Justiţie

Regretele profunde ale magistratului Ghenadie Eremciuc și blocajul adânc de la Judecătoria Bălți

Colaj CIJM
Autor: Viorica Mija
26/02/2024 9256

Transferul judecătorilor dintr-o instanță în alta, retribuțiile modeste comparate cu volumul exagerat de muncă, dar și nebuloasele care planează asupra organizării concursurilor și evaluării, a băgat în criză mai multe judecătorii din țară. Cea mai gravă situație s-ar atesta la Judecătoria Bălți, acolo unde, după transferul a cinci judecători în alte instanțe, a rămas un singur magistrat în fața unui maldăr de dosare penale. Două săptămâni la rând, membrii Consiliului Superior al Magistraturii încearcă să-l convingă pe judecătorul Ghenadie Eremciuc, transferat temporar la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), să revină la Bălți, dar fără succes. În timp ce magistratul insistă că plecarea sa ar putea conduce la tergiversarea examinării dosarelor de rezonanță  – Dodon, Filat, Șor, conducerea CSJ declară că, desi se atestă o situație foarte grea, substituirea judecătorului raportor nu înseamnă automat reluarea procesului de la zero. Negocierea retragerii nu a trecut fără atacuri verbale la persoană, iar Eremciuc și-a cerut scuze în picioare pentru unele comentarii.

Un demers al unui avocat din Bălți,  dar și o notă informativă a președintelui interimar al Judecătoriei Bălți, sediul central, a reactualizat subiectul crizei de cadre din justiția națională. Cutia Pandorei a fost deschisă la ședința CSM din data de 13 februarie, atunci când membrii CSM i-au cerut opinia judecătorului Ghenadie Eremciuc, transferat temporar la CSJ anume de la această instanță. Aceștia au vrut să afle  ce crede Eremciuc despre o posibilă revenire la locul său de muncă de bază, așa cum acolo se atestă o penurie acută de judecători, în special în materie penală.

„În adresa CSM a parvenit plângerea unui avocat care activează în raza municipiului Chișinău,  care menționează că în instanță au rămas doar doi judecători. Situația s-ar fi înrăutățit după ce mai mulți judecători au fost transferați în alte instanțe, iar funcțiile au devenit vacante.  Într-o notă informativă, președintele interimar al Judecătoriei invocă faptul că, în materie penală, a rămas să activeze un singur judecător, respectiv toate cauzele penale și contravenționale se repartizează unui singur judecător. Astfel, timp de aproximativ o lună, acestui judecător i-au fost distribuite 300 de cauze. Acest judecător mai avea restanțe de 337 de cauze, volumul depășind de șase ori pe cel care este repartizat în mod normal unui judecător din colegiul penal”, a descris situația  Sergiu Caraman, președintele interimar al CSM.

Vădit descumpănit de sugestia de a se întoarce la Bălți, magistratul a menționat că plecarea sa de la CSJ ar putea afecta mersul unor dosare de rezonanță, în cadrul cărora are rolul de judecător raportor.

„Dacă eu plec, ca să înțelegeti situația, trebuie de repartizat iar dosarul. La noi sunt fixate ședințe câte două pe lună. Să nu perturbăm activitatea nici a avocaților, nici a instanței”, a comentat Eremciuc, menționând faptul că, în cel mult două luni, lucrurile se vor stabiliza la Bălți, așa cum nici dosare nu au fost înregistrate prea multe în noul an.

Eremciuc a dat de înțeles că nu toți judecătorii de la instanța de la Bălți se dedică la fel de mult îndeplinirii obligațiunilor de serviciu, făcând referință la unii colegi care nu s-ar prezenta cu regularitate la serviciu.

O săptămână mai târziu, magistratul și-a cerut scuze în picioare de la colegii pe care i-a criticat, dar a refuzat din nou să revină în instanță.

„Eu am văzut plângerea, dar nu am văzut ca cineva să conteste hotărârea de transfer temporar, este termen legal de contestare.  La Curtea Supremă, situația e și mai gravă. Cele 504 dosare de la CSJ ar urma să fie repartizate colegilor mei – Șor, Filat, Dodon. Eu știu judecători care vor să vină de la Soroca, de la Glodeni… eu cred că cererile lor sunt deja depuse. Totul depinde de membrii CSM, de dorință. Nu văd logică, nu văd necessitate. Urmează să fie respins. Dar nu e nici demers, nici nimic”, a insistat Eremciuc.

De altă parte, președinta interimară a Curții Supreme de Justiție, Aliona Miron, și președintele interimar al instanței de la Bălți, prezenți on-line la ședință, au menționat că soluțiile urmează să fie pronunțate de CSM.

Miron și-a exprimat regretul pentru unele expuneri ale magistratului și a specificat că revenirea sa la Judecătoria Bălți va afecta, fără îndoială, activitatea în cadrul CSJ, dar se pot găsi soluții și în acest caz.

„Până acum am încercat să găsim ieșiri din situații. În cazul dat, în Colegiul penal vor rămâne 5 judecători, iar unul dintre judecători va merge în ambele complete. Noi astfel de situații am mai avut. Reluate de la început nu cred că vor fi, vor fi amânate dacă se numește un nou raporto,r ca să facă cunoștință cu dosarul, dar toate dosarele care sunt în recurs vor fi redistribuite altor judecători. Cât privește dosarele care sunt în primă instanță, va trebui un nou termen pentru un nou judecător să facă cunoștință cu dosarele”, a subliniat Miron.

Ion Pîcaleu, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău din ianuarie 2022 a spus că, atunci când și-a dat acrodul ca Eremciuc să fie transferat, a pornit de la considerentul că judecătorul va reveni în șase luni, însă ulterior transferul său temporar a fost prelungit cu încă șase luni.

„La sediu central al Judecătoriei Bălți sunt 19 judecători, iar efectiv activează 9. La sediul din Sîngerei sunt șase judecători conform statelor de personal, dar activează efectiv doar patru. La sediul din Fălești sunt doar patru, inclusiv eu. Este o problemă. Atunci când s-a solicitat transferul, am vizat. Dar ați prelungit acest transfer. În cee ace privește soluțiile - va reveni colegul sau se merge pe ideea suplinirea numărului de angajati, Dvs. decideți”, a comentat Pîcaleu.

Membrii CSM au amânat pentru o altă ședință adoptarea unei hotărâri, între timp urmând să identifice soluții „pentru a debloca situația” care se atestă la Judecătoria Bălți. Nu se știe deocamdată când se vor face propunerile salvatoare. Cel puțin, în agenda pentru ședința din 27 februarie a CSM nu se regăsește acest subiect.

Anul trecut, 22 din 25 de judecători ai CSJ au demisionat, iar CSM a decis să rezolveze blocajul prin transferarea unor judecători din instanțele ierarhic inferioare. Pe 2 mai 2023, de la Judecătoria Bălți, sediul central, au fost transferați magistrații Ghenadie Eremciuc și Aliona Donos, alături de alți 5 judecători de la alte instanțe. Dintre cei 7, doar Ghenadie Eremciuc a primit două voturi împotrivă, restul fiind aleși în unanimitate.

Deși urmau să activeze în instanța supremă o perioadă de șase luni, la expirarea termenului CSM a dispus continuarea activității celor doi magistrați de la Bălți în cadrul instanței supreme. Pe 6 februarie 2024, fără a-ți motiva decizia, Donos și-a anunțat demisia din sistem. Consiliul Superior al Magistraților (CSM), cu șapte voturi „pro”, a admis cererea sa. Pe perioada detașării la CSJ, judecătoare a reușit să dea verdictul irevocabil în cauza Avia Invest. Donos a făcut parte și din completul instituit în CSJ pentru examinarea contestaţiilor la unele decizii ale Comisiei Pre-Vetting.

Aliona Donos și-a început cariera de judecător în 2007, atunci când a fost numită în funcția de judecător la Judecătoria Bălți, pe un termen de 5 ani. În 2012, Donos a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

În privința judecătorului Aliona Donos nu au fost înregistrate proceduri disciplinare, 2 contestații în privința ei au fost respinse, iar alte 5 petiții depuse au fost declarate drept neîntemeiate.

Conform ultimei declarații de avere, Aliona Donos a obținut venituri salariale în sumă de aproape 287 mii lei, iar soțul – puțin peste 38 mii lei. Familia Donos are în proprietate un apartament de 88,3 m.p. în valoare de 690 654 lei, achiziționat în 2021 și o casă de locuit de 79,8 m.p, de 39 625 lei, primită moștenire în 2014.

La capitolul bunuri mobile, familia Donos are în proprietate o motocicletă, un camion achiziționat în 2021 cu 60 mii lei și un autoturism Renaul Megane Scenic din 2011, achiziționat în 2018 cu 30 mii lei.  

Declarația este completată și la rubrica datorii. Acolo unde găsim 2 împrumuturi de la o bancă comercială, unul de 200 mii lei, cu o rată de 2% anual, scadent în 2024 și un altul de 50.000 lei de 0%, pe care urmează să-l restituie până în 2025.

Portalul Anticoruptie.md a prezentat și profilul lui Ghenadie Eremciuc, realizat de Dorin Rusu, Traian Cibotari (TVN) și Marcela Zămosteanu (RISE). În anchetă se arată că, deși în ultimii ani a lucrat și trăit la Bălți, Eremciuc s-a asigurat cu un loc de trai în capitală. În 2021, judecătorul din Bălți a contractat un apartament la preț preferențial, în cadrul unui proiect al Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, Eremciuc și-a cumpărat apartament la jumătate din prețul de piață, plătind doar  27 de mii de euro în loc de 50 de mii.

Noua locuință se află în sectorul Ciocana din capitală. Banii pentru apartament  i-a luat cu împrumut, potrivit declarației de avere. Creditorul e avocatul Gheorghe Cobzac, fost coleg al lui Eremciuc din perioada în care activa în Procuratură. Cobzac i-a împrumutat bani magistratului și în 2022, fiind vorba de 300 de mii de lei, pe care familia Eremciuc urmează să-i restituie până la finalul anului 2024.

Jurnaliștii au mai aflat că soția judecătorului, Inga, activează și ea în sistemul judiciar. E șefa Serviciului penal și contravențional de la Curtea de Apel Bălți. În 2017, femeia și-a deschis o firmă. Se numește Tradiție și Familia SRL și are ca gen de activitate cultivarea plantelor și creșterea animalelor. Deși deține 100% din companie, nici ea și nici soțul său, nu indică această informație în declarațiile de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate. Potrivit legii, persoanele cu funcții publice „trebuie să declare cota-parte/acţiunile în capitalul social al unui agent economic deţinute de subiectul declarării personal sau de membrii familiei, concubinul/concubina acestuia, inclusiv ca beneficiari efectivi”. Ghenadie Eremciuc declară doar că soția sa are calitate de fondatoare a companiei.

 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii