Social

MATERNITATEA

Cât de (NE)accesibil este dreptul de a deveni mamă pentru persoanele cu dizabilități

Marianna Tihu și familia ei
Autor: Irina Odobescu
31/01/2020 1556

Decizia femeilor cu dizabilități de a deveni mame este, de multe ori, neacceptată de societate, dar și de medici. Stigma merge mână în mână cu problemele care apar din cauza că nu toate maternitățile sunt adaptate pentru accesul persoanelor în scaun rulant. Unele femei sunt îndemnate să se ferească de o posibilă sarcină, iar altele se confruntă cu situații că sunt impuse să avorteze. În timp ce ministerul de resort dă asigurări că situația e sub control, experții spun că medicii nu au pregătirea necesară pentru a interacționa cu această categorie de paciente.

Maria Malcoci

Maria Malcoci, o femeie cu dizabilități fizice, și-a dorit foarte mult un copil. Din momentul în care a aflat că este însărcinată a trecut prin mai multe obstacole, și la propriu, și la figurat. Deoarece se deplasează doar cu ajutorul a două bastoane, ea urca și cobora cu greu scările de la maternitate. Lovitura cea mai grea a venit însă după ce familia i-a sugerat să își lege trompele uterine, astfel ca să evite o nouă sarcină pe viitor.

„Familia a insistat ca să mi se facă sterilizare după naștere, dar medicul a luat în calcul și decizia mea și nu m-a operat. Când m-am dus în sala de naștere, mama plângea și mă ținea de mână. Eu i-am spus: Mamă! De ce plângi? Mă duc la moarte sau mă duc să aduc pe lume un copil? Și ea s-a liniștit”, ne-a spus Maria.

„În UTA Găgăuzia mi-au spus că nu voi putea avea copii”

Marianna Tihu

O altă femeie cu dizabilități, Marianna Tihu, din UTA Găgăuzia, a reușit să aducă pe lume doi copii. Ea spune că în unele cazuri medicii încearcă să convingă femeile cu dizabilități să nu rămână însărcinate. „Medicii influențează femeile ca să nu nască, știu așa cazuri. Pe mine mă cunoaște multă lume în Găgăuzia, pentru că sunt activă social și am caracter de luptătoare, așa că nu am avut discuții negative cu medicii despre concepere. Cred că femeia decide și nici un medic nu-i poate interzice să aducă pe lume un copil”, spune Marianna.

Ambii copii ai femeii au venit pe lume la Centrul mamei și al Copilului. Chiar dacă salonul medical era după reparații, iar medicii au avut un comportament respectuos înainte și după naștere, problema cea mai mare a fost accesul la grupul sanitar - ușa era prea îngustă pentru ca să poată intra cu scaunul rulant.

„Îmi amintesc că după cezariană aveam puse scaune de la pat până la wc și săream peste ele ca să ajung la baie. Era foarte dureros. Medicii au văzut situația și mi-au propus ca o infirmieră să aibă grijă de mine, dar eu am ales să strâng din dinți și să merg de sine stătător la grupul sanitar”, afirmă femeia.

O altă problemă cu care s-a confruntat a fost că fotoliul pentru nașteri era vechi și total neadaptat la nevoile unei persoane cu dizabilități.

După ce a trecut prin aceste probleme, Marianna își dorește să devină promotor al accesibilității în autonomia găgăuză și să prevină astfel de situații în sudul țării.

 „Mi-au spus că nu am dreptul să am copii”

Și Anastasia (prenume schimbat la solicitarea protagonistei), mamă a doi copii, are multe amintiri triste de la interacțiunea cu sistemul medical. Femeia are un grad de dizabilitate încă din copilărie și se deplasează cu greu. A rămas însărcinată după ce, din cauza unei infecții, i-a fost extras steriletul pe care îl utiliza ca metodă de contracepție. „Am mers la spital la a patra lună de sarcină, pentru că îmi era frică, iar medicii m-au certat și mi-au zis că nu am dreptul să am copii. M-au îndemnat să fac avort, dar eu nu am acceptat”, ne-a spus Anastasia.

Femeia afirmă că nu a primit ajutor din partea personalului medical după naștere. Era singură, departe de casă și nu avea rude care să o poată ajuta. „Doar deschideau ușa și mă întrebau: „Totul e bine?” și închideau ușa. Nu mi-au zis niciodată: „Tu culcă-te că noi îți dăm copilul să-l hrănești”, cu toate că eram după cezariană”.

Anastasia a adus pe lume doi băieți. La vârsta de cinci ani băiatul cel mare a fost diagnosticat cu o anomalie a venelor și a fost operat. „Eu nu am poliță medicală. Noaptea am dormit pe scaun lângă ușa salonului. Era să îmi pierd copilul. Plângeam prin colțuri și căutam bani de pastile”.

 Acum Anastasia strânge bani ca să-l ducă și pe mezin la consultații și să se convingă că e sănătos.

 „Nimeni nu dorea să se ocupe de femeile cu nevoi speciale, se credea că e mai bine să nu aibă copii”

Ana Melnic

Ginecologa Ana Melnic de la Spitalul Raional Rezina are o experiență de muncă de peste 30 de ani. Femeia afirmă că în raion sunt puține cazuri în care femeile cu dizabilități decid să conceapă și să nască un copil. Potrivit ei, există cazuri când femeile sunt impuse să avorteze chiar de către membrii familiei.

Spitalul Raional Rezina

„La drept vorbind, până nu demult, nimeni nu dorea să se ocupe de femeile cu nevoi speciale și se încuraja contracepția sau întreruperea sarcinii. Au fost și vremuri când femeilor care erau diagnosticate cu epilepsie li se interzicea să nască, dar odată cu dezvoltarea medicinii practic totul este posibil. Eu consider că și femeile cu nevoi speciale pot avea copii, dacă ele au suportul necesar al membrilor familiei și le permite sănătatea, nu vorbim aici de probleme locomotorii, dar psihic să fie sănătoase. Importante sunt investigațiile medicale înainte de concepere și dorința de a deveni mamă”, a spus Ana Melnic.

Și la Hâncești este mic numărul femeilor cu dizabilități care nasc

Conducerea spitalului raional Hâncești afirmă că numărul femeilor cu dizabilități care nasc în această instituție medicală este destul de redus. Astfel, de exemplu, în 2018 doar două femei cu nevoi speciale au născut aici, iar în anul 2019 au fost zero cazuri. Potrivit medicilor de aici, viitoarele mămici fac investigații complexe la Chișinău și dacă nu sunt identificate posibile complicații, aleg să nască în centrul raional.

Maternitatea din Hâncești este după reparație și cele șapte saloane pentru viitoarele mămici sunt organizate în bloc. Fiecare bloc e compus din sala de naștere, grupul sanitar și salonul mamei, iar cele mai multe mese pentru naștere sunt moderne, prevăzute inclusiv pentru femeile cu nevoi speciale, ne spune conducerea spitalului.

Ștefan Cojocaru

„În timpul travaliului este asigurat suportul psiho-emoțional pentru femei, așa-numitul parteneriat la naștere. De obicei, vine cineva dintre rude ca să asiste la naștere și să susțină femeia din punct de vedere moral. În caz contrar, de asta se ocupă cineva dintre angajații spitalului. Maternitatea dispune de scaune rulante, mese pentru nașteri, fotolii ginecologice, paturi speciale, care reprezintă un ajutor pentru medici și viitoarele mămici. Noi sprijinim toate femeile care își doresc să fie mame”, susține Ștefan Cojocaru, directorul Centrului Perinatologic Hâncești.

„La facultate nu se pomenește despre acest contingent. Parcă nici n-ar exista”

În general, majoritatea femeilor cu dizabilități trebuie percepute ca femei sănătoase din punct de vedere sexual-reproductiv. Restricțiile își au locul doar dacă sunt anumite probleme ginecologice, pe care poate să le aibă orice femeie. De această părere este medicul obstetrician-ginecolog Rodica Comendant, directoarea Centrului de instruire în domeniul sănătății reproductive (CIDSR).

Este o eroare stigmatizantă când considerăm că femeile cu nevoi speciale nu sunt ființe sexuale. Așa percepții discriminatorii au unii medici, fapt confirmat într-un studiu efectuat de CIDRS în 2016, susține experta.

Medicii de familie și ginecologii din raioane sunt primii specialiști care ar trebui să consulte femeile. Potrivit Rodicăi Comendant acest subiect este încă puțin studiat în știința medicală și respectiv nu sunt elaborate anumite protocoale.

„Medicii de familie nu au citit nicăieri, pentru că nu scrie în niciun protocol sau manual despre sarcina la femeile cu dizabilități. Prima reacție a medicilor atunci când o astfel de femeie își dorește o sarcină este cea de negare și de frică. Eu predau la catedra obstetrică și ginecologie și nici la un curs al anului IV, V sau VI, la medicina generală, nu se pomenește despre acest contingent de populație, parcă nici nu ar exista”, susține specialista.

O posibilă soluție ar fi includerea în curriculele de specialitate la medicină a compartimentelor despre persoanele cu nevoi speciale. Rodica Comendant mai propune și crearea unui centru model pentru persoanele cu nevoi speciale, care ar oferi consultații în condiții prietenoase.

 „Sistemul te percepe ca pe o problemă”

Victoria Boțan

Victoria Boțan este membră a Asociației „Motivație” și a susținut un discurs la Nairobi Summit, Kenya, reușind să sesibilizeze opinia publică referitor la femeile cu dizabilități. Victoria a menționat că lipsa încrederii în sine a femeilor cu nevoi speciale are rădăcini adânci și se trage nu doar din familie, ci și din societate. „Iar dacă femeia cu dizabilități dorește să nască un copil, este întrebată de medic: „Cum o să ai grijă de el?” sau „Nu te temi că va fi la fel ca și tine?””, susține tânăra.

„Cred că este timpul să spunem stop prejudecăților. Știu cât de greu le-a fost părinților mei, pentru că atunci când m-am născut eu, se credea o rușine să ai un copil cu dizabilități. Lumea, în mod automat, începe să te compătimească, lipindu-ți o mulțime de etichete, fără a te cunoaște. Pe când un copil are nevoie doar de dragoste și acceptare. Știți de ce în Moldova femeile cu dizabilități sunt percepute ca asexuale? Pentru că așa au fost educate. Sistemul te percepe ca pe o problemă - un caz social care trebuie rezolvat și necesită tratament. Trebuie să lăsăm stereotipurile după ușă”, a declarat Victoria Boțan la cea de-a 25-a aniversare a Conferinței Internaționale pentru Populație și Dezvoltare de la Cairo.

Mentalitatea oamenilor poate fi schimbată, prin organizarea campaniilor de informare și sensibilizare, prin publicarea istoriilor de succes ale femeilor cu nevoi speciale care au întemeiat familii și au născut copii, prin crearea condițiilor de accesibilitate pentru fiecare, crede Victoria.

Cum asigură statul accesul femeilor cu dizabilități la maternități?

Într-un răspuns oficial adresat Centrului de Investigații Jurnalistice, Serviciul de presă al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale se arată că în prezent nu există o statistică oficială privind numărul femeilor cu nevoi speciale care au devenit mame, deoarece acest indicator nu este monitorizat în statistica departamentală pe maternități. Totodată, instituția ne dă asigurări că toate maternitățile din țara noastră sunt dotate cu mese de naștere funcționale pentru aceste categorii de femei.

Potrivit ministerului, în Centrul Perinatologic al Institutului Mamei și Copilului a fost asigurat accesul persoanelor cu nevoi speciale: pe scări a fost instalate rampe destinate pentru deplasarea, atât a femeilor gravide/ mamelor cu nevoii speciale, cât și a altor persoane cu nevoi speciale, cum ar fi soții sau alte rude care vizitează instituția.

„În cadrul sistemului de asistență perinatală regionalizată din Republica Moldova îngrijirile oferite femeilor cu nevoi speciale se efectuează în conformitate cu asigurarea accesului echitabil și respectarea drepturilor omului, Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități și Legii cu privire la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Principiul acestor îngrijiri are la bază drept scop nu numai îmbunătățirea accesului pentru această categorie de femei către instituția medicală, dar și asigurarea unei conduite pe parcursul sarcinii, nașterii și perioadei postnatale, care este abordată în echipă multidisciplinară, deoarece aceste femei, îndeosebi în naștere, vor avea nevoie de o conduită individualizată și cu un plan individual (ca exemplu operația cezariană), de aceea multe dintre ele sunt referite să nască în Centrele perinatologice de nivelul II și III. Un alt moment pe care se pune accentul este organizarea instruirii persoanelor terțe (soții, rudele) privind îngrijirea acestor femei în perioada postnatală, elemente de îngrijire a nou-născutului și alimentarea acestuia la domiciliu”, se mai arată în document.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei media „Jurnalistii pentru sanse egale si diversitate" desfășurată de Centrul de Investigatii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova cu sediul la Bucuresti.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii