosar penal în care Izabela Timofeeva este învinuită de spălare de bani. Ulterior am aflat că femeia a decedat în luna octombrie a anului trecut. Despre decesul Izabelei Timofeeva ne-a vorbit şi avocatul Ilie Rotaru. „Mi-au spus că a decedat. Dosarele i-au fost fabricate. Şi cel de al treilea dosar i-a fost fabricat ca să scape de răspundere alte persoane. În discuţiile pe care le-am avut, Izabela mi-a povestit că avea probleme şi cu executorul Paşa. Avea probleme cu mulţi şi se temea să nu fie omorâtă. Ea a ieşit foarte bolnavă din închisoare”, ne-a relatat apărătorul.
Este curios faptul că numele Izabelei Timofeeva se regăseşte printre semnatarii recursului din noiembrie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău.
George Boţan nu a răspuns la telefon.
L-am contactat la telefon pe Nicolae Paşa ca să se expună în cazurile familiilor Colosov şi Isaenco. Executorul a răspuns pe un ton răspicat: „Cine sunteţi ca să mă întrebaţi ce fac eu? Nu e frumos la vârsta dumneavoastră să faceţi show-ri”.
Lista lui Paşa
Nicolae Paşa a mai fost anterior în atenţia presei pentru executări abuzive, lăsând mai multe familii pe drumuri. De exemplu, familia Negară-Oriol a fost dată afară din casă într-o zi când afară era ger de crăpau pietrele. Probabil că executorului i-a fost frică de cele două femei, dintre care una imobilizată, şi de copilul de 12 ani, încât a apelat la serviciile unei firme particulare de pază şi protecţie pentru a executa evacuarea.
Familia a rămas fără casa din Chişinău şi terenul aferent în 2018, după ce un alt executor judecătoresc a vândut proprietatea la nimeni altul decât vecinul acestora. În 2016, Ion Negară, capul familiei, a comis un accident rutier cu tamponare de pietoni şi a fost obligat de judecată să achite despăgubiri de o sută de mii de lei. Executorul Vitalie Guţu a vândut proprietatea familiei Negară, fără să ţină cont de preţul de piaţă şi că acolo mai locuiesc şi alte persoane, iar Nicolae Paşa i-a alungat din casă.
În unele cazuri executorul Paşa a lăsat persoanele fără surse de existenţă. Este şi cazul Olgăi E., o locuitoare cu probleme locomotorii din Comrat, a rămas fără surse de existenţă după ce executorul Nicolae Paşa i-a blocat cardul salarial. Astfel, femeia a fost pusă în situaţia să achite o datorie pe care o avea soţul faţă de o companie de microcreditare. Mai mult, executorul a aplicat sechestru pe toate imobilele pe care le deţine familia şi pe conturile bancare ale acestora.
La Centrul de Investigaţii Jurnalistice a ajuns o listă, pretins abuzivă, cu 80 de cazuri executate de către Nicolae Paşa. În listă se regăsesc mai multe persoane care au rămas fără un acoperiş după ce locuinţele le-a fost scoase la vânzare la un preţ de câteva ori mai mic decât cel de piaţă.
Nicolae Paşa are explicaţiile sale: „Aceasta este munca executorului judecătoresc. De cealaltă parte tot sunt oameni. Voi de aceasta ţineţi cont? Duceţi-vă şi întrebaţi şi cealaltă parte”.
De două ori fără licenţă
Pe parcursul anilor, pe numele lui Nicolae Paşa au fost depuse zeci de plângeri. Mai multe persoane au apelat şi la ajutorul presei şi au ieşit în conferinţe de presă pentru a reclama pretinsele abuzuri comise de executor.
În 2014, Nicolae Paşa s-a ales cu un dosar penal pentru abuz în serviciu, soldat cu urmări grave. Executorul a fost învinuit că a aplicat sechestru pe conturile unei firme debitoare şi pe marfa deţinută, câteva tone de peşte congelat, fără să ţină cont de valoarea mărfii. Astfel, suma sechestrului, care a pus firma în imposibilitatea de a activa, depăşea cu mult suma datorată de firmă.
În martie 2016, Judecătoria Chişinău l-a condamnat pe Nicolae Paşa la 6 ani şi 6 luni cu executare. Curtea de Apel Chişinău a menţinut sentinţa, însă Curtea Supremă de Justiţie a transmis dosarul la rejudecare. La 13 iulie 2018, Curtea de Apel Chişinău a pronunţat o altă sentinţă, prin care Nicolae Paşa a fost achitat. Curtea Supremă de Justiţie a menţinut decizia de achitare, o opinie separată având magistrata Elena Cobzac.
Nicolae Paşa a fost lipsit de licenţa de executor la 4 decembrie 2020 de către Colegiul Disciplinar al Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti (UNEJ), pentru abaterile comise în cazul femeii din Comrat.
Executorul a atacat sancţiunea la Judecătoria Chişinău, iar la 3 august 2021 a pierdut procesul în prima instanţă.
Paşa a contestat decizia instanţei de fond la Curtea de Apel Chişinău, unde examinarea dosarului bate pasul pe loc. Instanţa anunţase pentru data de 8 noiembrie 2022 pronunţarea, dar în ziua respectivă a dispus reluarea cercetării judecătoreşti.
În toată această perioadă Nicolae Paşa a activat în calitate de executor.
La 10 noiembrie 2022, Colegiul disciplinar i-a mai retras încă o dată licenţa lui Paşa. De această dată, a fost găsit vinovat de dublarea taxelor de executare după ce a vândut cu 240.000 de lei un imobil pentru o datorie de 39.000 de lei pe care o avea Uniunea cooperatistă de consum din oraşul Criuleni.
Întrebată de ce executorul continuă să activeze după ce i-a fost retrasă licenţa, Veronica Brădăuţanu, preşedinta Colegiului disciplinar al UNEJ, consilieră la Ministerul Justiţiei, a precizat că deciziile Colegiului sunt cu drept de a fi atacate în instanţă, iar până decizia devine irevocabilă, executorul continuă să activeze. „De fapt, Ministerul Justiţiei retrage licenţa executorului în baza deciziei Colegiului disciplinar. Dar dacă este atacată în instanţă, nu o retrage. Motivul este că dacă executorul are câştig de cauză, ar putea să ceară recuperarea prejudiciului de la stat. Dar urmează să decidem, să ne asumăm riscul ca să retragem licenţa unor executori care, find pedepsiţi de către Colegiul disciplinar, continuă să activeze şi să comită abuzuri”, a precizat Brădăuţanu.
Peste câteva zile după discuţia cu Brădăuţanu, ministrul Justiţiei Sergiu Litvinenco a dispus retragerea licenţelor executorilor Nicolae Paşa şi George Boţan.
„Sper ca deciziile date să fie un semnal clar că ilegalitățile și bătaia de joc față de oameni să fie oprite, iar persoanele cărora le-au fost delegate niște atribuții ale statului, cum ar fi executori judecătorești și alte profesii juridice, urmează să activeze doar în conformitate cu legea și cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului”, a explicat Litvinenco.
Poziţia breslei
În breasla executorilor se vehiculează că Nicolae Paşa ar fi protejat de naşul său de cununie, Roman Talmaci, care este de mai mulţi ani preşedinte al UNEJ şi o persoană influentă în breaslă.
Roman Talmaci respinge acuzaţiile. „Vă rog să nu mă identificaţi cu Paşa. Nu mai vorbesc de mult timp cu Nicolae. Doar ne salutăm. I-am spus de multe ori că unele acţiuni ale sale nu sunt creştineşti. Dar e om matur şi face ce vrea. Faptul că i-a fost retrasă de două ori licenţa demonstrază că nu-i acord nicio protecţie. Fiecare răspunde pentru păcatele sale”, a declarat preşedintele UNEJ.
Ce prevede legislaţia
Regulamentul de activitate al executorilor judecătoreşti a fost modificat în 2010, la iniţiativa ministrului Justiţiei, Alexandru Tănase. Dacă până atunci executorii primeau salarii de la stat, după intrarea în vigoare a Legii nr.113 privind executorii judecătoreşti, în iunie 2010, salariul lor se formează din taxele de executare. Alexandru Tânase şi-a justificat atunci iniţiativa prin numărul mare de dosare pierdut de Republica Moldova la CEDO în legătură cu neexecutarea hotărârilor judecătoreşti.
Deşi li s-a dat frâu liber ca să-şi facă singuri salariul, după principiul cu cât mai multe execitări, cu atât mai mare câştigul, activitatea executorului judecătoresc nu poate fi calificată ca activitate de întreprinzător.
Legea prevede că executorul este exponentul puterii de stat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Cu toate acestea, statutul executorul este de persoană fizică. Din acest motiv, deciziile Comisiei de disciplină şi etică sunt depersonalizate, astfel oamenii nu au cum să cunoască cine este executorul cărua i-a fost retrasă licența.
Legea interzice executorilor să desfăşoare activităţi de antreprenoriat sau să deţină concomitent alte funcţii.
Executorul judecătoresc răspunde disciplinar pentru săvârşirea unei abateri disciplinare, cea mai asptă pedeapsă fiind retragerea licenţei. Decizia Colegiului disciplinar însă nu poate fi executată după pronunţare, fiind cu drept de atac în instanţă. Astfel, Ministerul Justiţiei este în drept să retragă licenţa la data rămânerii irevocabile a deciziei Colegiului disciplinar.
Investigația este realizată în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova. Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.
Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.
Investigaţii din aceeaşi categorie:
Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Comentarii