Social

CÂT COSTĂ VIAȚA UNUI OM?

după Reforma Guvernului Filip

CIJM
Autor: Cornelia Cozonac, Irina Odobescu
21/12/2020 9950

Patru angajați ai Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei au decedat, în ianuarie 2018, într-un cumplit accident, pe un traseu din raionul Râșcani. Toți se aflau la muncă, transportau colete poștale. În urma cruntului accident au rămas patru familii îndurerate și un copil orfan de tată la nici trei ani împliniți. Cercetat cu multă întârziere, accidentul de muncă a ajuns în instanță, fiind constatată vina angajatorului. La aproape trei ani de la accident, chiar dacă există o decizie irevocabilă a instanței de judecată, familiile celor patru victime încă mai așteaptă ca statul să le achite indemnizațiile ce li se cuvin. Cazul Poșta Moldovei este unul dintre puținele care în ultimii ani au ajuns în instanță și s-a finalizat cu o decizie. Cele mai multe accidente de muncă mortale rămân necercetate, iar în lipsa unor constatări specializate, vina este lăsată pe seama celui decedat, care nu se mai poate apăra. Reforma organelor de control, inițiată de fostul cabinet de miniștri, condus de Pavel Filip, și prezentată drept un mare succes, a suportat fiasco, lăsând destructurat sistemul de inspecție a muncii.

Cazul „Poșta Moldovei” și lungul drum al justiției

Familiile celor patru bărbați, angajați ai oficiului din Râșcani al Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei, care au decedat în accidentul rutier, produs în ianuarie 2018, în apropierea satului Mihăilenii Vechi, raionul Râșcani, au bătut vreme de un an pragurile instituțiilor publice, pentru a obține cercetarea accidentului de muncă și determnarea celor ce se fac vinovați. Aceasta, în condițiile în care un accident de muncă trebuie să fie cercetat, conform legii în 30 de zile. Inspectoratul de Stat al Muncii nu avea la acel timp împuterniciri să cerceteze accidentele de muncă, iar agenția care urma să preia atribuțiile legate de securitatea muncii, nu avea încă angajați. Toate acestea făceau parte din reforma organelor de control inițiată de Guvernul Filip. Rudele celor patru salariați ai Poștei Moldovei au scris peste tot: șefului statului, Guvernului, Inspectoratului de Stat al Muncii, dar răspunsurile instituțiilor respective nu au schimbat situația. „Nici nu știam la cine să ne adresăm. Aici, în raion, atunci când s-a produs accidentul, nu mai era nici un inspector al muncii. Peste tot ni se spunea: „Nu este lege”, „Nu avem împuterniciri”, spune Ivan Andrușceac, tatăl lui Andrei Andrușceac, care avea 34 de ani când a decedat. Anghelina Maximciuc a rămas văduvă cu un copil de doar trei ani. După moartea soțului s-a angajat la muncă, pentru că altfel nu avea cu ce să-și întrețină copilul. Până în prezent, copilul, care are deja 6 ani, nu a primit nimic, din ceea ce i se cuvine: „Aș vrea ca măcar copilul să fie ajutat cumva, pentru că și-a pierdut întreținătorul. Dar cazul durează și nu știm ce o să facem mai departe”.

În lipsa unor reacții și acțiuni din partea autorităților statului, familiile Maximciuc, Andrușceac și Ignatiuc au fost nevoite să contracteze un avocat ca să le ajute să se descurce. Apărătorului Dumitru Codreanu nu i-a fost deloc ușor să înfrunte sistemul extrem de birocratizat. Din cauza reformei, nicio instituție de stat nu cerceta accidentele de muncă, iar fără o constatare a accidentului de muncă, nu se putea de mers mai departe pentru a fi calculat obiectiv prejudiciul suportat, indemnizațiile pe care trebuie să le primească familia, copiii celor decedați în accidentul de muncă. Apărătorul nu putea obține barem informații și documente de la instituțiile statului. Bunăoară, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat, sub pretextul protecției datelor personale, să ofere informația despre retribuția muncitorilor decedați în accident. Autoritatea i-a răspuns avocatului că doar persoanele vizate au dreptul să ceară și să obțină informația respectivă. Dar persoanele vizate erau tocmai angajații decedați (!).

5 mln de lei trebuie să plătească Poșta Moldovei familiilor victimelor accidentului de muncă           

Deși expertizele au fost efectuate cu întârziere, la fel ca și cercetarea cazului de către inspectorii muncii, într-un final a fost constatată în totalitate vina angajatorului în producerea accidentului de muncă. Expertiza tehnică a stabilit că automobilul era vechi, uzat și echipat cu anvelope de vară, pe timp de iarnă, din care cauză a deraiat pe carosabilul acoperit cu polei, izbindu-se frontal într-un camion. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a stabilit, la 15 august 2019, că însăși directoarea interimară a Centrului poștal din Rășcani, Svetlana Balschivschi, nu a fost instruită la angajare privind normele obligatorii de asigurare a securității și sănătății la locul de muncă. Centrul poștal nu avea medic care să efectueze  examenul medical al conducătorilor mijloacelor de transport înainte şi după efectuarea curselor și nici o persoană care să asigure controlul zilnic asupra stării tehnice a unităţilor de transport. „De fapt, instituția economisea pe seama asta și nu angaja personalul necesar”, spune avocatul Dumitru Codreanu.   

Procesul verbal efectuat de inspectorii muncii în cazul accidentului în care au decedat cei patru angajați ai Poștei Moldovei: 

 

Pe toată durata procesului de judecată, reprezentanții Întreprinderii de Stat Poșta Moldovei au contestat constatările inspectorilor muncii și au insistat că nu au fost prezentate probe concludente care să arate direct vinovăția angajatorului în producerea accidentului. Reprezentanții Poștei Moldovei au încercat să transfere vina pentru producerea accidentului asupra șoferului decedat.    

Decizia instanței de fond, care a fost menținută integral de Curtea de Apel și apoi de Curtea Supremă de Justiție, prevede că Poșta Moldovei trebuie să achite părinților și soției lui Maximciuc suma de 1 587 442,08 (un milion cinci sute optzeci și șapte mii patru sute patruzeci și doi) lei cu cu titlu de indemnizație unică pentru decesul întreținătorului, iar copilului lui  - suma de 1 435,80 (una mie patru sute treizeci și cinci) lei, cu titlu de prejudiciu pentru pierderea întreținătorului, care urmează a fi achitată lunar, începând cu 26 ianuarie 2018 și până când băiatul va atinge majoratul. Părinții lui Andrei Ignatiuc trebuie să primească suma de  1 364 865,84 (un milion trei sute șaizeci și patru mii opt sute șaizeci și cinci) lei cu titlu de indemnizație unică, iar părinții lui Andrușceac - suma de 1 611 879,36 (un milion șase sute unsprezece mii opt sute șaptezeci și nouă). De asemenea, Poșta Moldovei trebuie să achite sub formă de prejudiciu moral celor trei familii sume între 200 și 400 mii de lei, câte 100 mii de lei pentru fiecare persoană.

La sfârșitul lunii noiembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a pus punct în cazul acccidentului în care au decedat cei patru angajați ai ÎS Poșta Moldovei. Până la momentul publicării investigației, întreprinderea nu a executat hotărârea instanței de judecată.

Accident mortal pe șantier: victima găsită vinovată  

Un alt accident de muncă, soldat cu moartea unui angajat, produs în mai 2018, nu este finalizat până în prezent. Nicolae Ciobanu lucra în calitate de dulgher pe un șantier de construcție din Chișinău, din strada Decebal,99. În ziua fatală instala gofraje împreună cu alți colegi de lucru. Într-un moment Nicolae a scăpat peste picior gofrajul pe care îl curăța, din care cauză  și-a perdut echilibrul și a căzut în gol de la înălțimea de 9 metri. Bărbatul avea 33 de ani și a lăsat orfani doi copii minori, cel mai mic neavând nici doi ani împliniți. Dulgherul nu era echipat cu centură de protecție, iar pe construcție lipsea balustrada, obligatorie pentru orice șantier cu înălțime mai mare de 1,5 metri.

Bărbatul a fost transportat la spital, unde a suportat o intervenție chirurgicală, dar a decedat după 13 zile, cât s-a aflat în comă. Șantierul aparține Companiei Impex Businesscom. 

Accidentul de muncă nu a fost comunicat autorităților și, respectiv, nu a fost demarată o cercetare a cazului sub aspectul accidentului de muncă, fapt ce constituie o încălcare gravă a legii, prevăzută de articolul 553 alin. (3) din Codul Contravențional.

Abia după jumătate de an, Inga Ciobanu, soția bărbatului decedat, a depus o plângere la Inspectoratul de Stat al Muncii, care însă i-a răspuns că acest caz ține de competența altei structuri. De la Poliție, unde s-a înregistrat cazul după ce a fost sesizat de medicii de la Spitalul de la urgență, i s-a comunicat că materialele au fost transmise în Procuratură. „Am făcut mai multe sesizări, plângeri la procuratură, dar nu mi s-au dat informații despre caz. La început, cazul era în gestiune la Mariana Chiorpec din Procuratura Chișinău. Am cerut să văd  materialele dosarului, dar nu mi-a dat nici copia expertizei medico-legale. A zis că nu are dreptul”, ni s-a plâns Inga Ciobanu.

Femeia se descurcă extrem de greu cu cei doi copii mici. Ca să adune ceva bani a început să lucreze cu ziua, în calitate de deriticătoare în câteva locuri, apoi a fost nevoită să plece la părinți, în raionul Nisporeni. În Chișinău, după moartea soțului, nu se mai putea descurca. Cu greu, la insistența unor cunoștințe, a apelat la un avocat, care a insistat pe sesizarea repetată a Inspectoratului Muncii. Abia după a doua sesizare, depusă la 4 februarie 2019, inspectorii muncii au demarat cercetarea cazului. Inspectorii au emis procesul-verbal nr. ISM-2019-PVA-09 la 14 martie 2019, la aproape un an de la producerea accidentului de muncă.

Inspectorii muncii au stabilit  că vina aparține în egală măsură angajatului și angajatorului. În procesul verbal, bunăoră, se menționează că victima nu a vrut să îmbrace echipamentul de protecție și nu a instalat balustrada de protecție. Inga Ciobanu spune cu totul altceva: „Compania de construcții nu i-a dat echipament. Trebuia să fie legat cu funia, dar de unde să o ia, dacă nu i-au dat-o? Nu i-au dat măcar cască. Nu mai zic de salopetă și încălțăminte specială. În ziua respectivă, Nicolae era încălțat în ghete. Poate dacă avea papuci speciali, atunci nu simțea așa durere încât să amețească”. Salariul lunar pe care îl aducea acasă Nicolae era de 8-9 mii de lei. Însă atunci când a solicitat date despre retribuirea soțului, femeia a constatat că în actele contabile era indicat un salariu de doar 3400 de lei. „Am sesizat și Serviciul Fiscal de Stat să investigheze evaziunile pe care la face SRL Impex Businesscom așa cum achită salariile în plic, dar prin răspunsul din 17.02.2020, Fiscul a refuzat investigarea, menționând că nu am prezentat probe. Păi dacă aș fi avut probe nu m-aș mai fi adresat la ei, dar mergeam direct la poliție”, ne mai spune Inga Ciobanu.    

Procesul verbal întocmit de inspectorii muncii în cazul accidentului de muncă:

  

Angajatorul este obligat, potrivit legii, să asigure muncitorii cu echipament de protecție și să asigure normele de protecție a muncii. „Nerespectarea regulilor de securitate a muncii a condus la decesul unei persoane și acest caz trebuie să fie investigat sub aspect penal. Totodată, întreprinderea, dacă va fi găsită vinovată, urmează să le plătească pensie lunară copiilor minori până la împlinirea vârstei majoratului”, ne spune Dorin Botnarenco, avocatul Ingăi Ciobanu. Avocatrul precizează că  reprezentanții companiei ar face tot posibilul să nu plătească despăgubirile care se cuvin în cazul unui accindent de muncă soldat cu decesul angajatului. „Cred că au făcut presiuni asupra inspectorilor muncii ca să stabilească vina parțial și pe angajat, deși era evident că întreprinderea nu a asigurat măsuri de protecție. Așa  compania va plăti indemnizațiile și prejudiciul la jumătate. În cazul dat, sumele trebuie să fie mari, că e vorba de doi copii minori, rămași fără întreținător. Dosarul penal trenează în procuratură, s-au schimbat deja câțiva procurori. Acum procesul e suspendat, din cauză că s-a cerut efectuarea expertizei tehnice. În paralel, compania a contestat procesul-verbal efectuat de inspectorii muncii. Deși nu avem nicio decizie de constare a vinovăției, am inițiat proces civil, ca să obținem cel puțin indemnizațiile pentru copiii rămași fără întreținător. Dar lucrurile aproape că nu se mișcă din loc. E strigător la cer ce se întâmplă în acest caz”, spune avocatul Dorin Botnarenco.     

Inga Ciobanu a depus pănă acum zeci de plângeri la mai multe structuri de stat, inclusiv la Procuratura Generală. Ultima plângere este adresată direct procurorului general, Alexandru Stoianoglo, în care, văduva bărbatului decedat pe șantier îl imploră să cerceteze accidentul de muncă conform legilor și să-i repună în drepturi pe copii rămași orfani de tată. Femeia crede că firma ar fi protejată de un deputat din parlament. Detaliile se conțin în scrisoarea către Alexandru Stoianoglo.      

„Băiatul meu a murit și nimeni nu poartă nicio vină”

Și în cazul altui tânăr decedat la locul de muncă, până la urma, vina a căzut pe cel care nu se mai poate apăra. Alexandru Morari, din saul Telița, Anenii-Noi, avea doar 21 de ani,  când s-a angajat imediat după serviciul militar la SRL Energotel Grup în calitate de muncitor auxiliar. La 22 iulie 2019, tânărul a fost electrocutat mortal la locul de muncă, în timp ce demonta stâlpi de electricitate. La mai mult de un an de la accident, familia tânărului continuă să caute dreptatea.

Cazul a fost cercetat de Agenția pentru Supraveghere Tehnică, care a constatat că vinoveți de moartea tânărului s-ar face conducătorul întreprinderii angajatoare SRL Energotel Grup și șoferul autocamionului de macara. Macaraua a atins, în timpul executării lucrărilor, firele de înaltă tensiune, producând un câmp electric ce a dus la electrocutarea muncitorului. Pe numele celor doi a fost pornit un dosar penal.

Procesul verbal în cazul accidentului de muncă:    

Agenția l-a găsit vinovat de moartea tânărului pe angajatorul Victor Chirica, care a admis executarea lucrărilor de încărcare-descărcare a pilonilor fără acordul în scris al proprietarului rețelelor electrice și nu l-a informat pe muncitor despre eventuale riscuri și, respectiv, nu a luat măsuri de protecție. 

Al doilea vinovat stabilit în urma procesului-verbal este șoferul autocamionului de macara care, înainte de începerea lucrului, a admis apropierea brațului macaralei la o distanță inadmisibilă de conductoarele electrice aeriene, în urma căruia a fost electrocutat mortal Alexandru.

SRL Energotel Grup a contestat în judecată procesul întocmit de inspectorii muncii din cadrul Agenției pentru Supraveghere Tehnică. SRL Energotel Grup mai solicită ca toate cheltuielile efectuate de instanță în legătură cu examinarea cazului să fie acoperite din contul Agenției. 

Ordonanța de clasare a dosarului penal stipulează că expertul de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică ar fi trebuit să facă o expertiză mai amplă sau un experiment pentru a stabili circumstanțele accidentului.

„Experimentele necesită costuri, dar Agenția și autoritățile care nemijlocit au în atribuții cercetarea  accidentelor nu au rezervate fonduri suplimentare. Legea spune exact că toate cheltuielile aferente de stabilire a circumstanțelor accidentului de muncă le suportă angajatorul. Agenția nu are pârghii prin care să impună angajatorul să facă acest lucru, dacă angajatorul nu vrea benevol efectuarea unui experiment. Mai mult ca atât, procuratura are împuternicirea și fondurile necesare ca să inițieze aceste expertize”, ne-a declarat Natalia Onici de la Agenția pentru Supraveghere Tehnică. 

La scurt timp după accident, doi tineri care lucrau cu Alexndru și care erau printre puținii martori ai accidentului au fost concediați, chiar dacă aveau contracte de muncă.  

Claudia Morari, mama tânărului decedat, susține că cei doi tineri care lucrau cu Alexandru ar fi fost intimidați de reprezentanții întreprinderi și că nu au spus adevărul despre cum s-a produs acccidentul. În vara curentă, părinții tânărului află că dosarul penal a fost clasat încă în luna februarie. „De la firmă ni s-a spus că ne vor achita 2 milioane de lei (prejudiciu moral și indemnizația unică). Chiar ne-au dat o scrisoare de intenție că firma „își exprimă intenția pozitivă de a încheia o tranzacție de împăcare cu membrii familiei”. Abia în iulie ni s-a comunicat că dosarul penal a fost clasat, iar noi nu am fost anunțați, deci nu am avut posibilitatea să contestăm această decizie. De la procuratură ni s-a spus că vina apaține feciorului nostru, că el s-a electrocutat, fapt ce a provocat din imprudență decesul”, ne spune cu tângă Claudia Morari.

Procuratura de la Anenii Noi a respins plângerea mamei băiatului privind clasarea dosarului penal. În ordonanța din 21 iulie 2020, scrie că Alexandru Morari s-a electrocutat „din imprudență”, pentru că el a încălcat tehnica securității. 

Ordonanța procurorilor: 

Tragedia familiei Morari a cutremurat întreaga localitate. „A fost o tragedie pentru întregul sat”, ne spune primărița satului Telița, Rodica Rusu. Familia Morari este una respectată, iar Alexadru era un  tânăr cumsecade și foarte muncitor”. Primărița crede că accidentul de muncă ar fi fost mușamalizat la presiunea conducerii SRL Energotel Grup. „Conducătorul companiei a avut un comportament obraznic în raport cu familia Morari. Ar fi fost bine ca accidentul să fie cercetat corect, iar procurori să-și spună cuvântul pe acest caz, dar nu să claseze dosarul. E nedreptate în raport cu familia care și-a pierdut singurul fecior”, susține Rodica Rusu.   

Avocatul de la Energotel Grup, Andrei Ursache, a refuzat să ne răspundă privitor la caz, invocând că este un proces administrativ de judecată pe rol.

Mama tânărului își amintește că, în seara zilei când s-a produs accidentul, a venit la ea acasă șeful SRL Energotel Grup, Victor Chirica, și și-a cerut scuze că Alexandru a decedat.

„Pe urmă am mers la firmă ca să ne calculeze indemnizația unică, iar Chirica a zis că el nu pune ștampilă pe orice foaie. Apoi o perioadă nu ne răspundea la telefon, ori zicea că e în România. Am decis să mergem în judecată, pentru că ne evita și nu dorea să ne achite banii. La ședința de judecată în dosarul administrativ ni s-a adus la cunoștință că dosarul penal a fost clasat. Mă întreb de ce nu am fost anunțați? De ce de moartea fiului meu nimeni nu e vinovat și lucrurile așa au fost întoarse că fiul meu făcea acolo tot din capul lui și de asta s-a electrocutat”, a spus mama lui Alexandru. 

Contactat de reporterii  CIJM, Victor Chirica a confirmat că el e la telefon, dar după ce reportera i-a spus că urmează să discute despre accidentul la locul de muncă, care a avut loc în vara anului 2019, acesta a închis.

Amăgit și impus să întoarcă banii pentru serviciile medicale   
 

Cazul lui Mihail Foca din satul Grigorești, raionul Sângerei, este despre cum victimele accidentelor de muncă se lasă manipulate de cei care ar trebui să răspundă pentru accidentele care s-au produs din vina lor. Accidentul a avut loc în 2016. Mihail lucra în calitatea de tractorist  la compania Burcovschi Grup SRL împreună cu tatăl și cu fratele său. În acea zi directorul firmei le-a cerut să mute din loc niște plăci din beton armat, fiecare având greutatea de peste o tonă. Tatăl său era la volanul tractorului, iar el și cu fratele său - ajutau la încărcarea plăcilor de beton. Plăcile de beton erau mai late decât lama tractorului pe care le încărcau și la un moment una din ele a alunecat peste Mihail, care, în urma accidentului, a ajuns la spital, cu multiple fracturi. De atunci tot umblă prin spitale. A suportat 4 intervenții chirurgicale. Acum tânărul care are 28 de ani se deplasează destul de greu, cu ajutorul a două bastoane, și are gradul I de dizabilitate. Este nevoit să stea acasă, pentru că nu mai poate lucra.  

Mihai Foca și mama lui 

După accident, Mihai a fost internat în spital mai mult de o lună. În acest timp, nimeni nu a anunțat cazul la Inspectoratul Muncii, ca să fie cercetat ca și acccident de muncă. Tânărul spune că la început, directorul întreprinderii la care lucra l-a ajutat, plătind pentru serviciile medicale. „Cât timp am fost în spital, Burcovschi venea la fratele meu și la tata, rugându-ne să ne asumăm noi vina. El ne promitea că ne va ajuta cu tot ce ne trebuie pentru tratament. I-a dat bani pentru ca să achite la spital”, spune Mihail.

După ce a fost externat din spital, Mihail Foca și-a asumat vina pentru producerea accidentului, așa cum i-ar fi sugerat directorul întreprenderii. Tânărul povestește că a fost chemat la secția de poliție unde a fost întrebat doar dacă îl consideră vinovat de accident pe tatăl său, care era la volanul tractorului. De angajator nu s-a vorbit.  După ce cazul a fost încheiat, familia lui Mihai se trezește că trebuie să-i întoarcă fostului angajator o sumă de 100 mii dei lei, pe care acesta ar fi cheltuit-o pentru medicamente și intervențiile medicale de care a avut nevoie tănărul accidentat.   „Când eram în spital, Victor Burcovschi i-a adus lui tata o recipisă, în care  era scris că îi împrumută suma de 100.000 de lei. Tata nu a mai stat să citească ce era scris acolo, erau alte probleme... eu încă eram în spital și tata a semnat. După ce am scris că eu sunt vinovat de producerea accidentului, Burcovschi îl cheamă pe tata și îi spune că îi este dator cu 100.000 de lei. Când am auzit l-am întrebat despre datorie. Victor Burcovschi mi-a zis că eu sunt vinovat și el nu poate să îmi dea acești bani”, concretizează Mihail Foca.

Fără salariu un an de zile

Tatăl băiatului spune că a lucrat la Burcovschi un an de zile, fără salariu, ca să întoarcă banii datorați. Și fratelui său nu i s-au plătit 20 de mii de lei, care chipurile au completat suma datorata. La patru ani de la accident, Mihail are nevoie de reabilitare, ca să se poată recupera, dar nu mai are de unde lua bani și nici nu îndrăznește să mai ceară ajutor de la familie, care și așa a fost privată de multe resurse. „După ce am văzut cum a procedat Burcovschi, am înțeles că am greșit, noi l-am crezut, dar el și-a făcut interesele. Atunci am înțeles că trebuie să merg mai departe, asta era prin 2017. M-am consultat cu avocatul și am pornit un proces de judecată împotriva companiei unde m-am accidentat, dar dosarul nu se mișcă din loc”, ne spune Mihail. 

Victor Burcovschi, fondatorul și directorul Burcovschi Grup SRL, a fost contactat telefonic și ne-a confirmat că Mihail Foca a lucrat până în vara anului 2016 la firma pe care o conduce. A evitat să ne răspundă la alte întrebări. Am mai revenit și el ne-a răspuns vădit iritat: „Doamnă, pot să vă comunic că pe acest caz este un proces de judecată și până la hotărârea judecătorului nu vă pot spune absolut nimic. Îmi pare rău, la revedere”. 
 

Ce spune Inspectoratul de Stat al Muncii?

Accidentele de la locul de muncă sunt de trei tipuri: cu incapacitate temporară de muncă, când salariatul poate lipsi până la 24 de ore de la serviciu, accident grav - salariatul încapacitate de muncă și mortal. „Indiferent dacă salariatul are sau nu un contract de muncă, angajatorul poartă răspundere pentru accidentul de la locul de muncă. Mai mult de atât, dacă accidentul s-a întâmplat pe teritoriul întreprinderii, responsabilitatea pentru deplasarea angajatului și cheltuielile care pot parveni sunt din contul angajatorului”, ne spune Victor Țurcan, șef Direcție monitorizarea controlului în domeniul raporturilor de muncă, în domeniul securității și sănătății în muncă și cercetarea accidentelor de muncă, din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii. 

„De regulă, sunt vinovate ambele părți”

Securitatea la locul de muncă înseamnă investiții din partea angajatorilor. Aceștia, însă, sunt preocupați de venituri, iar viața și securitatea angajaților rămâne pe planul secundar. De regulă, ambele părți poartă vina în aceste situații. O parte din vină e a salariatului câ nu insistă să i se ofere echipament de protecție la locul de muncă, iar de cealaltă parte, angajatorii sunt concentrați pe business și venit, iar  viața și sănătatea omului nu este pe primul loc. „Majoritatea angajatorilor care au achitat sume considerabile de 2 milioane de lei pentru nerespectarea siguranței la locul de muncă și protecția angajatului au devenit după asta responsabili și întreprind măsuri concrete. Sigur că sunt și angajatori iresponsabili, care nu și-au schimbat atitudinea față de securitatea în muncă”, ne-a declarat  Alexandru Ghețu, șef Direcția politici în domeniul raporturilor de muncă și parteneriatului social, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

Reforma lui Filip și ping-pongul cu competențele privind securitatea la locul de muncă   

Reforma sistemului de control de stat privind sănătatea și securitatea în muncă inițiată în 2016 de Guvernul, condus de Pavel Filip, în cadrul strategiei de eficientizare și optimizare a subdiviziunilor executive, nu a dat rezultatele dorite. Autoritățile au jucat ping-pong cu competențele privind cercetarea accidentelor de muncă, care au fost luate în aprilie 2017 de la Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM), odată cu lansarea moratoriului asupra controalelor la întreprinderi. „La inspectorat  au rămas doar competențele privind raporturile de muncă, respectarea legislației cu privire la salarizare, încheierea contractului de muncă, timpul de muncă, timpul de odihnă. Începând cu 28 aprilie 2017, ISM nu a mai avut posibilitate să inițieze controale în scopul prevenirii accidentelor de muncă. La acel moment, alte autorități nu erau abilitate cu astfel de competențe”, ne spune inspectorul-șef de stat, Dumitru Stăvilă. 

Abia în octombrie 2017, competențele privind securitatea la locul de muncă sunt transmise la 10 agenții guvernamentale specializate. Doar că aceste structuri noi încă nu erau formate. Ele încep să activeze abia în primăvara anului următor, 2018. Dar și atunci noile structuri nu-și completaseră unitățile de personal responsabile de securitatea și sănătatea la locul de muncă.

În consecință, timp de un an, nicio structură de stat nu s-a ocupat de cercetarea accidentelor de muncă. Aceasta, în situația în care un accident de muncă se cercetează în decurs de 30 de zile de la producerea lui.

Chiar și atunci când au început a funcționa agențiile specializate, situația privind cercetarea accidentelor de muncă nu s-a ameliorat.

ISM trebuia să transfere noilor structuri 36 de unități salariale, adică 36 de inspectori ai muncii. În realitate, erau doar 28 de inspectori, celelalte posturi nefiind la acel moment ocupate. Doar 18 angajați au acceptat să meargă la noile locuri de muncă. 10 inspectori au decis să plece definitiv din sistem, fie că erau deja la vârsta de pensionare, fie că și-au găsit alte ocupații.   

Situația s-a complicat pe parcurs. Unele agenții nici până în prezent nu au un respnsabil de sănătaea și securitatea muncii. Bunăoară, Agenția Navală nu a prezentat în ultimii patru ani niciun raport la Inspectoratul de Stat al Muncii, deși este obligată de lege să o facă.

Guvernul cu o mână dă și cu alta ia

Înainte și în timpul refomei inițiate de Guvern, au existat mai multe contradicții legate de sistemul de protecție a muncii. În Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, bunăoară, există  26 de directive legate de domeniul securității și sănătății în muncă. Autoritățile se angajează să asigure integritatea Inspectoratului Muncii și să-l fortifice, dar în realitate, îl distructează. Organizația Internațională a Muncii, care a criticat în repetate rânduri reforma inițiată de Guvernul Filip, a menționat că nu există experiențe similare în alte țări. Guvernul alocă și fonduri importante pentru asigurarea inspectorilor muncii cu compiutere, automobile noi, locuri de muncă amenajate, ca la numai un an toate aceastea să rămâna neutilizate.    

„Reforma aceasta presupunea lichidarea inspectoratului, funcția de control al raporturilor de muncă urma să treacă la Serviciul Fiscal. Arhitectorii reformei, când și-au dat seama că există angajamente față de UE - avem 42 de convenții ale OIM semnate, pe care trebuie să le punem în practică -, au decis să ne lase ca organ la nivel national pe domeniul securității și sănătății muncii, însă noi nu avem dreptul să monitorizăm agențiile, ele nu ni se supun. Ele doar trebuie să ne prezinte rapoarte și ce ne dau, aceea înghitim. Agențiile se află în subordinea diferitor structuri sau sunt independente. Ele exercită control pe anumite genuri de activitate. Dar întreprinderile au mai multe genuri de activitate - și atunci când se produc accidente, conducători acestora nu știu unde să le raporteze”, spune Dumitru Stăvilă. Chiar și dacă li se comunică accidentele, responsabilii de la agenții ajung cu întârziere la fața locului, mai ales dacă acestea s-au produs în teritoriu, unde nu mai există birouri teritoriale, așa cum existau anterior la ISM.  

Dumitru Stăvilă

„Noțiunea de reformă presupune un proces de schimbare în bine care să răspundă provocărilor și exigențelor din domeniul securității și sănătății în muncă. Însă reforma Guvernului a condus la o situație de regres și agravare în domeniul securității și sănătății în muncă, unde drepturile constituționale ale angajaților la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, la apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și psihice a lucrătorilor au fost compromise. A crescut numărul accidentelor de muncă în anul 2019 și în 2020. Cerințele de securitate și sănătate în muncă au un caracter preventiv, menirea lor fiind preîntîmpinarea producerii accidentelor de muncă”, spune Elena Carchilan, șefa Inspectoratului Muncii din cadrul Sindicatelor.  

Consecințele necercetării accidentelor de muncă    

În lipsa constatării accidentului de muncă, persoanele care și-au pierdut capacitatea de muncă sau urmașii celor decedați nu pot beneficia de alocațiile ce li se cuvin. Avocatul  Dumitru Codreanu, care apără interesele pătimiților în urma accidentelor de muncă, spune că situația creată de autorități afectează grav drepturile angajaților accidentați, pentru că ei rămân fără indemnizațiile ce li se cuvin: „Obținem despăgubirile prevăzute de lege prin judecată, dar, pe lângă o pensie de dizabilitate, omul accidentat are nevoie și de idemnizațiile pentru pierderea capacității de muncă, care nu pot fi stabilite fără constatarea accidentului de muncă.  Dacă vorbim de persoane schilode - pentru reducerea capacității de muncă, respectiv cât i s-a redus din capscitatea de muncă - venitul ratat. De exemplu, dacă el anterior era sănătos, adică avea capacitate de muncă în proporție de 100%,  în urma accidentului de muncă și-a perdut capacitatea de muncă cu 50 la sută, el trebuie să primească o indemnizatie viageră în mărime de 50 la sută din venitul pe care îl avea, adică dacă el primea un salariu de cinci mii, apoi după constatrea accidentului de muncă, el trebuie să primească lunar căte 2500 de lei, toată viața”. 

Necercetarea accidentelor de muncă crează riscuri de accidentare și pentru alți angajați, întrucât nu sunt stabilite și eliminate cauzele care au dus la accidentare, susține Inspectorul șef de stat al Muncii, Dumitru Stăvilă: „Cauzele și circumstanțele trebuiesc să fie fixate la momentul în care s-a produs accidentul de muncă, de către organele competente, și trebuie să fie obiectiv cercetate. Dar, vă dați seama, dacă într-o perioadă îndelungată nu sunt cercetate accidentele de muncă, nu mai putem vorbi de obiectivitate în stabilirea cauzelor și circumstanțelor. Pentru salariați este o problemă, li se încalcă drepturile, ei își recuperează sănătatea într-o perioadă mai lungă, dar nu pot să-și primească indemnizațiile ce li se cuvin, conform legii. Și pentru angajator este important să fie stabilite obiectiv cauzele și circumstanțele în care s-a produs accidentul, pentru prevenire, ca să elimine riscurile, să nu nimerească și alți angajați în accidente”.   

Legea prevede că partea vătămată, deci, familia celui decedat, are dreptul la o indemnizaţie unică, conform Legii securității și sănătății în muncă, care este egală cu salariul mediu anual al accidentatului, care se calculează din ultimele 24 de luni, înmulțit cu anii pe care nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani. Această indemnizație se achită de către întreprinderea la care s-a produs accidentul de muncă. Legea privind sănătatea și securitatea în muncă prevede, de asemenea, pensii pentru copiii care și-au pierdut întreținătorul în accidente de muncă. Acestea se vor acorda lunar din Fondul Asigurărilor Sociale până la atingerea vârstei de 18 ani, iar în cazul celor care își continuă studiile - până la vârsta de 23 de ani.  

Cifre triste 

De la începutul anului 2020, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost comunicate 292 cazuri de accidentare a lucrătorilor în câmpul muncii, în urma cărora au avut de suferit 302 persoane. 54 persoane au decedat în accidentele de muncă. Inspectorii cu atribuții de control în domeniul siguranței ocupaționale au cercetat:  23 accidente mortale, din care 13 – de muncă și 10 – în afara muncii, precum și 33 accidente grave, din care 30 – de muncă și 3 – în afara muncii.

Comisiile întreprinderilor au cercetat 194 de cazuri de accidentare cu incapacitate temporară de muncă, în urma cărora au avut de suferit 195 persoane.

La data de 30 noiembrie se aflau în cercetare 42 evenimente de accidentare din anul 2020 și 7 din anul 2019, din care 28 mortale din anul 2020 și 5 din anul 2019 și, respectiv, 14 accidente de muncă grave din anul 2020 și 2 din anul 2019.

 

Reîntoarcerea competențelor

La 19 noiembrie, Parlamentul a votat pentru reîntoarcerea Inspectoratului Muncii atribuţiilor de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și în domeniul raporturilor de muncă, asigurând astfel integritatea funcțională a acestuia în conformitate cu Convenția privind inspecția muncii în industrie și comerț și Convenția privind inspecția muncii în agricultură, ratificate de Republica Moldova. „Modificările vizează asigurarea funcționalității sistemului de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și deblocarea situației conflictului de competență între cele 10 autorități competente în domeniul siguranței ocupaționale la efectuarea controlului de stat și cercetării accidentelor de muncă”, ne spune Elena Carchilan. Ea apreciează că deputații au luat în calcul, la adoptarea legii, propunerile sindicaliștilor.

Codul muncii va fi completat cu norma care va oferi ISM competența de control pe domeniul securității și sănătății în muncă, iar modificările la Codul contravențional atribuie ISM competența de a constata contravenții în domeniul securității și sănătății în muncă.

Ce va urma?  

L-am întrebat pe Dumitru Stăvilă ce ar trebui să urmeze acum, după ce ISM i-au fost reîntoarse competențele. Procesul nu va fi unul ușor, recunoaște Dumitru Stăvilă: „Acum ar trebui să preluăm tot 36 de unitati salariale. Noi am transmis inspectori, dar în autoritățile respective, cadrele responsabile de securitatea muncii au funcții mai înalte - de șefi de serviciu, șef de secție, de direcție, de servicii de securitate și sănătate, și salariile sunt mai mari. Autoritățile respective vor trebui să-i reducă din funcție și să le plătească indemnizații. Vor fi cheltuieli. Unii nu vor reveni înapoi. Va trebui să angajăm oameni noi, dar un specialist în domeniul securității muncii se pregătește în timp, necesită investiții. Pentru asta vom avea nevoie de resurse”, spune șeful ISM.    

Această investigație apare în cadrul proiectului Fundației „Friedrich Ebert” Moldova „Promovarea reformelor sociale și a drepturilor angajaților în Republica Moldova: investigații jurnalistice”.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii