Social

„AFACERI UNSUROASE” CU ULEI DE PALMIER

cui, cât și cum plătim din contul sănătății noastre

Foto: CIJM
Autor: Viorica Mija
15/07/2022 10601

Folosit inițial în calitate de lubrifiant pentru echipamente industriale, uleiul de palmier a  ajuns pe neobservate chiar în capul mesei noastre cea de toate zilele. Secretul acestei popularități fără precedent se ascunde în prețul său mic care, respectiv, micșorează și cheltuielile de producție. Totuși, institute întregi de cercetare au descoperit că uleiul de palmier, în special cel hidrogenat, e pericol real în fiecare îmbucătură, deoarece poate provoca boli cardiovasculare grave și chiar cancer. Unele țări, mai avansate și mai prudente în ceea ce privește sănătatea populației, au limitat drastic utilizarea acestui produs și chiar i-au impus pe producători să indice distinct pe etichete lipsa acestuia. La distanță de 20 de ani de când a început să fie folosit pe scară largă și în Republica Moldova, nu există niciun indiciu că țara noastră este gata să renunțe la acest dușman al sănătății. 

Legislația, „poarta raiului” pentru producătorii din Republica Moldova

Primul lot de ulei de palmier a fost importat în țara noastră în anul 2004. De atunci, producătorii „l-au îndrăgit” pentru că nu este pretențios la transportare și păstrare, dar mai ales pentru că îi ajută să taie aproape jumătate din cheltuielile de producție.

Republica Moldova importă anual sute de tone de ulei de palmier, o cantitate uriașă dacă luăm ca punct de sprijin numărul populației. Acest ulei cu reputație proastă se regăsește din belșug în bomboane, produse de patiserie, fulgi de ovăz, alimentele fast-food, dar este camuflat în loc de grăsimile animaliere și în produsele lactate.

În comparație cu statele Uniunii Europeane, unde agenții economici au fost obligați încă din anul 2014 să indice distinct pe ambalaj tipul de ulei folosit și chiar lipsa uleiului de palmier, în Republica Moldova etichetarea produselor alimentare este reglementată de o lege anacronică, aprobată de Guvern în anul 2010. Evident, un act atât de vechi-străvechi nu putea ține cont de ultimele studii privind riscul la care ne supunem atunci când consumăm uleiul de palmier, mai ales în forma sa hidrogenată.

La capitolul „grăsimi”, documentul obligă producătorul să indice tipul acestor grăsimi - vegetale sau animale, și să menționeze dacă grăsimile au fost supuse sau nu procesului de hidrogenare. În cazul folosirii uleiului de palmier, producătorul are dreptul legitim să nu intre în detalii, ci să scrie pe etichetă doar „ulei vegetal”, fără a indica tipul acestuia.

De cele mai multe ori, agenții economici anume așa procedează și transformă aceste breșe legislative în coridoare verzi pentru folosirea din abundență a uleiului de palmier, în pofida avertsimentelor privind riscul de consum și îndemnului de a minimaliza folosirea acestuia. Mai mult și mai ieftin a devenit noua tendință în domeniul industriei alimentare cel puțin. Producătorii abuzează din plin de această „ambiguitate”, dar și de faptul că cei care cumpără nu sunt inițiați în temă. Astfel, în majoritatea cazurilor, ei indică pe etichete doar faptul că au folosit ulei vegetal, fără a concretiza dacă este vorba de cel de palmier sau nu. Mai mult, pentru a induce consumatorul în eroare, aceștia abordează o formulare vicleană, și anume „margarină vegetală” sau doar „margarină”, ceea ce induce o confuzie și mai mare, cumpărătorul având impresia că pune în coș un produs inofensiv.

O vizită în supermarketele din capitală ne-a determinat să concluzionăm că, în lipsa unei reglementări clare și a unui control riguros, consecvent în acest domeniu, agenții economici ne „bagă pe gât” ceea ce priește business-ului lor.

Într-un magazin Linella, cu o rețea foarte dezvoltată în toată țara și care dispune de propria linie de producere a preparatelor culinare, am depistat fenomenul dublei etichetări. Pe mai multe cutii de biscuiți am observat că sunt lipite două etichete cu informația despre ingredientele folosite: una care arată prezența margarinei vegetale, iar alta încearcă să ne convingă că în aluat s-a adăugat unt.

Cert este faptul că în această unitate de comerț, dar și în altele, untul nu este folosit în general. Despre aceasta se discută însă cu jumătate de voce. Și acest lucru nu a fost greu de probat. Sub pretextul unei achiziții mai mari pentru o tabără de copii, am discutat cu tehnologul rețelei de magazine N1. Am indicat și condițiile pe care ar trebui să le întrunească produsele: să fie folosite ingrediente inofensive și să nu conțină uleiuri hidrogenate. Ni s-a spus că produse care să conțină unt nu există, dar ni s-a dat asigurări că biscuiții sunt foarte buni, deoarece conțin ulei de palmier, cităm, „foarte bun, nu lichid, dar exact de consistența untului și care are 80 la sută grăsime”. Am primit și recomandări - trei feluri de biscuiți care, potrivit tehnologului, nu sunt doar gustoși, dar și sănătoși. Am întrebat cât ulei hidrogenat se adaugă în aluat (recomandarea fiind de maxim 5 %) și ni s-a răspuns cu sinceritate că la un kg de făină se adaugă 150-200 grame de ulei hidrogenat. Un calcul simplu arată că e vorba de o cantitate care depășește cu mult norma admisă, și anume de 4 ori. În plus, eticheta este, la fel,  un exemplu cras al schemei prin care sunt induși în eroare consumatorii. „Bunul simț” al producătorului a ajuns doar pentru ca să indice uleiul vegetal și grăsimea vegetală, iar informația despre utilzarea formei hidrogenate a acestuia lipsește cu desăvârșire.

 

Grăsimile hidrogenate: „răul cel mare” pentru consumatori și „micul paradis” pentru producători

Uleiul de palmier, în starea lui naturală, este admis pentru utilizare. Hidrogenarea acestuia însă e un proces diabolic care îi schimbă totalmente compoziția. Altfel spus, adăugarea de hidrogen transformă grăsimile vegetale bune (acizii nesaturați) în grăsimi rele (acizii grași trans) solide, cu o durabilitate mai mare, dar și cu un potential distructiv pe măsură. Dar pentru că e mai rezistent și mai maleabil, producătorii preferă să-l introducă în rețete.

Reputatul oncolog Ion Mereuță spune însă că grăsimile hidrogenate pot face mai mult rău decât credem. Efectul cumulativ este ca o „bombă cu efect întârziat” pentru organism, care poate exploda oricând prin dezvoltarea unor forme complicate de boli cardiovasculare și chiar cancer.

Această nouă grăsime mondială, cum e uleiul hidrogenat de palmier, este o provocare pentru umanitate, în general, și pentru medicină, în particular. Deja sunt studii care demonstrează explicit legătura directă între acest tip de grăsime și cancer. Oamenii de ştiinţă au constatat că un acid gras care se găseşte în uleiul de palmier poate fi unul dintre factorii declanșatori ai cancerului. Este vorba despre acidul palmitic, un mare dușman al sănătății. Folosirea excesivă a uleiului de palmier la nivel mondial și interesele comerciale ascunse ale producătorilor au contribuit la majorarea în timp a numărului de cazuri de boală. De exemplu, rata de mortalitate cauzată de cancerul colorectal la persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 54 de ani a scăzut din 1970 până în 2004, dar nivelul a început să crească anual cu 1% din 2004. Incidenţa crescută nu are de-a face cu tehnicile mai bune de depistare a bolii, pentru că acest lucru ar fi însemnat cel puţin o stagnare a numărului de decese, sau chiar o reducere. Acest rezultat este îngrijorător, întrucât cancerul colorectal este a treia cauză de deces asociată cancerului la femei şi a doua la bărbaţi. La nivel global, cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit tip de cancer. Sunt boli ale civilizației și ale abuzurilor de diferite grăsimi saturate care ajung pe masa noastră, în majoritatea cazurilor fără să ni se ceară părerea.

Profesorul Mereuță mai spune că uleiul hidrogenat de palmier este un factor de risc și  pentru maladiile cardiovasculare și neurologice, și asta deoarece are proprietatea de a rămâne neschimbat în organism la o temperatura mai mare de 40 grade C. Respectiv, nici nu se asimilează. Efectul de acumulare duce în timp la hiperlipidemie în sânge, care declanșează procese grave, uneori ireversibile.

Până la o decizie care ar limita sau chiar ar interzice folosirea la nivel național a uleiului de palmier, mai ales în formă hidrogenată, oncologul Ion Mereuță recomandă să citim cu atenție etichetele și să reducem sau chiar să evităm consumul de produse care conțin acest tip de ulei. Îndemnul e unul imperativ în cazul copiilor mici, mult mai sensibili la așa gen de produse, spune profesorul Mereuță. Ușor de spus, greu de realizat. Și aceasta, deoarece chiar produsele promovate de producători ca fiind destinate copiilor chiftesc în ulei de palmier.

 

Datele statistice arată că uleiul de palmier ocupă locul al doilea în topul tipurilor de ulei importate în țara noastră, fiind surclasat doar de uleiul de floarea soarelui. De obicei, este importat din Malaezia și Ucraina, iar verificarea actelor de conformitate intră în competența Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară (ANSA).

Din informațiile oferite pentru anticoruptie.md de ANSA reiese că, în anul 2021, în Republica Moldova s-au importat 800 tone de ulei de palmier, iar în primele aproximativ 6 luni ale anului curent în țara noastră au ajuns 366 tone de „ulei de palmier și fracțiunile lui, chiar rafinate, dar nemodificate chimic”. Totodată, pe parcursul anului 2021 au fost importate 1135 tone și în 2022 - 445 tone de „grăsimi și uleiuri de origine vegetală și fracțiunile acestora, hidrogenate parțial sau total” în a căror compoziție poate intra și uleiul de palmier hidrogenat.

Se vede clar că volumul uleiului de palmier hidrogenat importat în 2021 este cu 335 de tone mai mare comparativ cu cel de ulei rafinat. Și în 2022 se păstrează aceeași tendință, una nocivă și periculoasă.

Datele furnizate de Serviciul Vamal privind cotele de ulei de palmier importate arată că un boom s-a înregistrat în 2017, atunci când în Republica Moldova au ajuns 3601,8 tone.  În 2018 volumul s-a micșorat până la 2049,8 tone, scăzând mai puțin semnificativ în următorii doi ani - anul 2019 - 1865,9 tone și 2020 -1785,0 tone. Chiar dacă importul scade în fiecare an, pe piață există un excedent de ulei de palmier. Având în vedere termenul său mare de valabilitate, nu e exclus faptul că anumite cantități din anul 2017, de exemplu, sunt folosite până în prezent.

Așa ori altfel, uleiul de palmier este aproape în toate bomboanele și torturile comercializate în Republica Moldova, iar companiile mari precum Bucuria, Franzeluța sau 7 Spice nu mai ascund faptul că uleiul de palmier a devenit omniprezent în preparatele lor. Mai mult, acestea recurg deseori la uleiul hidrogenat, conținutul etichetelor fiind grăitoare în acest sens.

Respectiv, untul este ”marele dispărut” din rețetele producătorilor, pentru că folosirea lui este nerentabilă și ar modifica esențial prețul din vitrine. Nici uleiurile tradiționale pentru zona noastră geografică, cum ar fi cel de floarea soarelui, nu sunt utilizate în rețete. Motivul este același: ridică costul de producție. Astfel că, de cele mai multe ori suntem  nevoiți să cumpărăm ceea ce ni se propune, în situația în care practic 90 la sută din produsele din comerț conțin uleiul de palmier.

 

Grădinițele și școlile, „o piață” deschisă pentru produsele cu ulei de palmier. Ce scheme sunt folosite

Am descărcat aleatoriu un contract de achiziție a produselor alimentare pentru grădinițe, din surse deschise.  Contractul atribuit prin procedura de tender societății cu răspundere limitată „Lovis Angro” prevede aprovizionarea școlii primare-grădiniță N 199 din Chișinău cu produse alimentare, în sumă totală de aproape 105 000 lei. În anexă sunt indicate și criterii clare pentru biscuiții care urmează să fie achiziționați: din făină de grâu, pe bază de ulei de floarea soarelui, fără grăsimi hidrogenate și ulei de palmier.

 

„Lovis Angro” a propus biscuiți produși sub marca Flamingo. Am decis să vedem dacă produsele corespund cerințelor înaintate de autoritatea contractantă. După mai multe încercări eșuate de a discuta cu producătorul, am mers în magazine să ne convingem că putem găsi biscuiți Flamingo care să corespundă rigorilor. Din păcate, niciun produs sub această marcă nu avea ca ingredient uleiul de floarea soarelui. Respectiv, nici nu putem avea siguranța ca timp de jumătate de an copiii de la grădinița N 199 au consumat biscuiți „sănătoși”.

Și dacă în privința producătorului nu putem să ne exprimăm categoric, atunci în ceea ce privește corectitudinea SRL Lovis Angro avem dubii motivate, deoarece nu este prima dată când această firmă livrează produse neconforme, iar imaginea sa nu este tocmai una impecabilă.

LOVIS FOREVER sau revenirea triumfătoare pe piața achizițiilor după scandalul licitațiilor trucate

La 24 decembrie 2016, 16 funcţionari ai direcţiilor municipale Educaţie ale Primăriei Chişinău şi mai mulți agenți economici care au câştigat sute de contracte în valoare de zeci de milioane de lei cu instituţii de stat, au fost reţinuți, fiind bănuiți într-un dosar de trucare a unor licitaţii privind achiziţionarea produselor alimentare pentru şcoli şi grădiniţe. Lilian Sofrone, directorul „Lovis Angro”, a fost unul dintre oamenii de afaceri arestați de procurori în dosar. Mai exact, Sofrone, împreună cu funcționarii complici și contrar procedurii de licitare, după etapa de deschidere a ofertelor prezentate, ar fi ajustat şi ar fi înlocuit ofertele de preţ, astfel încât două firme, „Crinic Grup” SRL şi „Lovis Angro” SRL, să fie desemnate câştigătoare.

În stenogramele convorbirilor telefonice publicate de CNA este pomenit numele său, în contextul în care îi revenea rolul să achite taxe ilegale șefilor de direcții pentru trucarea licitațiilor. În așa fel,  „Lovis Angro” a câștigat în 2016 zeci de contracte de achiziții publice la DETS Râșcani, DETS Buiucani și DETS Centru.

Deși anii 2018-2019 au fost cu probleme judiciare pentru șeful srl-ului, afacerea, dimpotrivă, a înflorit de la o zi la alta. Dacă în 2017, în plin scandal al licitațiilor trucate, firma era în minus la capitolul profit net, în 2018 și 2019 afacerea a mers ca pe strună.

Mai mult, în 2018 „Lovis Angro” a continuat să câștige licitațiile pentru aprovizionarea cu produse alimentare a grădinițelor. Astfel, doar pentru alimentarea copiilor din grădinițele din sect.Râșcani, în perioada 27.12.2018 – 03.01.2019 au fost încheiate 5 contracte, în sumă totală de aproape 12 milioane de lei. O colaborare intensă a avut loc și cu Directia Generală Educație Tineret și Sport Botanica.

 

Anul 2022 a fost, la fel, unul de poveste. SRL „Lovis Angro” a câștigat deja zeci de licitații pentru asigurarea cu produse alimentare a mai multor instituții de învățământ, spitale, centre de sănătate. Geografia destinatarilor cuprinde întreaga țară, iar valoarea cumulativă a contractelor depășește cifra de 20 de milioane de lei. Unul dintre cele mai bănoase contracte este cel cu Centrul de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilitati adulte din Badiceni, Soroca, care este de aproape un milion de de lei.

Lapte fără lapte și unt fără unt: cum au fost măsluite cotele TVA și cum producătorii își croiesc drum cu coatele pentru piețele de desfacere

În ceea ce privește produsele lactate, reglementările au fost ”limpezite” puțin în urma unui scandal în interiorul breslei. Reprezentanții Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Lapte şi Produse Lactate „Lapte” s-au plâns Consiliului Concurenței pe abuzuri în procesul de plasare pe piaţă a produselor lactate ce conţin grăsimi străine, sub denumirea de „produs de brânză” şi „produs de smântână”. Aceștia au reclamat faptul că ÎS „Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare” a atribuit eronat pozițiii tarifare pentru produsele lactate ce conțin grăsimi străine pentru activitatea întreprinderilor S.A. .„JLC”, S.A. „Incomlac” , S.A. „Lactis”  şi S.A. „Fabrica de unt din Floreşti”. Mai simplu spus, aceștia au primit aprobarea pentru TVA de 8 % în loc de 20%.

Pe acest caz, Consiliul Concurenței a dispus inițierea unei investigații care a fost tergiversată ani în șir. Tocmai în luna mai a anului curent, instituția a luat o decizie finală care atestă condiţii discriminatorii de activitate pentru ceilalţi producători, care comercializează produsele lactate lcu grăsimi străine la cota TVA standard de 20%.

Potrivit inspectorilor, în perioada 2011-2019, se aplicau prevederile cuprinse în pct. 4 sbp. 26 din Reglementarea tehnică „Lapte şi produse lactate”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 611 din 05.07.2010. Actul normativ stipula că un produs lactat este unul obţinut prin orice mod de procesare a laptelui, dar fără adăugarea grăsimilor şi proteinelor de altă origine. Doar în cazul în care ar fi fost respectată această rigoare, putea fi aplicată cota TVA de 8%.

Chiar și așa, începând cu 01.12.2011 și până în anul 2019, cele trei întreprinderi au produs produse de lapte sau brânză, dar au vărsat în contul statului taxe cu 12 la sută mai mici. Aceștia și-au rotunjit substantial profiturile, comercializând în toată țara produse de calitate îndoielnică la prețuri derizorii.

Cele trei întreprinderi au comercializat produse cu TVA-ul eronat timp de 7 ani. TVA -ul care urma să fie colectat de către SA „JLC”, SA „Incomlac”, SA „Lactis” și SA „Fabrica de unt din Florești” trebuia să reprezinte suma de peste 165 milioane de  lei, dar statul a primit puțin peste 66 de milioane. Respectiv, bugetul național a fost prejudiciat cu suma fabuloasă de peste 99 milioane de lei.

De altă parte, ÎS „Centrul de Metrologie Aplicată şi Certificare declară că va contesta decizia Consiliului Concurenței, negând că ar avea prerogative de atribire a pozițiilor tarifare.

Instituția mai spune că modalitatea de plasare pe piaţă a produselor lactate, cu sau fără conținut de grăsimi străine, a fost interpretată eronat.

În anul 2018, același Centru de Metrologie Aplicată și Certificată (CMAC), care ar fi intermediat oferirea de TVA-uri avantajoase pentru cei trei producători, a publicat rezultatele expertizei produselor lactate comercializate în Republica Moldova, în ceea ce privește conținutul de grăsimi vegetale.

Deși conform metodei aprobate, grăsimea vegetală nu ar trebui să depășească 5% din cantitatea totală de grăsimi, angajații CMAC au depistat în unele cazuri o depășire de 90%.

 „Regulile junglei” ar fi trebuit să se mai tempereze odată cu adoptarea Hotărârii Guvernului Nr. 158 din 07-03-2019, cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru lapte și produsele lactate. La Capitolul II, punctul 10, este indicat distinct - Prezența grăsimilor străine în lapte și în produsele lactate sunt interzise. 

Prețul dictează regulile de joc

Grăsimea vegetală hidrogenată, printre care și cea de palmier, este folosită din plin pentru a crea impresia că produsele corespund în ceea ce privește cantitatea de grăsime. De exemplu, untul poate avea 82% de grăsime, însă doar jumătate din totalul indicat de grăsime este bună, restul fiind hidrogenată. E un șiretlic al producătorilor pentru a tăia din cheltuieli.

Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței a constatat mai multe cazuri în care uleiul de palmier era folosit pentru falsificarea unor produse. Acesta era adăugat pentru a înlocui grăsimile de origine animală. Altfel spus, uleiul de palmier nu e o raritate în unt, iaurt, smântână, lapte. Doar că după adoptarea Hotărârii Guvernului Nr. 158 din 07-03-2019, autoritățile nu pot doar constata, dar și sancționa producătorul care plasează pe piață produse neconforme.

În data de 27 iunie curent, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a depistat grăsimi străine în Brânză proaspătă de vacă 5% produsă de S.A „Fabrica de unt din Florești”, ultima fiind obligată să inițieze procedura de retragere din rețeaua de comerț și rechemare de la clienți a produsului cu data fabricării 27.06.2022 și data expirării 01.07.2022. În descrierea brânzei, producătorul nu pomenește de grăsimi străine, ci doar de laptele normalizat, pasteurizat la temperatură înaltă, laptele praf degresat, clorura de calciu (E509), cultura starter (microorganisme acidolactice mezophile și termophile). 

Observăm că este vorba despre aceeași societate implicată în scandalul tva-ului diminuat și care are un background consistent la capitolul produse din smântână și brânză. Cu toate că, în sloganul pe care-l folosește, compania insistă pe ideea că produsele pe care le comercializează sunt pură sănătate. 

În situația în care se constată că produsele conțin alte ingrediente decât cele permise în reglementările tehnice, agentului economic i se aplică o interdicție de utilizare a acestuia pe viitor, apoi lotul este retras din comerț. Amenda prevăzută de Codul Contravențional pentru plasarea produselor falsificate este cuprinsă între 9 și 10 mii de lei, iar dacă întreprinderea are 3 astfel de amenzi într-o lună, suma poate ajunge și la 60 de mii de lei. Totuși, având în vedere faptul că aceste controale se fac cu o periodicitate și o acoperire mică, nu există siguranța că, mergând la magazin, nu ne vom pomeni cu produse neconforme sau falsificate în coșul cu cumpărături.

Uleiul de palmier, în lista neagră: context regional și european

Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (AESA) a ajuns la concluzia că există suficiente dovezi că esterii acizilor grași de glicidil – contaminanți formați în urma procesării uleiurilor vegetale rafinate – sunt genotoxici și cancerigeni. Nivelurile cele mai ridicate de esteri ai acizilor grași de glicidil au fost găsiți în uleiurile și grăsimile de palmier. Potrivit AESA, preparatele pentru sugari conțin niveluri de până la 10 ori mai mari decât nivelurile acceptabile.

Organizația Mondială a Sănătății a cerut guvernelor să excludă acizii grași industriali din alimente la nivel mondial până în 2023. Experții organizației văd aceasta ca fiind principala victorie în lupta globală împotriva bolilor: obezitate, boli de inimă, cancer, diabet, tulburări ale sistemului imunitar. Studiile au dovedit o legătură între consumul crescut de ulei de palmier în 23 de țări și creșterea mortalității cauzate de bolile coronariene. Cercetările arată că fiecare a șasea femeie și fiecare al patrulea bărbat va avea în curând markeri tumorali pozitivi, iar unul dintre motive este utilizarea grăsimilor hidrogenate și a grăsimilor trans.

În 2014, în spațiul Uniunii Europene a intrat în vigoare obligația ca agenții economici să indice clar pe ambalaj tipul de ulei folosit, dar și absența uleiului de palmier.

Pe 2 august 2019, în Ucraina a intrat în vigoare Legea „Cu privire la principiile și cerințele de bază pentru producția ecologică, circulația și etichetarea produselor ecologice”. Noile reglementări interzic categoric utilizarea uleiului de palmier în produsele lactate tradiționale și utilizarea uleiului de palmier hidrogenat și a altor grăsimi vegetale hidrogenate în alimentele pentru copii. Totodată, nu se admite folosirea uleiului de palmier hidrogenat în produsele de cofetărie: ciocolată, înghețată etc.

Președintele Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, deputatul PAS Dan Perciun a declarat pentru anticoruptie.md că aleșii poporului pregătesc o inițiativă legislativă care ar urma să schimbe regulile de joc în ceea ce privește grăsimile trans. Proiectul este la o etapă avansată de elaborare și va fi prezentat în termene restrânse pentru audieri și, ulterior, aprobare.

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii