Justiţie

Cum a ajuns finul de cununie al unui magistrat la Curtea Supremă de Justiție vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău

CIJM
Autor: Julieta Savițchi
09/11/2018 13953

Judecătorul Corneliu Guzun a ajuns vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău la trei ani după ce a început să poarte robă, fiind singurul candidat la funcția respectivă. Guzun a fost recomandat pentru funcția de judecător de către nașul său de cununie, Oleg Sternioală, care este vicepreședinte al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ din cadrul Curții Supreme de Justiție și membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.  Odată cu promovarea în funcție, în bugetul judecătorului au început să curgă donații ... de la soacră, care lucrează în străinătate.

Corneliu Guzun. Foto: CIJM

Corneliu Guzun a fost numit la 24 aprilie 2015 judecător la Judecătoria Râșcani pentru un termen de cinci ani, la puțin peste o lună după ce a fost propus de către Consiliul Superior al Magistraturii. Candidatura lui Guzun a fost admisă la 19 februarie 2015 de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii .

Acesta a fost recomandat drept „persoană inteligentă, integră profesional și moral” de către doi magistrați de la Curtea Supremă de Justiție – fostul președinte, Mihai Poalelungi, și Oleg Sternioală. 

Ultimul a recunoscut că este nașul de cununie al lui Guzun, dar a infirmat orice implicare în cariera finului său: „Dl Guzun Corneliu este finul meu de cununie, dar nu l-am promovat în sistemul judecătoresc şi nici nu l-am ajutat „să ajungă în scurt timp” vicepreşedinte al Judecătoriei Chişinău”. 

Oleg Sternoală. Foto: magistrat.md

Până să ajungă judecător, Corneliu Guzun a lucrat aproape 13 ani ca jurist la compania Gas Natural Fenosa. La 31 octombrie 2014, el a absolvit Institutul Național al Justiției cu media 8.10, acolo unde a ținut cursuri și nașul său de cununie. 

Singurul candidat, evaluat cu „excelent”

Corneliu Guzun a fost singurul candidat la funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău și șef al sediului Râșcani. Începând cu 4 iulie 2017, el a deținut interimatul funcției de șef al sediului Râșcani al Judecătoriei Chișinău, înlocuindu-l pe Oleg Melniciuc, finul de cununie al lui Mihai Poalelungi, suspendat pentru îmbogățire ilicită.

În aprilie 2018, Guzun a fost supus evaluării, procedură obligatorie pentru promovarea magistraților în funcții administrative, acumulând 93 de puncte și calificativul „excelent”.

Este adevărat că Oleg Sternioală a fost singurul membru al Colegiului de Evaluare care s-a abținut să semneze hotărârea privind evaluarea lui Guzun. „Nu am semnat hotărârea privind evaluarea dlui Guzun Corneliu, deoarece nu am participat la evaluarea acestuia. L-am recomandat la funcţia de judecător deoarece aceasta era opinia mea despre el”, a spus Sternioală.  

La 11 mai 2018, Colegiul pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor a admis candidatura lui Corneliu Guzun pentru promovarea în funcţie administrativă, iar Consiliul Superior al Magistraturii l-a propus la 29 mai curent pentru funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Astfel, Corneliu Guzun a fost confirmat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani prin decret prezidențial la 19 septembrie 2018.

Nevoit să judece foștii colegi

Toate litigiile chișinăuenilor cu distribuitorul de energie electrică Gaz Natural Fenosa, unde a lucrat Corneliu Guzun, sunt examinate la sediul Râșcani al Judecătoriei Chișinău. Astfel, în gestiunea lui Guzun ajung mai multe dosare în care compania este reprezentată de foștii săi colegi.

Cetățeanul Vasili Novacov a depus în februarie 2017 o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii pe numele lui Guzun pe motiv că nu i-a expediat în termen rezonabil hotărârea motivată într-un litigiu cu Gaz Natural Fenosa. În consecință, i-a fost limitat dreptul de atac în instanța ierarhic superioară. Sesizarea lui Novacov a fost declarată inadmisibilă după ce a motivat Guzun că atât asistentul său, cât și grefiera au fost în concediu.

În cei trei ani de carieră, pe numele lui Guzun au fost depuse 15 plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii. Toate au fost declarate neîntemeiate.

Corneliu Guzun a declarat că nu există conflicte de interese atunci când ajung în gestiunea sa dosarele ce țin de Gas Natural Fenosa: „De fiecare dată când ajunge în gestiunea mea un astfel de dosar, eu anunț părțile că am lucrat la Fenosa. De câteva ori au fost depuse cereri de recuzare și au fost respinse de fiecare dată. Am respectat legea și nu au fost niciodată conflicte”, a răspuns  magistratul. 

Casă cu trei nivele, credite de sute de mii și mașină de lux

Corneliu Guzun locuiește într-o casă cu trei nivele în orașul Durlești, mun. Chișinău. Datele cadastrale arată că imobilul său ar avea doar 83,3 metri pătrați. Însă în declarația de avere și interese personale pentru 2017, judecătorul a indicat o suprafață de două ori mai mare – 168,6 metri pătrați.

Casa lui Corneliu Gurin. Foto: CIJM

Conform aceleiași declarații, imobilul ar avea o valoare cadastrală de aproape 600.000 de lei (circa 30.000 de euro). În timp ce valoarea de piață este de cel puțin 100.000 de euro.

Imobilul este înregistrat pe numele soției sale, Irina Guzun, și a fost cumpărat la sfârșitul lui 2007.

La sfârșitul lui 2010, casa a fost pusă în gaj pentru un credit de 650.000 de lei, care trebuie întors până în 2025, cu o rată a dobânzii de 7 procente. Un alt credit de 160.000 de lei a fost contractat de Corneliu Guzun în 2013. Acest împrumut trebuie restituit până la sfârșitul anului curent, cu o rată a dobânzii de 15 procente.

La capitolul clădiri și construcții, pe lângă casa de locuit din Durlești, magistratul a raportat cota de ¼ dintr-un apartament cu suprafața de 71,2 metri pătrați amplasat într-un bloc de pe strada Petru Zadnipru din sectorul Ciocana al Capitalei. În același apartament, cumpărat la sfârșitul anilor `90, își au viza de reședință mama și sora lui Corneliu Guzun.

Deși locuința este evaluată cadastral la circa 380.000 de lei, în actul prezentat de judecător la Autoritatea Națională de Integritate a fost trecută suma de 8.965 de lei.

Corneliu Guzun a mai raportat un teren de 32 de ari în satul Frasin, raionul Dondușeni, o casă de locuit de 60,2 metri pătrați și cinci construcții accesorii. Bunurile i-au fost donate soției judecătorului în 2001.

Magistratul mai deține și o Honda CRV, fabricată în 2006, pe care a cumpărat-o în 2013 contra sumei de 200.000 de lei (circa 10.000 de euro).

Mașina lui Corneliu Guzun, parcată în curtea casei. Foto: CIJM

În declarația de avere și interese personale a magistratului pentru 2017 mai sunt trecute veniturile acestuia în mărime de 239.000 de lei, circa 20.000 de lei lunar, din salariu și indemnizații.

Soția magistratului se află în concediu de îngrijire a copilului. Aceasta primește donații generoase de la mama sa, care lucrează în străinătate. De pildă, în 2014, donația a constituit 4.043 de euro. După ce a ajuns Corneliu Guzun judecător, constatăm că donația din partea soacrei s-a dublat – 10.361 de euro în 2015, 7.436 în 2016 și 8.342 de euro în 2017. Soacra lui Guzun, în vărstă de 60 de ani, mai are un fiu.

„Mi-am făcut carieră cu puterile proprii”

Contactat de reporterul Centrului de Investigații Jurnalistice, Corneliu Guzun a respins acuzațiile că ar fi fost ajutat în carieră de Oleg Sternioală. „Este o întrebare fără sens. Nu m-a ajutat nașul, nu m-a ajutat nimeni. Mi-am făcut carieră cu puterile proprii. Verificați cum am ajuns vicepreședinte la Judecătoria Chișinău și o să vă convingeți de acest lucru”, ne-a declarat magistratul.

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile cu scopul de a susține integritatea în sectorul Justiţiei în Republica Moldova”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice şi Freedom House, cu susţinerea financiară a Departamentului de Stat al SUA.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii