Justiţie

„Spălătoria banilor publici”: ultimele decizii în privința judecătorilor din dosarul Laundromat

Colaj CIJM
Autor: Viorica Mija
24/06/2024 2581

Statul urmează să achite prejudicii morale de 3 milioane 526 de mii de lei în cazul judecătorilor anchetați anterior pentru complicitate la spălarea a 22 de miliarde de dolari din Rusia, dar scoși de sub urmărire penală. Unii condamnați, alții achitați în același dosar Laundromat, dar pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, 14 foști și actuali slujitori ai Femidei au depus cereri de recuperare a daunelor morale. Ministerul Justiției a declarat pentru portalul Anticoruptie.md că toate deciziile judecătorești au fost contestate, iar instituția solicită în toate cazurile respingerea acțiunilor ca fiind neîntemeiate. Centrul de Investigații Jurnalistice a deconspirat într-o anchetă amplă circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor. Schemele folosite au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți figurau companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar rol de girant avea un cetățean al Republicii Moldova. Jurnaliștii au descoperit că judecătorii emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără însă a fi autentificate.

 

3 milioane 526 de mii pentru opt judecători

Conform informațiilor disponibile pe site-ul instanțelor de judecată, opt dintre cei 14 judecatori care au depus cereri de recuperare a prejudiciilor morale, după ce au fost scoși de sub urmărire penală pentru complitate la spălarea de bani, au obținut câștig de cauză în instanța de fond. Suma totală a prejudiciilor pe care ar urma să le achite acestora statul se ridică la 3 milioane 526 de mii de lei. Cel mai mare cuantum al prejudiciilor a fost dispus în cazul magistratului Serghei Popovici, fiind vorba despre 850 de mii de lei. Hotărârea a fost pronunțată în data de 4 aprilie curent, de judecătorul Petru Harmaniuc, care a considerat suma ca fiind una proporțională pentru „ tragerea ilegală la răspundere penală și aplicarea măsurilor preventive privative de libertate în temeiul art. 42 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) din Codul Penal, soldate cu scoaterea lui Serghei Popovici, prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 15 septembrie 2020, de sub urmărirea penală pornită la 15 septembrie 2016, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii incriminate”.

Pe rolul instanței de fond, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, se află dosarul inițiat pe numele magistratului, pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărâri contrare legii. Examinarea va fi reluată în data de 19 iulie, după ce ultimele două ședințe au fost amânate.

Conform acuzatorilor, în dosarul Laundromat, primele 500 de milioane de dolari au fost „spălate” anume prin semnătura judecătorului de la Comrat. Cererea în acest caz fusese depusă pe 16 noiembrie 2011 și, deși actele prezentate par îndoielnice, cum ar fi procura care nu specifică dreptul de a depune și semna cereri în judecată de către Viktor Koruts, lipsa rechizitelor bancare etc., Popovici a decis că datoria e reală și trebuie întoarsă. Soarta altor 770 de milioane a fost decisă pe 30 august 2013, la o săptămână de la depunerea cererii. Toate actele prezentate în instanță erau întocmite în limbile rusă și engleză, dar nu conțineau și rechizitele bancare ale părților. Judecătorul Popovici a dispus încasarea în folosul creditorului a sumei de 700 de milioane de dolari, precum și suma de 70 de mii de dolari de la moldoveanul Radu Vasile, care figurează în dosar cu adresa în raionul Comrat, satul Ferapontievca, str. Pobedî 12. Anticoruptie.md l-a localizat pe acest cetățean în Chișinău, cu viza de reședință în sectorul Buiucani al capitalei.

Pe 7 iunie curent, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a obligat statul să-i achite magistratului Garri Bivol un prejudiciu moral de 750 mii de lei. Judecătorul nu doar că a fost scos de sub urmărire penală în partea ce vizează complicitatea la spălarea banilor în care a adjudecat recuperarea daunelor morale, dar și a fost achitat în privința învinuirilor de pronunțare cu bună-ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Achitarea judecătorului „din motiv că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii” a fost luată la aproximativ 7 ani din momentul în care dosarul a ajuns în instanță.

Bivol era acuzat că ar fi legalizat „cu ochii închiși” 640 de milioane de dolari, prin intermediului unui cetățean al Republicii Moldova, Vasile Radu, indicat ca fiind locuitor al suburbiei Codru, într-un apartament de pe str. Costiujeni. Jurnaliștii Anticoruptie.md au mers în acel bloc, iar locatarii au spus că nu cunosc nicio persoană cu acest nume. L-au găsit pe Vasile pe rețelele de socializare. Bărbatul a răspuns speriat că „el deja s-a clarificat cu această istorie și nu mai vrea să discute cu nimeni despre cele întâmplate”. Pozele postate de bărbat pe pagina sa de socializare indicau asupra faptului că Vasile ducea o viață modestă.

Garri Bivol este momentan suspendat din funcție, fiind cercetat în două dosare penale. Anul trecut, în biroul său și ale altor trei judecători au fost desfășurate percheziții. Conform unor informații obținute de portalul Anticoruptie.md de la Procuratura Anticorupție, cele două dosare inițiate pe numele magistratului se află în faza urmăririi penale. În ambele dosare, Bivol are statutul de învinuit - în unul pentru complicitate, iar în altul - pentru trafic de influență.

În clasamentul celor mai mari prejudicii obținute în instanță urmează magistratul Sergiu Lebediuc, care a fost recunoscut vinovat în dosarul Laundromat de pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei încheieri contrare legii. Magistratul a fost însă eliberat de pedeapsă în legătură cu survenirea prescripţiei de tragere la răspundere penală. 

Chiar dacă a fost condamnat de prima instanță pe un capăt de acuzat conex dosarului Laundromat, Sergiu Lebediuc își adjudecă în instanță prejudicii morale pentru faptul că a fost urmărit penal pentru complicitate la spălarea de bani. Prima instanță a admis acțiunea sa. Dacă decizia va fi menținută de instanța de apel, magistratul va primi de la stat 500 de mii de lei, așa cum s-a dispus în data de 21 mai.

Pe 18 august 2011, Sergiu Lebediuc semna o ordonanță care viza suma de 300 de milioane de dolari. Moldoveanca „datorită” căreia acest dosar a ajuns la Comrat este Irina Cuda, cu domiciliul indicat în dosar ca fiind în raionul Comrat, satul Congaz, str. Ialpug 1. Totuși, o copie a buletinului atașată la același dosar, pe care judecătorul nu ar fi „remarcat-o”, arată că aceasta avea viza de reședință în sectorul Ciocana al capitalei.

Un alt condamnat în Dosarul Laundromat este fostul magistrat Ștefan Niță, actualmente avocat. În privința acestuia, prima instanță a dispus achitarea a 400 de mii pentru că a fost urmărit penal pentru complicitate la spălarea de bani.  Este jumătate din suma la care a pretins ca urmare a „tragerii ilegale la răspundere penală, a detenției ilegale, a aplicării ilegale a măsurii preventive sub formă de control judiciar și interdicția de a nu părăsi tara”. Niță s-a plâns instanței că perioada urmăririi penale i-a afectat considerabil starea psiho - emoţională.

Pe 3 aprilie curent, fostul magistrat Ștefan Niță a fost condamnat în dosarul Laundromat, dar nu va executa nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Această condamnare, în opinia Procuraturii Anticorupție, reprezintă o „decizie importantă pentru investigarea afacerii oneroase  la nivel internațional prin care au fost spălate în total 156 miliarde de dolari, inclusiv 22 de miliarde prin sistemul bancar și cel judecătoresc din Republica Moldova”.

Niță este învinuit că în 2011, exercitând funcția de judecător, a emis o ordonanță prin care a dispus încasarea unei datorii în valoare de 200 de milioane de dolari în beneficiul unei companiii din Noua Zeelandă, chiar dacă lipseau actele care să ateste împuternicirile reprezentantului creditorului.

De asemenea, procurorii îl învinuiesc pe fostul magisrat că a ignorat faptul că și restul documentelor anexate la dosar nu erau autentificate corespunzător și nici legalizate. Prin urmare, la pronunțarea hotărârii judecătorești, inculpatul a ignorat procedurile legale.

Hotărârea emisă de fostul magistrat pe 22 iulie 2011 a avut consecințe financiare considerabile – 200 milioane de dolari, echivalentul a 2,3 miliarde de lei conform cursului oficial de schimb stabilit de Banca Națională a Moldovei la data săvârșirii faptei.

Ulterior, sentința a fost transmisă unui executor judecătoresc, ce a încasat forțat, în iulie 2011 - februarie 2012, mijloace bănești în valoare totală de 5,5 miliarde de ruble rusești de pe conturile corespondente ale băncilor din Federația Rusă deschise la Moldinconbank. Banii au fost convertiți și transferați pe conturile companiei din Noua Zeelandă.

Urmărirea penală a durat aproximativ patru luni, iar examinarea cauzei în instanță – șapte ani. Procurorii explică această tergiversare prin multiplele cereri de recuzare înaintate de avocații învinuitului, fapt ce a generat reluarea judecării cauzei de la început. Cauza s-a aflat în examinare în prima instanță de la 24 iunie 2017, iar în actualul complet - de la 9 martie 2023 până la 3 aprilie 2024.

Cu toate acestea, Ștefan Niță nu și-a recunoscut vinovăția. Fostul magistrat a contestat decizia instanței de fond, iar examinarea apelului este planificată pentru luna martie, 2025.

Pe lângă acești patru magistrați, alți patru colegi ai lor, vizați în dosarul Laundromat au obținut decizii favorabile în prima instanță. Judecătorul Gheorghe Marchitan, singurul magistrat condamnat definitiv pentru pronunțarea cu bună-știință a unei decizii contrare legii, va primi prejudicii de 351 de mii de lei. Judecătorul din Telenești, Iurie Hârbu – 350 mii lei. Magistratul Mihail Moraru, care a revendicat prejudicii de 1 milion și 250 de mii de lei, s-a ales cu 300 de mii de lei. 25 de mii de lei ar putea încasa ex-judecătorul Ghenadie Bârnaz.

Ministerul Justiției: „Acțiunile sunt neîntemeiate”

Portalul Anticoruptie.md a solicitat opinia Ministerului Justiției în cazul hotărârilor emise de instanța judecătorească la cererile de recuperare a prejudiciilor morale depuse de judecători. Secretarul de stat, Eduard Serbenco, a confirmat că 14 acțiuni de reparare a prejudiciului moral şi material sunt pe rol în instanța de fond, în apel şi recurs, iar „pozitia Ministerului Justitiei în aceste cauze este de a respinge actiunile ca fiind neIntemeiate”. Serbenco a mai comunicat că Ministerul Justiției a depus cerere de apel în cazul magistratului Garri Bivol, solicitând casarea hotărârii judecătoreşti şi emiterea unei noi decizii prin care actiunea înaintată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pe rolul instanței de fond sunt cererile de recuperare a prejudiciilor morale înaintate de Liliana Andriaș, Gheorghe Gorun și  Aurica Us, toți achitați, și Igor Vornicescu, condamnat pentru luarea cu bună-știință a unei decizii contrare legii încă în anul 2021. Cauza unui alt judecător achitat în dosar, Serghei Gubenco, a fost scoasă de pe rol  în baza art. 267, lit. g) Cod de procedură civilă care prevede că „instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care: reclamantul citat legal nu s-a prezentat în ședință de judecată, nu a comunicat instanței motivele neprezentării sau motivele sunt considerate de instanță ca fiind neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea pricinii în absența sa, iar pârâtul nu solicită soluționarea pricinii în fond”.

„În ședința de judecată s-a constatat cu certitudine că, reclamantul Gubenco Serghei, nu s-a prezentat, nu a anunțat motivele neprezentării, deși a fost înștiințat în mod legal și nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa”, se arată în încheierea pronunțată de judecătorul Dan Sîrbu.

O singură sentință definitivă

La 15 mai 2024, Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău, a menținut sentința primei instanțe, prin care inculpatul ex-judecător Gheorghe Marchitan, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii - pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii (art. 307 alin.(1) din Codul penal).

Cauza penală a fost pornită în septembrie 2016 de către Procurorul General, în temeiul autosesizării de către Procuratura Anticorupție. Ulterior, reprezentarea acuzării de stat, a fost instrumentată tot de către Procuratura Anticorupție.

Potrivit materialelor, în anul 2011, Gheorghe Marchitan, în exercitarea funcției sale de judecător, a emis o hotărâre contrară legii, într-un caz civil, la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie, privind încasarea datoriei în sumă de 200 milioane dolari SUA, în mod solidar, de la o altă companie din Marea Britanie și fidejusorii săi - o persoană fizică cu domiciliul în Republica Moldova și două companii din Federația Rusă.

Judecătorul a emis și eliberat ordonanța judecătorească prin care a dispus încasarea datoriei în sumă de 200 milioane dolari SUA, în beneficiul creditorului – companiei străine/nerezidente cu sediul în Marea Britanie, în ciuda lipsei actelor juridice valabile care să ateste împuternicirile reprezentantului creditorului. De asemenea, judecătorul a ignorat faptul că și restul documentelor anexate la dosar, nu erau autentificate corespunzător, precum și nici legalizate, astfel inculpatul la pronunțarea hotărârii judecătorești ignorând procedurile legale. 

Urmărirea penală a durat aproximativ 4 luni, iar judecarea acesteia a durat în prima instanță mai bine de 5 ani, fiind examinat în procedură generală, inculpatul nerecunoscându-și vinovăția de comiterea faptei incriminate, iar judecarea apelului la Curtea de Apel a durat 1,5 ani.

În rezultatul examinării apelului declarat de avocatul inculpatului împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie 2022, judecătorii din cadrul colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, la 15 mai 2024, chiar dacă au admis apelul, l-au recunoscut vinovat pe  Gheorghe Marchitan de pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii în cadrul „Laundromat”, însă a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției tragerii la răspundere penală.

Conform informațiilor Procuraturii Anticorupție, până în acest moment, au fost pronunțate 11 hotărâri. 4 magistrați au fost condamnați, iar 7 - achitați. Toate deciziile din prima instanță în dosarul Laundromat fost contestate la Curtea de Apel Chișinău. 

În data de 28 iunie este planificată ședința de pronunțare în doasrul inițiat pe numele lui Gheorghe Gorun, la aproximativ șapte ani din momentul în care a ajuns pe masa magistraților.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii