Social

„Brânza fără brânză”: cum ajunge la masa cea mare a moldovenilor 

Colaj CIJM
Autor: Viorica Mija
26/03/2024 8322

Cantitatea de „brânză falsă”  care ajunge în Republica Moldova este de ordinul miilor de tone.  Fără zare de grăsimi din lapte, dar cu un aspect de brânză naturală, amestecurile din proteine și grăsimi sunt greu de detectat cu ochiul liber, respectiv dacă un comerciant nu are un comportament tocmai ortodox în raport cu cumpărătorii săi, cei din urmă ajung să pună în coș și pe masa cea de toate zilele a familiei alimente care dăunează grav sănătății. Deocamdată, nu există un cadru legal care ar interzice utilizarea „brânzei fără brânză”, iar cei care propun această alternativă nesănătoasă pot fi sancționați doar pentru  etichetarea neconformă. Totuși, odată cu modificarea Regulamentului sanitar, a fost  limitat conținutul de acizi grași trans, iar cei care veghează asupra siguranței alimentelor îi vor putea trage la răspundere dacă produsele de brânză vor conține mai mult de 2 grame din acești ingredienți periculoși per 100 de grame de produs. Totul depinde, ca de obicei, de vigilența organelor de control, onestitatatea agenților economici, dar și de prudența consumatorilor. De regulă, deși nu sunt mare brânză, aceste trei obiective sunt cel mai greu de atins.

Fiecare a patra brânză e… fără brânză

În Republica Moldova ajung anual aproximativ 4 mii de tone de „brânză fără brânză”, importată sub denumirea de produs de brânză, cod de marfă 19019091000. Conform datelor oferite portalului anticoruptie.md de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în prima jumătate a anului trecut, de exemplu, agenții economici au importat aproape 1300 de tone de produse de brânză. De la an la an, volumul oscilează, dar continua să fie unul sensibil, reprezentând cam o pătrime din tot ce înseamnă produsele de brânză în Republica Moldova.

Pentru comparație, în aceeași perioadă a anului 2023, volumul total al produselor de brânză care au fost importate se cifrează la aproximativ 4 400 tone. Dacă e să raportăm datele oferite de Serviciul Vamal la cele care indică volumul importat de înlocuitori ai brânzei, putem deduce că fiecare al patrulea contract vizează anume astfel de tranzacții, iar fiecare a patra bucată de plăcintă din comerț are o potențială umplutură de „brânză fără brânză”.

Avertizează, dar nu-i deconspiră pe comercianții neonești

Gustul pentru „brânza fără brânză” a străbătut gălăgios stomacul și mintea opiniei publice în martie 2023, atunci când Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a tras un semnal de alarmă după ce a depistat că în 80 la sută din plăcintele din comerț se folosesc înclocuitori ai brânzei.

S-a constatat că în calitate de umplutură se utiliza un produsul de brânză care are la bază uleiul de palmier hidrogenat, uleiul  de soia, uleiul de floarea-soarelui cu adaos de lapte degresat, care după consistență doar imită brânza proaspătă de vaci.

„În unele cazuri, conținutul de acizi grași din umplutură este excesiv de ridicat și anume 51g/100g de grăsime, cantitate ce depășește de peste 25 de ori limita stabilită la nivel european (2g/100g de grăsime). În plăcinte cel mai înalt conținut de acizi grași trans constatat constituie 23 g/100g de grăsime, care la fel depășește nivelul european de 2g/100g”, informa instituția, care a emis prescripții de modificare a etichetei produselor în conformitate cu legislația în vigoare, astfel încât consumatorii să nu fie înșelați când aleg să procure un produs alimentar.

La sfârșitul anului, instituția a anunțat că, desi comercianții continuau să utilizeze, în calitate de umplutură în plăcinte, grăsimi vegetale, totuși „o bună parte folosesc deja brânza de vaci veritabilă”. Chiar și așa, timp de două luni și 70 de verificări, Agnțai a întocmit 25 de procese verbale și a aplicat amenzi de peste 170 de mii de lei. 

Prin intermediul portalului vreauinfo.md, după scandalul plăcintelor din luna martie, am solicitat de la Agenția Națională de Siguranță a Alimentelor lista nominală a agenților economici care au admis încălcări. Instituția a refuzat să ofere detalii despre companiile care nu informează corect consumatorii.

„Conform аrt.З alin.l) lit.m) din Legea 131/2012 privind controlul de stat аsuрrа activității de întreprinzător, principiile fundamentale ale controlului sunt ,,confidențialitatea informațiilor сu privire la persoana controlată, obținute la planoficarea și desfășurarea controlului, în special а informației care poate influența buna reputație a agentului economic în activitatea acestuia, fiind interzisă diseminarea informației în cauză”, se arată în răspuns.

 În răspunsul oferit, ANSA mai menționează că, odată cu modificarea Regulamentului sanitar, din martie 2023, Agenția va oferi informații detaliate nu numai despre etichetarea neconformă, dar și despre conținutul de acizi grași trans.  

Acizii grași trans, pe lista neagră și în Republica Moldova

În fond, uleiurile din componența „brânzei false”, în starea lor naturală, sunt admise pentru utilizare. Hidrogenarea acestora însă e un proces diabolic care le schimbă totalmente compoziția. Altfel spus, adăugarea de hidrogen transformă grăsimile vegetale bune (acizii nesaturați) în grăsimi rele (acizii grași trans) solide, cu o durabilitate mai mare, dar și cu un potential distructiv pe măsură. Dar pentru că e mai rezistent și mai maleabil, producătorii preferă să-l introducă în rețete.

Reputatul oncolog Ion Mereuță spune însă că grăsimile hidrogenate pot face mai mult rău decât credem. Efectul cumulativ este ca o „bombă cu efect întârziat” pentru organism, care poate exploda în orice moment.

„Această nouă grăsime mondială, cum e uleiul hidrogenat, este o provocare pentru umanitate, în general, și pentru medicină, în particular. Deja sunt studii care demonstrează explicit legătura directă între acest tip de grăsime și cancer. Oamenii de ştiinţă au constatat că un acid gras care se găseşte în uleiul hidrogenat de palmier, de exemplu, poate fi unul dintre factorii declanșatori ai cancerului. Este vorba despre acidul palmitic, un mare dușman al sănătății. Folosirea excesivă a uleiului de palmier la nivel mondial și interesele comerciale ascunse ale producătorilor au contribuit la majorarea în timp a numărului de cazuri de boală. De exemplu, rata de mortalitate cauzată de cancerul colorectal la persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 54 de ani a scăzut din 1970 până în 2004, dar nivelul a început să crească anual cu 1% din 2004. Incidenţa crescută nu are de-a face cu tehnicile mai bune de depistare a bolii, pentru că acest lucru ar fi însemnat cel puţin o stagnare a numărului de decese, sau chiar o reducere. Acest rezultat este îngrijorător, întrucât cancerul colorectal este a treia cauză de deces asociată cancerului la femei şi a doua la bărbaţi. La nivel global, cancerul colorectal este al treilea cel mai răspândit tip de cancer. Sunt boli ale civilizației și ale abuzurilor de diferite grăsimi saturate care ajung pe masa noastră, în majoritatea cazurilor fără să ni se ceară părerea”, a declarat profesorul Mereuță pentru portalul anticoruptie.md.

Profesorul Mereuță mai spune că uleiurile hidrogenate sunt un factor de risc și  pentru maladiile cardiovasculare și neurologice, și asta deoarece au proprietatea de a rămâne neschimbate în organism la o temperatura mai mare de 40 grade C. Respectiv, nici nu se asimilează. Efectul de acumulare duce în timp la hiperlipidemie în sânge, care declanșează procese grave, uneori ireversibile.

Prevederile care stabilesc conținutul maxim de acizi grași trans în produsele alimentare procesate incluse în Regulamentul sanitar privind adaosul de vitamine și minerale, precum și de anumite substanțe de alt tip în produsele alimentare, aprobat prin HG nr. 899/2017, au fost publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la puțin timp de la aprobare. Astfel, începând cu 16 martie 2023, au intrat în vigoare modificările tehnice și prevederile ce asigură controlul produselor alimentare cu adaos de vitamine, minerale și de anumite substanțe de alt tip, inclusiv acizii grași trans. potrivit noilor modificări, producătorii și comercianții din sectorul alimentar au obligația să se asigure că acizii grași trans nu depășesc cantitatea de 2 grame la 100 grame de grăsimi din conținutul alimentelor. Cerințele regulamentului se vor aplica tuturor produselor alimentare destinate consumatorului final, inclusiv celor provenite din alte țări și importate pentru introducerea pe piața Republicii Moldova.

Potrivit Comisiei Europene, stabilirea unei limite legale pentru acizii grași trans industriali în produsele alimentare pare a fi măsura eficientă de sănătatea publică, pentru protecția consumatorilor și compatibilitatea cu piața internă.

Acizii grași trans” (AGT) sunt un tip de acizi grași nesaturați utilizați în industria alimentară, care se obțin prin hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale. Fast-food, produse de panificație, mese semi-preparate, chips-uri, margarină – toate acestea pot conține acizi grași trans care, dacă sunt consumați des, sunt asociați cu obezitatea, diabetul zaharat, infertilitatea, boli cardiovasculare sau Alzheimer.

În același timp, urmând procesul de armonizare al legislației naționale la cea europeană, au intrat în vigoare și modificările care prevăd o listă de substanțe a căror utilizare în produsele alimentare generează preocupări pentru sănătatea populației. Printre acestea se numără extractele de ceai verde, monacolinele din orez fermentat cu drojdie roșie, scoarța de yohimbe și altele.

Pentru a-și ajusta ingredientele din rețetele descrise în instrucțiunile tehnologice, producătorii au avut la dispoziție 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor modificări, adică până la 16 decembrie 2023.

Un studiu realizat în Republica Moldova și citat de Agenția Națională pentru Sănătatea Populației (ANSP), care a examinat mediul alimentar din mun. Chișinău, a relevat că produsele alimentare comercializate în unitățile de comerț ambulant, fast-food și supermarket conțin frecvent cantități crescute de grăsimi trans. Astfel, în peste 60% din toate produsele analizate, conținutul de acizi grași trans a depășit limita recomandată la nivelul țărilor Uniunii Europene.

 

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii