Social

„Incineratorul de animale” de la Criuleni, zonă de conflict între viitorii vecini

Pe partea dreaptă - terenul alocat Unității de procesare a subproduselor de origine animală
Autor: Viorica Mija
01/04/2024 11785

Unitatea de procesare a subproduselor de origine animală, numită în popor incineratorul de animale, pe care autoritățile urmează să o construiască la distanță de 1500 de metri de orașul Criuleni și la 10 metri de drumul public, trezește îngrijorări în ceea ce privește eventualele riscuri. Unii localnici și deținători de terenuri din proximitatea viitorului incinerator cer identificarea unui alt teren, dar și estimarea mai concretă și corectă a unor posibile efecte nedorite asupra calității aerului și solului. Neînțelegerile au ajuns în instanță, după ce un agricultor s-a plâns că terenurile pe care le deține și în care a investit resurse considerabile vor fi direct afectate, deoarece s-au pomenit exact în epicentrul zonei sanitare, la o azvârlitură de băț de viitoarea unitate de procesare. De altă parte, cu Acordul de mediu la purtător, instituțiile care implementează proiectul dau asigurări că vor fi cu ochii în patru la fiecare etapă și vor utiliza tehnologii dintre cele mai sofisticate pentru ca, arzând resturi nocive, să nu provoace alte deșeuri, poate mai periculoase. Ecologiștii cu care am discutat susțin că proiectul pare unul „presărat cu intenții bune”, doar că locul ales – arealul Nistrului, nu e unul dintre cele mai inspirate. Totodată, aceștia avertizează că cea mai mică deviere în managementul tehnologic ar putea duce la catastrofe ecologice greu de gestionat ulterior.

 

Pornit de Filip la nord, mutat în centru de PAS

În 2016, fostul premier Pavel Filip l-a prezentat cu aplomb, la Chișinău, pe un potențial investitor italian care urma să-și asume întregul proces de colectare și procesare a subproduselor animale și a uleiurilor utilizate. S-au făcut studii, la care au participat și reprezentanții companiei interesate - Salgaim Ecologic, iar o unitate de procesare urma să fie edificată în nordul țării. Acest plan grandios a rămas însă pe hârtie și la nivelul strângerilor de mână, după ce democrații au pierdut puterea. Nu s-au evaporat însă angajamentele Republicii Moldova față de Uniunea Europeană de a face regulă în domeniu, pe care le-a preluat guvernarea PAS. Aceasta are însă o altă viziune, iar planurile sale nu implică deocamdată parteneriatele publice-private. Proiectul va fi realizat din împrumutul contractat de la Banca Mondială, de circa 13,5 milioane euro, cu o dobândă aparent modică de 2,2% și cu o perioadă de grație de 5 ani. Și locația unității de procesare a fost modificată. Terenul de 2,5 ha, pe care urmează să fie construit incineratorul se află în centrul țării, la Criuleni, la intersecția traseului național Poltava cu drumul de ocolire din/spre orașul Criuleni, în proximitatea a două bazine destinate irigării și a unor terenuri agricole private.

Pământul alocat aparține statului, mai exact Întreprinderii de Stat Stațiunea Didactică Experimentală Criuleni. În iulie 2021, la inițiativa actualului ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, care pe atunci era președinte al comisiei parlamentare de profil, terenul cu o bonitate de peste 60 de puncte a fost scos din circuitul agricol și declarat tocmai bun pentru construcții. Din imaginile filmate cu drona se poate distinge foarte clar conturul terenului alocat. Este și firesc că acesta nu a fost prelucrat, deoarece se va transforma în viitorul apropiat într-un șantier de proporții, în situația în care autoritățile au un deadline concret pentru finalizarea lucrărilor - decembrie 2024.  

Unitatea de procesare va fi amplasată la 10 metri de drumul public G72-R6, la 69 metri de bazinul Asociației Utilizatorilor de Apă pentru irigare Criulenii de Sus, la 40 de metri de un bazin privat de irigare. În partea de nord-est a viitoarei construcții, la 150 de metri se află mai multe livezi de cais, cireș, piersic și nuci, iar la distanță de 400 de metri sunt terenurile ce aparțin  producătorului de vin Cricova.

„Zona sanitară” și... bâlbâiala din actele publice

Conform Studiului de fezabilitate, publicat pe site-ul oficial al Agenției de Mediu și realizat de firma italiană Opera în 2021, pentru amplasarea unității s-au propus mai multe terenuri, în majoritatea cazurilor fiind vorba de aria municipiului Chișinău, cu precădere sectorul Botanica. Toate au fost însă excluse pe rând, deoarece nu asigurau o distanță minimă față de clădirile rezidențiale, de peste 1500 de metri.

La 11 octombrie 2021, a fost identificată noua locație, la distanța minim admisă de prima clădire din orașul Criuleni.  Totodată, în document este delimitată și o zonă sanitară de 1000 de metri, teritoriul fiind trecut în categoria 1 de pericol, deoarece la unitate urmează să fie procesate resturi de animale afectate de boli.. 

Așa cum stipulează procedurile legale, după alocarea terenului, pe 20 septembrie 2022, Întreprinderea de Stat Stațiunea Didactică Experimentală Criuleni a solicitat evaluarea prealabilă a impactului asupra mediului, iar o lună mai târziu s-a decis că „având în vedere că, fiecare din obiectivele propuse a fi construite pe amplasament pot avea potențiale impacturi specifice asupra mediului, care în comun ar putea genera un impact semnificativ asupra mediului, (…) activitatea planificată „Unitatea de procesare a sub-produselor de origine animală, nedestinate consumului uman, amplasată în extravilanul or. Criuleni”, urmează a fi supusă evaluării impactului asupra mediului la nivel național”.

La cererea aceluiași solicitant și pe fundalul unor nemulțumiri din partea antreprenorilor care dețin proprietăți în preajma viitoarei unități, în august 2023, Agenția de Mediu a eliberat Acordul de mediu, elaborat în baza unui studiu efectuat de către o companie de consultanță, Ecologie-Expert. În document se menționează că „stoparea depozitării neconforme a produselor SOA pe câmpuri va avea un impact pozitiv asupra tuturor factorilor de mediu, inclusiv sol-subsol. Astfel se va reduce considerabil procesul actual de poluare”, dar sunt trecute și o serie de recomandrări care urmează a fi implementate pentru a evita riscurile de poluare a aerului și solului, așa cum ar fi utilizarea biofiltrelor performante și a sistemelor de epurare conforme.

Printre efectele potențial negative sunt enumerate activităţile de întreţinere/reparaţii ale sistemului de colectare și epurare a apelor uzate industrial, mirosurile neplăcute, zgomotul generat de transport, dar și afectarea condiţiilor generale de sănătate din cauza gestionării inadecvate a deşeurilor. Nu se face referință și la necesitatea instituirii unei Zone Sanitare, așa cum regăsim în Studiul de Fezabilitate. În baza Acordului de mediu, la 1 decembrie 2023, Consiliul orăşenesc Criuleni a aprobat Planul urbanistic de detaliu pentru amplasarea unității în extravilanul oraşului Criuleni. La 19 decembrie 2023, acelaşi consiliu local a permis efectuarea lucrărilor de proiectare şi construcţie,  astfel că pregătirile sunt în toi. 

Toate aceste acțiuni dinamice sunt însă „deranjate” din când în când de un deținător de teren din imediata apropiere de viitoarea unitate. Eugen Popic, care este și președinte al Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigare Criulenii de Sus, spune că autoritățile urmau să identifice un alt teren, care nu ar afecta „drepturile de vecinătate”. Antreprenorul consideră greșită decizia de a utiliza o porțiune de pământ cu bonitatea peste 60 puncte, cernoziom, care ar fi putut aduce plus valoare prin cultivarea produselor ecologice. În cazul său, drepturile şi interesele i-ar fi direct afectate, întrucât terenurile, plantaţiile multianuale, construcţiile şi infrastructura agricolă care îi aparţin sunt situate în raza de 1000 de metri de terenul selectat, respectiv au fost incluse forţat, prin efectul legii, în zona sanitară de protecţie.

„Eu văd semaforul roșu, iar ei  îmi zic să merg înainte!”

Bunurile la care face referință Eugen Popic vizează două bazine de acumulare care se află peste drum de viitoarea construcție, menite să asigure irigarea pentru antreprenorii din zonă, dar și o suprafață extinsă de terenuri agricole, între care 22 de hectare de livadă de nuci. Popic spune că a investit sume consistente pentru a consolida terenurile, după care resurse substanțiale au fost cheltuite pentru plantarea livezii și întreținerea acesteia. Vecinătatea cu unitatea de procesare, susține el, i-ar putea afecta înțelegerile deja stabilite cu partenerii comerciali.  

„Purtăm discuții cu parteneri din România, Grecia și Franța, care sunt interesați să cumpere de la noi miezul de nuci. Atunci când am aflat că terenul acesta a fost alocat pentru construcția unității de procesare, inclusiv a subproduselor de categoria 1, am înțeles că am în față semaforul roșu pentru următoarele posibile tranzacții. Eu nu pot să nu informez partenerii despre noile circumstanțe și despre faptul că livada s-a pomenit în proximitatea unei astfel de unități, iar reacția lor este una previzibilă. Intuiesc că există o mare probabilitate ca ei să renunțe la contracte. Anul acesta  urmează să obținem prima recoltă, după întrarea în rod deplin putem prognoza o recoltă de circa 2,5 – 4 tone la hectar, livada fiind plantată cu soiul Chandler. Având în vedere că un kilogram de nucă în coajă se vinde cu 2-2,5 euro, puteți calcula ce venituri vor fi ratate de pe cele 22 hectare. Din investițiile făcute se alege praful…”

Totodată, spune Popic, faptul că unitatea de procesare se va afla la doar câteva zeci de metri de cele două bazine de irigare ridică alte semne de întrebare. 

„Amplasarea acestei unități este la doar 60 de metri de clădirea administrativă a stației de pompare și a bazinului de acumulare pentru apa de irigare. Acest obiectiv a fost reabilitat în cadrul unui proiect finanțat de USAID, în valoare totală de 4,6 milioane de lei. Contribuția Asociației Utilizatorilor de Apă pentru Irigare Criulenii de Sus a fost de 10 la sută.  Cum vedeți, a fost reparat bazinul de acumulare, care a fost acoperit cu geomembrană, a fost instalat un tronson de conductă pentru irigarea terenurilor. Același proces era planificat și pentru celălalt bazin, pe care l-am curățat deja de copaci și mizerie. Odată cu anunțul privind construcția unității de procesare este neclar ce se poate întâmpla, iar eventuale investiții nu mai riscă nimeni să facă”.

Eugen Popic a acționat în judecată Agenția de Mediu, solicitând suspendarea executării Acordului de mediu, cu anularea sa ulterioară. În cerere se menționează că instituțiile urmau să instituie oficial o zonă sanitară de protecţie cu raza de 1 km pentru această categorie de întreprinderi industriale. Antreprenorul își fundamentează opinia și pe avizul sanitar, pe care Centrul de Sănătate Publică Chișinău l-a emis la solicitarea primăriei Criuleni.

Conform avizului, instituțiile care implementează proiectul ar urma să instituie o zonă sanitară de 1 kilometru de la unitate, deoarece i-a fost atribuit gradul 1 de nocivitate.

„Documentaţia administrativă şi acordul de mediu nu au luat în considerare faptul că legea prevede restricţii şi interdicţii pentru activităţile care pot fi desfăşurate în zona sanitară de protecţie. Astfel, nu au fost luate în consideraţie condiţiile impuse de lege, şi anume că în zona sanitară pot activa doar unităţi cu activitate similară, că în zona sanitară nu pot fi desfăşurate activităţi agricole şi de agrement. Agenţia de Mediu nu a făcut nicio analiză a impactului activităţii industriale planificate faţă de agricultura oraşului Criuleni, în general, şi, în special, faţă de terenurile care se pomenesc incluse forţat în zona sanitară de protecţie. La fel, nu au fost analizate efectele cumulate ale acestui proiect cu alte proiecte similare industriale care pot fi planificate în viitor în zonă având în vedere faptul că doar asemenea proiecte industriale sunt permise potrivit normelor legale. Agenţia de Mediu a ignorat efectele reale ale proiectului, şi anume, faptul că teritoriul din raza de 1000 m faţă de terenul selectat, care devine de drept zonă sanitară de protecţie, are o suprafaţă de 314 ha şi în prezent este ocupat de 2 km de drumuri publice dintre care unul este magistral, de peste 300 ha de terenuri cu destinaţie agricolă, pe care sunt amplasate inclusiv plantaţii agricole multianuale, de 2 bazine acvatice, de construcţii şi infrastructură a sistemului de irigare din oraşul Criuleni. Astfel, având în vedere că terenul de 314 ha din raza de 1000 m a UPSOA devine prin lege zonă sanitară de protecţie şi teritoriu cu destinaţie specială, ţinând cont de interdicţiile prevăzute de lege de a desfăşura în zona sanitară activităţi agricole şi de agrement, este evident impactul negativ al activităţii planificate asupra terenurilor care se pomenesc incluse forţat în zona sanitară de protecţie. Iniţiatorul şi Agenţia de Mediu au eludat obligaţia de evaluare a impactului activităţii industriale planificate prin prisma interdicţiilor de activitate în zona sanitară de protecţie. Prin urmare, capitolele din Acordul de mediu referitoare la importanţa agriculturii şi a sistemului de irigare şi la lipsa impactului semnificativ asupra factorilor de mediu nu sunt decât o poveste, or, ca efect real al deschiderii UPSOA Criuleni se instituie condiţia legala care interzice desfăşurarea activităţii agricole pe teritoriul zonei sanitare de 314 ha, inclusiv de interzicere a activităţii staţiei de irigare în a cărei arie de deservire intră peste 1000 ha de terenuri agricole”, se arată în cererea depusă la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Interpelări și... interpretări

De altă parte, Agenția de Mediu, în calitate sa de pârâtă, declară că la emiterea Acordului de mediu s-a bazat pe rezultatele evaluării impactului asupra mediului elaborată de S.R.L. Ecologie-Expert, în anul 2023.

„S-a constatat că procedura de evaluare a impactului asupra mediului s-a derulat cu respectarea prevederilor legislaţiei. Decizia de emitere a fost adoptată în rezultatul verificării documentaţiei depuse, în urma consultării publicului şi a autorităţilor publice competente, în baza recomandărilor şi a concluziilor documentaţiei privind impactul asupra mediului. Decizia de emitere a acordului de mediu se bazează pe respectarea de către iniţiator a cerinţelor privind: corespunderea activităţilor propuse cu prevederile legislaţiei naţionale; includerea măsurilor ce se impun pentru protecţia aerului, apei şi solului, gestionarea deşeurilor; utilizarea eficientă a energiei; includerea măsurilor speciale de prevenire şi/sau reducere a poluării, atunci când autorităţile competente pentru protecţia mediului le consideră necesare; impactul prognozat asupra factorilor de mediu. Astfel, construirea UPSOA, urmăreşte cele mai bune tehnici disponibile în scopul oferirii siguranţei maxime în procesul de construcţie şi exploatare, precum şi a celor mai bune tehnologii”, declară Agenția de Mediu.

Instituția insistă că, din informaţia expusă în documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului, rezultă că „impactul asupra calităţii apelor, aerului, solului şi subsolului va fi unul nesemnificativ, impactul asupra peisajului se va manifesta prin modificări locale permanente, impactul vizual va avea o semnificaţie relativ redusă atât pentru receptorii permanenţi, cât şi pentru cei temporari, impactul asupra mediului social şi economic va fi pozitiv, nivelul de zgomot se va situa sub valoarea limită admisă prin legislaţia de mediu în vigoare, impactul generat de umbrirea intermitentă este nesemnificativ, pe durate foarte scurte de timp şi frecvenţă redusă şi nu se manifestă asupra locuitorilor din zona limitrofă amplasamentului obiectului, datorită distanţei destul de mari faţă de acesta”.

Și Staţiunea Didactico-Experimentală Criuleni, care implementează proiectul, și-a expus punctul de vedere. Instituția declară că autoritățile au timp puțin la dispoziție și că edificarea fabricii „este o condiţie sine-qua-non impusă de către Uniunea Europeană pentru a permite exportul produselor de carne de către producătorii autohtoni pe piaţa Uniunii Europene”.

„În cazul în care unitatea de procesare a subproduselor de origine animală nu va fi edificată în termen, Republica Moldova va pierde finanţarea acordată şi riscă să fie penalizată pecuniar. Aceasta va denigra imaginea Republicii Moldova faţă de partenerii internaţionali şi va submina credibilitatea acesteia. La edificarea unităţii de procesare planificate va fi folosit echipament performant, de ultimă generaţie furnizat de compania olandeză Mavitec, care exclude orice poluare a mediului înconjurător şi asigură o bună vecinătate obiectivelor amplasate în preajmă”.

Totodată, se menționează că vor fi luate ca sursă de inspirație și punct de reper unități care funcționează în Olanda.

„În Olanda există un şir de unităţi de procesare similare implementate de compania Mavitec, amplasate în cadrul localităţilor, care datorită fiabilităţii şi tehnologiilor moderne utilizate nu incomodează deloc localnicii din vecinătate”.

Staţiunea Didactico-Experimentală Criuleni a subliniat că cererea de anulare şi de suspendare a Acordului de Mediu reprezintă „doar un dezacord ilegal şi neîntemeiat al reclamanţilor, bazat pe avizul Centrului de Sănătate Publică Chişinău nr. 02 din 13 septembrie 2023” și că documentul la care se face referință a permis amplasarea unităţii de procesare, dar cu unele recomandări.

„În conformitate cu prevederile art. 33 al Legii nr. 10 din 03 februarie 2009, zonele de protecţie sanitară sunt stabilite în scopul prevenirii şi reducerii acţiunii nocive a factorilor de mediu poluaţi cu agenţi biologici, substanţe chimice şi factori fizici, iar dimensiunile zonelor de protecţie sanitară se stabilesc prin regulamente sanitare aprobate de Guvern, la propunerea Ministerului Sănătăţii. Iar art. 35 alin. (3) al Legii nr. 10 din 03 februarie 2009 prevede că în jurul întreprinderilor industriale se stabilesc zone de protecţie sanitară la o anumită distanţă de teritoriile protejate, zonele de odihnă şi de recreere a populaţiei, instituţiile balneare, medico-sanitare, preşcolare, de învăţămînt şi casele de locuit. Prin urmare, legislaţia privind supravegherea de stat a sănătăţii publice interzice amplasarea în zona de protecţie sanitară a următoarelor obiective enunţate exhaustiv: zonele de odihnă şi de recreere a populaţiei, instituţiile balneare, medico-sanitare, preşcolare, de învăţămînt şi casele de locuit. În categoria acestora nu se regăsesc terenurile agricole adiacente unității. Reclamanţii nu au prezentat probe care ar demonstra careva drepturi asupra terenurilor adiacente terenului pe care se planifică proiectarea şi edificarea unităţii de procesare, nu au indicat distanţa concretă dintre unitatea de procesare până la terenurile care se presupun a fi afectate în viitor de vecinătate, limitându-se doar la invocarea unei zone de protecţie sanitare de 1000 de metri. Nu este clar, care anume act normativ stabileşte întinderea zonei sanitare de 1000 de metri pentru unitatea de procesare planificată”.

Totodată, s-a insistat pe ideea că doar după proiectarea şi aprobarea proiectului de edificare a unităţii de implementare va fi posibil de cuantificat, măsurat emisiile de poluanţi în atmosferă şi de stabilit dimensiunea zonei de protecţie sanitare. Argumentele invocate au fost acceptate de instanță, care a declarat inadmisibilă acțiunea, astfel că litigiul s-a mutat la Curtea de Apel Chișinău.

Legea, nu întotdeauna avocatul naturii

Fostul parlamentar și reputatul ecolog, Alecu Reniță, spune că experiența implementării mai multor proiecte demonstrează că intențiile nobile ale autorităților de multe ori eșuează, iar declarațiile privind inofensivitatea unei astfel de unități de procesare a subproduselor de origine animală ar trebui tratate cu… prudență.

Conform lui Reniță, locația viitoarei unități generează mai multe suspiciuni, iar gestionarea incorectă pe tot parcursul lanțului logistic ar putea crea situații excepționale.

„Noi am învățat lecția – promisiunile autorităților sunt de multe ori o simplă gargară. Am avut probleme și cu unități amplasate la 5-10 km, iar 1500 metri pentru o astfel de unitate este prea puțin. Gândiți-vă, atunci când piere un câine, miroase toată valea, dar în situația în care sunt  procesate mii de tone de resturi animale ce se poate întâmpla? Aici trebuie să se țină cont de diferite asspecte, inclusiv de roza vânturilor, de traseele pe care le vor parcurge camioanele încărcate cu resturi, de distanțele parcurse, care înseamnă riscuri în plus, maniera în care sunt neutralizate resturile contaminate cu boli grave. Ce garanții există că reziduurile nu se vor așeza pe câmpuri? Aici nu există jumătăți de măsură. Standardul niciodată nu a fost respectat! În cazul oricărui studiu, oricărui aviz, care deschide drumul spre constructia unui asemenea proiect, trebuie să existe posibilitatea pedepsei penale în cazul apariției unor probleme. Incompetența este una dintre formele cele mai grave de corupție care a îngenuncheat această țară”.

Totodată, Reniță menționează că locul ales - arealul Nistrului, este unul total neinspirat.

„Se află direct in arealul Nistrului, în amonte de 5-6 km, mai sus de priza de apă a Chisinaului, și acest lucru este grav. O ploaie abundentă sau un vânt puternic ar putea genera probleme serioase de mediu”.    

Reniță constată că populația nu se implică activ, dar nici nu este încurajată să o facă. Procesul de consultare a proiectelor la nivel de comunitate sunt organizate formal. Mai mult, ecologul recomandă organizarea referendumurilor locale în astfel de proiecte sensibile.

„Convenția de la Aarhus, din 25 iunie 1998, consfințește dreptul comunităților de a decide soarta acestor proiecte, care pot aduce atingere mediului. Din păcate, autoritățile au mimat și mimează în continuare procesul de consultare, iar unele decizii se iau cu participarea unui grup mic de persoane. Dar aici trebuie asigurată implicarea și participarea majorității covârșitoare”.  

Cursa contracronometru, sub ochii UE

Autoritățile explică necesitatea construcției cât mai grabnice a unității prin faptul că, actualmente, metodele de eliminare a deșeurilor animale utilizate nu corespund normelor internaționale și comportă riscuri înalte pentru sănătatea publică și mediu. Totodată, în motivarea necesității unui astfel de incinerator, autoritățile menționează că dintre cele patru companii care prelucrează resturi animaliere, niciuna nu dispune de autorizație pentru a procesa subproduse din categoria 1 și 2, care provin de la animale bolnave.

Conform estimărilor tehnologice preliminare, unitatea urmează să producă zilnic, utilizând sterilizarea sub presiune, peste 10 tone de grăsimi. Aproximativ 60 la sută vor fi exportate către producătorii de biomotorină, iar 40 la sută utilizate pentru consumul intern al uzinei, adică vor fi arse pentru obţinerea surselor de energie. Uzina va produce anual, atunci când va atinge o capacitate maximă, până la 3016 tone de faină din carne şi oase, care va fi vândută fabricilor de ciment din Republica Moldova, România şi Ucraina.

După apariția acestei unități, UE va acorda suport pentru dezvoltarea sectorului zootehnic în R.Moldova și a extinderii suprafețelor destinate agriculturii ecologice, promit reprezentanții statului.

Începând cu primul an de funcționare, se presupune că, întreprindera va procesa un volum de 70% din cele 16000 de tone de SOA preconizate, iar volumul total colectat de 16000 de tone ce urmează să fie procesate se preconizează a fi atins în al 4-lea an.

Făina din carne și oase urmează să fie vândută fabricilor de ciment din Republica Moldova, România și Ucraina, care pot înlocui mai mult de 40% din energia cărbunelui cu făină din carne și oase. Conform estimărilor, această combinație ar reduce costul cimentului produs și emisiile anuale de CO2 cu aproximativ 10%. Prețul de piață pentru o tonă de grăsime animală a fost estimat la 200 de euro, iar pentru o tonă de făină din carne și oase la 50 de euro.

Anual, la abatoare, fabrici de procesare sau unități de alimentație publică sunt generate peste 26 de mii de tone de deșeuri animaliere, care de multe ori ajung în locuri neautorizate sau sunt distruse necorespunzător. 

 

Investigația a fost realizată în cadrul Proiectului „Consolidarea unei rețele de jurnaliști de investigație în Republica Moldova și creșterea capacității acestora de a investiga cazurile de corupție”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice și Asociația Presei Independente, cu suportul proiectului „Consolidarea Statului de Drept și a Mecanismelor Anticorupție în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană, Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Guvernul Marii Britanii, și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii