Social

Poligoanele de deșeuri din Moldova: de ce mii de gropi de gunoi amenință mediul și sănătatea oamenilor

Anticoruptie.md
Autor: Iuliana Ignatieva
16/09/2024 629

În acest moment, mijlocul anului 2024, în Moldova există peste 1.100 de gunoiști. Majoritatea dintre ele sunt neautorizate, neîngrădite și situate în apropierea periculoasă a clădirilor rezidențiale, a corpurilor de apă sau a altor locuri publice. În Basarabeasca, de exemplu, gunoiștea nu corespunde standardelor de bază și deranjează oamenii care locuiesc în apropiere. În acest material vom analiza cine este responsabil pentru amplasarea gunoiștilor, ce măsuri întreprinde Inspectoratul pentru Protecția Mediului pentru a reduce impactul nociv al acestora și cum lucrează autoritățile de diferite niveluri la soluționarea acestei probleme.

După amintirile locuitorilor orașului Basarabeasca, în anii 90 ai secolului trecut, în apropierea cartierului Sovhoz a existat un lac artificial în care erau pești mari. Iar deja la începutul anilor 2000, pe acest teritoriu a apărut o gunoiște. Tot acest timp, gunoiștea este deservită de Întreprinderea municipală „Locuințe și servicii comunale” (ÎM LSC), al cărei fondator este Consiliul municipal.

Câțiva ani mai târziu, gunoiștea a început să-i deranjeze pe orășeni: ba ardea, răspândind un fum urât mirositor, ba gunoiul era descărcat în afara gunoiștii, ba acesta trecea pe câmpurile fermierilor... Problema rămâne actuală și în prezent.

Cum este să locuiești lângă o gunoiște?

 

Pentru a urmări și a analiza cât de frecvent subiectul gunoiștii a fost discutat în comunitatea locală și ce măsuri au fost luate de autoritățile locale, vă propunem să citiți cronologia „Ce disconfort a provocat gunoiștea locuitorilor din Basarabeasca în ultimii 17 ani”, întocmită în baza materialelor de arhivă BAStv. La momentul publicării materialului, Primăria Basarabeasca nu a furnizat informații suplimentare cu privire la deciziile luate de Consiliul local privind organizarea gunoiștii.

Problema provocată de arderea gunoiului de la poligonul din marginea orașului Basarabeasca s-a agravat în vara anului 2024. Imagini video și fotografii cu gunoiștea fumegând realizate de locuitorii din zonă au început să apară regulat pe Facebook. Oamenii care locuiesc în cartierul Sovhoz s-au plâns de fumul înțepător, care le-a cauzat disconfort serios și le-a afectat sănătatea.

„Această groapă de gunoi ne deranjează de zeci de ani, iar noi, pensionarii, suferim din cauza ei în fiecare zi. Am venit aici când aveam 25 de ani, iar acum am 68 de ani și a devenit insuportabil să trăiesc în astfel de condiții. Respirăm în permanență acest miros groaznic care pătrunde peste tot. Nici măcar nu-ți poți usca hainele afară - se îmbibă cu acest miros. Le scot și mi este greu să respir. Recent, m-au vizitat copiii împreună cu nepoțelul meu și chiar și ei au simțit mirosul. Micuțul a început să tușească și cred că ar putea avea alergie din cauza asta. Noi ne chinuim aici și nu știm ce să facem în continuare”, spune Vera Varova, locuitoare a cartierului Sovhoz. „Am apelat de multe ori la Primărie, am depus plângeri colective, dar nu a fost luată nicio măsură. Toate apelurile sunt pur și simplu ignorate.”

„În opinia mea, cea mai bună soluție este să se facă ordine la groapa de gunoi: să fie împrejmuită, puși paznici care să monitorizeze cine și ce aduce acolo. Poate fi construit un mic vagon pentru muncitorii care vor menține ordinea și vor sorta deșeurile. La urma urmei, din asta chiar pot fi câștigați bani, dacă va fi înființat un sistem de sortare a deșeurilor - oamenii vor veni să colecteze plastic, carton și astfel problema va fi parțial rezolvată”, a adăugat femeia.

„Am scris apeluri, și nu o dată, și nu într-un singur an. Aceasta continuă de atâția ani: primarii se schimbă - unul, al doilea, al treilea -, toți promit să schimbe locul de depozitare a gunoiului, dar totul rămâne pe vechi. Din câte cunosc, au apelat și la Primărie, și la Consiliul raional. Cred că gunoiștea trebuie mutată în alt loc, mai departe de oraș, acolo unde există o groapă de excavare”, a menționat Piotr, un locuitor al cartierului Sovhoz.

„Nu mai știm ce să facem cu această gunoiște. Mă ustură gâtul zilnic, este un miros scârbos, încât este imposibil să deschizi geamul pe această căldură. Problema aceasta durează de mulți ani. De când țin minte, ne plângem, apelăm la autoritățile locale, mai ales în ultimii opt ani, și nu primim niciun ajutor. Cred că gunoiștea trebuie fie eliminată, fie împrejmuită și instalată pază, așa cum s-a făcut în Avdarma. Acolo a fost pus un gard, este paznic, totul este sub control. Să facă la fel și aici”, a spus Elena Loghina, o locuitoare a cartierului Sovhoz.

Ce face Primăria Basarabeasca?

La sfârșitul lunii iulie 2024, locuitorii cartierului Sovhoz au trimis un apel colectiv către primărie, solicitând să rezolve problema. Apelul a fost semnat de aproximativ 200 de persoane.

  

Deși cetățenii nu au mai primit un răspuns scris din partea administrației orașului, la începutul lunii august 2024 a apărut o barieră în fața intrării la gunoiște. În plus, primarul orașului, Piotr Pușcari, a scris într-o postare pe Facebook că în scurt timp intenționează să instaleze camere de luat vederi în apropierea gunoiștii.

 

Sub postarea primarului și a redacției BAStv pe Facebook au apărut zeci de comentarii la acest subiect. Majoritatea comentatorilor considerau că problema arderii gunoiului nu va fi rezolvată după instalarea camerelor și a barierei.

(Ortografia și punctuația au fost păstrate).

„Chiar vreau să cred că bariera și camerele de luat vederi vor rezolva problema gunoaielor care ard și fumegă. Dar timpul va arăta. Eu cred că o gunoiște nu ar trebui să fie atât de aproape de localitate, dar dacă ecologiștii din orașul nostru ne garantează nouă și copiilor noștri aer curat, înseamnă că au argumente. Suntem răbdători, vom aștepta finalul fericit al acestei decizii”, a scris Feodosia Ceban.

„Așteptați-vă să vedeți o creștere a gunoiștilor spontane în toate fâșiile forestiere, abia de s-a restabilit un pic natura. Dacă ar fi amenajat un teritoriu normal pentru o groapă de gunoi, oamenii ar descărca cu grijă totul acolo și nu văd nicio problemă în asta. Dacă ei duc de sine stătător gunoiul la groapă, e deja foarte bine! Nu va fi decât mai rău. Iar camerele ar fi trebuit puse de mult timp, și să împrejmuiască tot perimetrul zonei cu o plasă înaltă de 3 metri. Au distrus toate câmpurile de pe o rază de 1 kilometru, iar oamenii trebuie să plătească pentru acest tărăboi”, a postat Vlad Balcan.

„Problema gropii de gunoi a orașului este una veche și arzătoare. Și doar instalarea unei bariere nu este în măsură să o rezolve, pentru că suntem cu toții preocupați în primul rând de aprinderea necontrolată a gunoiștii în fiecare zi, de la an la an. Reiese că un simplu locuitor al orașului nu poate da foc gunoaielor de acasă, pentru că va fi amendat. În plus, plătim o mulțime de bani pentru ridicarea gunoiului, deși pubelele oricum nu sunt curățate la timp și calitativ. Iar acum duci gunoiul într-un loc special, și acolo plătești din nou. Ca urmare, oamenii vor arunca gunoiul în drum spre gunoiște. Poate ar trebui să luăm măsuri împotriva celor care dau foc gunoiului și ne otrăvesc. Sunt sigură că nu este vorba de ardere spontană, cum încearcă ei să ne convingă. Cum propuneți să rezolvăm această problemă?”, a scris Natalia Ghimișli.

„Indiferent de câte ori mi-ați explica, eu tot nu înțeleg această lege conform căreia nu poți duce de sine stătător gunoiul la groapa de gunoi. Adică, dacă serviciul municipal nu poate face față cu evacuarea gunoiului, se mai întâmplă, înțelegem cu toții. Care este problema ca oamenii obișnuiți să arate respect față de natură, precum și pentru curățenia lor și, la propria lor voință, să evacueze gunoiul. Decât să murdărim teritoriile adiacente coșurilor de gunoi, complicând astfel munca lucrătorilor de la LSC. Consider că problema este actuală.”, a comentat Nichita Tarlev.

La rândul său, șeful administrației orașului, Piotr Pușcari, susține că este imposibil să se rezolve imediat situația.

„Din anii '90, nimeni din oraș nu s-a ocupat de poligon. Acum intenționăm să instalăm camere video și, în viitor, să îngrădim teritoriul. Deja am început să aducem în ordine gunoiștea, astfel încât camioanele de gunoi să poată intra și să nu mai arunce deșeuri în afară. Acest lucru necesită timp și bani. Vom găsi oamenii care aruncă gunoiul în locuri neautorizate și îi vom pedepsi cu amenzi. Este mai bine să achităm 40 de lei pentru evacuarea unui metru cub de gunoi decât 5-10 mii de lei amendă. Vom instala camere video în alte zone pentru a prinde contravenienții. Este nevoie de timp pentru a-i disciplina și pedepsi pe cei care încalcă ordinea.”

Unde sunt cei de la ecologie? Ce spun ei?

De aproximativ doi ani în raionul Basarabiajaska nu există inspector de mediu. Totuși, conform informațiilor furnizate de ultima ecologistă care a lucrat în raionul Basarabeasca, Nina Dodic, gunoiștele din oraș și satele raionului nu corespund cerințelor necesare. Suprafața lor totală este de 17,39 hectare și acestea funcționează în baza deciziilor consiliului local. Ea a fost intervievată de jurnaliștii BAStv în iunie 2021. Situația de atunci nu s-a schimbat.

Potrivit datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) oferite Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, în 2023, inspectorii ecologici Chișinău - unitate teritorială responsabilă și de raionul Basarabeasca - au întocmit 18 procese-verbale privind contravenții în domeniul gestionării deșeurilor, cu amenzi în valoare totală de 50,4 mii de lei.

De asemenea, în 2023, valoarea totală a amenzilor pentru încălcarea legislației de mediu în domeniul deșeurilor a fost de 4,5 milioane de lei, în timp ce daunele aduse mediului au fost estimate la 711.104 lei.

„În fiecare an, subdiviziunile teritoriale ale IPM împreună cu autoritățile locale organizează diverse evenimente de curățare a localităților de gunoi. Pentru desfășurarea eficientă a acestor măsuri, devenite deja tradiționale, de curățare și amenajare a localităților, Inspectoratul elaborează și transmite subdiviziunilor teritoriale instrucțiuni. În cadrul campaniilor de curățare, inspectorii de mediu monitorizează organizarea și desfășurarea cu succes a activităților de curățare a localităților desfășurate de autoritățile locale. De asemenea, sunt organizate raiduri ecologice, împreună cu reprezentanții primăriilor orașelor și satelor, pentru a monitoriza lichidarea gunoiștilor neautorizate și amenajarea gunoiștilor gestionate de autoritățile locale.

În timpul acestor campanii, se organizează de asemenea activități de educație ecologică prin seminare, ședințe în colectivități și întâlniri cu factorii de decizie. Măsurile de curățare a așezărilor și rezultatele obținute sunt larg mediatizate în presa scrisă și la televiziune.”

Potrivit expertului de mediu Evgheni Camenșic, situația privind gestionarea deșeurilor este foarte dificilă.

„În primul rând, un poligon de deșeuri autorizat este unul construit în conformitate cu standardele și normele internaționale. Cea mai importantă cerință este să aibă membrane care să împiedice pătrunderea în sol a oricăror substanțe, cum ar fi lichidul produs de descompunerea deșeurilor. Acest lichid este foarte toxic, de aceea la gunoiște trebuie să existe un sistem de curățare, de obicei folosind osmoza inversă, pentru a elimina excesul de lichid fără a contamina mediul. În Moldova, o astfel de gunoiște există doar la Țînțăreni, unde sunt duse deșeurile preluate din Chișinău. Din păcate, în majoritatea localităților din țară situația este mult mai gravă. Soluția la această problemă este implementarea unei strategii de gestionare a deșeurilor potrivit căreia în Moldova ar trebui să rămână maximum opt poligoane pentru deșeuri, iar toate celelalte ar trebui închise și recultivate. Deșeurile din Basarabeasca, de exemplu, ar trebui să fie trimise la unul dintre depozitele regionale”, explică Evgheni Camenșic.

Cum este pusă în aplicare Strategia de gestionare a deșeurilor la nivel național?

În Moldova, gropile de gunoi au o suprafață de peste 1.200 de hectare - comparabilă cu 10% din teritoriul Chișinăului sau aproape întreaga suprafață a unuia dintre cele mai mari cartiere ale capitalei, sectorul Botanica.

În 2013, în Moldova a fost aprobată Strategia de gestionare a deșeurilor. Astfel, până în 2027, autoritățile au planificat să creeze servicii de colectare a deșeurilor, să reducă cantitatea de deșeuri din gunoiști și să implementeze reciclarea deșeurilor în conformitate cu cerințele Uniunii Europene. Banca Europeană de Investiții (BEI) a acordat Republicii Moldova un împrumut de 100 de milioane de euro pentru dezvoltarea sistemelor de gestionare a deșeurilor și implementarea acestei strategii. Se așteaptă ca în țară să fie construite opt poligoane regionale pentru deșeuri nepericuloase.

Potrivit Ministerului Mediului, procesul de organizare a acestor poligoane de deșeuri se desfășoară conform calendarului.

„Până în 2024, au fost încheiate studiile de fezabilitate și de decalaj pentru Zona de Management al Deșeurilor (RMD) 5, care include raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni, care au fost aprobate de consiliile locale respective. Astfel, a fost stabilită locația poligonului de deșeuri din Florițoaia Veche (Ungheni), iar stații de transfer a deșeurilor vor fi construite în Nisporeni și Nișcani. A fost semnat acordul de susținere a proiectului și documentele necesare pentru infrastructura funciară au fost transferate în proprietatea statului.

Consiliile locale ale raioanelor Dondușeni, Edineț, Briceni și Ocnița (RMD5) au aprobat studiile de fezabilitate și acordurile de susținere a proiectelor. Poligonul de deșeuri va fi construit în Dondușeni, iar stațiile de transfer al deșeurilor în Edineț și Briceni, ceea ce va consolida infrastructura de gestionare a deșeurilor în nordul țării. Consiliile locale ale raioanelor Cahul, Taraclia, Cantemir, Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești (RMD1) de asemenea, au aprobat, studiile necesare, care vor deschide calea pentru construirea infrastructurii în sudul Moldovei.

În 2025, vor începe lucrările de construcție în zona RMD5, iar în paralel vor avea loc lucrări în zonele RMD8 și RMD1, la un an distanță. Proiectul avansează într-un ritm rapid, cu RMD5 în frunte, urmată de RMD8 și RMD1. Toate acordurile necesare au fost semnate, iar terenurile au fost transmise statului, ceea ce crează condiții pentru implementarea cu succes a infrastructurii necesare pentru gestionarea eficientă a deșeurilor solide.”

Zona de gestionare a deșeurilor N2 include raioanele Comrat, Cimișlia, Leova și Basarabeasca. Se planifică construirea unui poligon regional pentru deșeuri municipale și a unor stații de transbordare, cu eliminarea gunoistilor istorice care nu corespund standardelor și a celor care se află în imediata apropiere a zonelor rezidențiale și a corpurilor de apă.

După cum se menționează în Strategia de gestionare a deșeurilor, vor fi cheltuite până la 470 de milioane de euro pentru a organiza un sistem unificat și corect. 

„O primă estimare la nivel strategic a costurilor de investiții necesare pentru atingerea obiectivelor Strategiei a fost realizată în baza costurilor suportate de unele țări din Europa Centrală și de Est (Bulgaria și România) care sunt în curs de creare a infrastructurii de gestionare a deșeurilor. Astfel, investiția totală necesară pentru crearea unui sistem de gestionare a deșeurilor menajere în perioada 2013-2027 va varia între 375-470 milioane EUR și va depinde de factorii menționați anterior (metoda de eliminare, metoda de creditare etc.)”.

Investigația a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene, în cadrul proiectului „Susținem mass-media independentă și publicarea conținutului de calitate în Moldova”, implementat de ERIM și CU SENS. Conținutul subiectului și opiniile expuse aparțin, exclusiv, autorilor.

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii