Social

Preotul AI: un nou fenomen la granița dintre credință, algoritmi și influență

Grafică: Eleonora Lisnic // Chat GPT (OpenAI)
Autor: Eleonora Lisnic
03/06/2026 940

În fiecare zi, mii de oameni din Republica Moldova urmăresc predicile unor „preoți” care nu au slujit niciodată într-o biserică și nu au existat vreodată în realitate. Creați cu ajutorul inteligenței artificiale, aceștia vorbesc despre rugăciune, război, profeții și mântuire, acumulând rapid audiențe impresionante în spațiul online rusofon. În comentarii, oamenii le cer rugăciuni, le mulțumesc și îi tratează ca pe persoane reale. Fenomenul ilustrează o nouă formă de simulare a autorității spirituale într-un ecosistem digital dominat de algoritmi, în care încrederea religioasă poate fi valorificată pentru audiență, profit și, uneori, pentru promovarea unor narațiuni geopolitice compatibile cu propaganda rusă. Specialiștii avertizează că acest tip de conținut poate exploata vulnerabilitățile emoționale și informaționale ale publicului și poate fi integrat în ecosisteme mai largi de influențare online.

Ninge liniștit în fața unei biserici ortodoxe. Un preot cu barbă albă, îmbrăcat în rasă neagră și cu o cruce la gât, vorbește calm despre „viața după conștiință”, păcat și încercările lumii moderne. Chipul lui pare real, vocea îi este caldă, iar rusa — impecabilă. Privit pe ecranul unui telefon, de cineva în timp ce gătește, merge cu autobuzul sau face curățenie prin casă, personajul poate fi ușor confundat cu un cleric adevărat.

Doar câteva detalii trădează artificialitatea imaginii: în gerul de afară, „preotul” nu se crispează de frig, iar din gură nu-i iese deloc abur. Omul nu există. Este un avatar creat cu ajutorul inteligenței artificiale (IA sau AI – „artificial intelligence”).

În spațiul online de limbă rusă circulă deja zeci de canale video care folosesc personaje religioase generate sau modificate cu AI pentru a transmite mesaje pseudo-spirituale — un amestec de învățături creștine, superstiții și interpretări arbitrare, fără fundament teologic. Există și predici digitale care includ mesaje conspiraționiste, interpretări geopolitice sau elemente de propagandă pro-rusă. În unele cazuri, astfel de mesaje apar sporadic printre numeroase videoclipuri cu teme religioase obișnuite – rugăciune, post sau viață spirituală. Specialiștii în comunicare și dezinformare arată că alternarea conținutului aparent neutru cu mesaje ideologice poate crește credibilitatea sursei și reduce percepția publicului că este expus unor tentative de influențare. Astfel, narațiunile politice pot fi receptate mai ușor atunci când sunt prezentate în context religios și asociate cu profeții, avertismente spirituale sau interpretări ale unor evenimente mondiale.

În comentarii, oamenii le mulțumesc acestor avataruri de tip preot, le cer rugăciuni și le urează „sănătate și viață lungă”, crezând că sunt clerici adevărați, în carne și oase.

Fenomenul ridică întrebări despre modul în care noile tehnologii pot exploata vulnerabilitățile emoționale și informaționale ale publicului din Republica Moldova, în special în regiuni precum UTA Găgăuzia și raionul Taraclia, unde consumul de conținut online în limba rusă este dominant.

„Părinte, roagă-te și pentru mine” — când oamenii au încredere în clerici creați din pixeli

În cazul canalelor religioase generate cu AI, autoritatea spirituală este simulată tehnologic prin personaje care inspiră încredere, empatie și legitimitate morală. De multe ori, astfel de canale folosesc titluri cu mesaje profetice sau alarmiste, mizând pe fricile, temerile și neîmplinirile oamenilor, pentru că anxietatea spirituală crește probabilitatea de interacțiune și vizualizări.

Dacă în anii trecuți personajele create cu AI puteau fi recunoscute după  accente greșite, intonații artificiale sau pronunții nenaturale, noile modele generează un discurs fluent și convingător, au chiar și pauze de respirație absolut umane. Acest lucru reduce capacitatea publicului de a identifica falsurile și crește potențialul de manipulare prin simularea autenticității și a autorității religioase.

Privitorii reacționează ca și cum avatarurile de tip preot ar fi clerici reali. Ei lasă aprecieri de felul „батюшка прав”, „спасибо, отец”, „это истина”, „батюшка, помолись за меня” („părintele are dreptate”, „mulțumesc, părinte”, „acesta este adevărul”, „părinte, roagă-te pentru mine”). Comentariile provin inclusiv de la utilizatori care se prezintă a fi din Republica Moldova. Se întâmplă chiar și în cazul canalelor ce au în descriere precizarea că preotul sau călugărul este creat cu AI, pentru că nu toți utilizatorii obișnuiesc să deschidă secțiunea respectivă.

Și dacă titlurile materialelor video sunt stridente, conținutul lor este realizat într-o cheie prietenoasă și calmă. Chipurile cu expresie bonomă, vocea domoală, decorul cu atribute religioase și lumina calmă creează un spațiu pe care mulți utilizatori îl percep ca spațiu de relaxare, încurajare, validare și sprijin.

Uneori poți vedea comentarii cu întrebarea „chiar nu-i clar pentru toată lumea că este AI?”, sub care poți găsi și răspunsuri de genul că „nu contează, pentru că ceea ce spune este adevărat”. Prin urmare, problema nu este doar deficitul de informație, dar și deficitul de comunitate oamenii caută un spațiu în care să aibă senzația de calm, suport și certitudine, să găsească răspunsuri la întrebările care-i frământă.

Oamenii caută sensul vieții

Asta e o întrebare fundamentală și chiar nu ține de AI. Înseamnă că omul caută ceea ce îi satisface dorințele, interesele intelectuale. Poate fi și un film documentar sau film artistic, desen animat. Și ce caută omul? Sensul vieții”, comentează psihoterapeutul Arcadie Astrahan, specialist în sănătate mintală.

În mare parte, predicile preoților din pixeli sunt însoțite de linkuri, numere de telefon sau conturi bancare la care pot fi făcute donații. În unele cazuri, administratorii canalelor încearcă să consolideze impresia de autenticitate și prin descrieri biografice. Pe anumite conturi apar afirmații precum „de peste 30 de ani sunt preot și duhovnic” sau „misiunea mea este să vă călăuzesc spiritual”, chiar lângă precizarea că videoclipul este generat cu IA și personajul este inventat.

Par să urmărească profitul financiar, dar nu cunoaștem cum vor evolua

Este cazul să facem o distincție între rețelele religioase de pe internet care diseminează programatic narațiuni anti-Vest și aceste canale cu „predici ale preoților AI”, al căror motor primar pare a fi în prezent profitul financiar. Totuși, chiar și atunci când nu sunt create direct în scop politic, dar pentru a câștiga bani din vizualizări și donații, canalele religioase generate cu AI pot deveni vehicule eficiente pentru propagarea narațiunilor conspiraționiste și alarmiste. Aceasta, deoarece conținutul aparent religios poate deveni un instrument eficient de influențare a percepțiilor publice și a comportamentelor sociale. Odată ce aceste canale devin vectori de influență majori, ele pot deveni atractive pentru actorii interesați de influență informațională, deoarece oferă acces la comunități deja construite și la un public care le acordă încredere. Proprietarul canalului, motivat de profit, poate introduce mesaje de dezinformare geopolitică „la pachet” cu sfaturile duhovnicești, sub forma unei „revelații” sau „profeții” noi. Iar abonații care au căpătat încredere în „părintele Gheorghi” (cel creat cu AI) nu vor bănui că, dintr-odată, „sfinția sa” a devenit un vector de propagandă plătit.

„Preoții AI” au și acum „predici” care prezintă procedee de manipulare politică și geopolitică.  

„Preoții AI” și războiul explicat prin profeții  

Din registrul „predicilor digitale” care conțin accente geopolitice, elemente de influențare și narațiuni compatibile cu propaganda rusă pot fi evidențiate cele despre „sfârșitul brusc„ al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Textele diferă, dar au în comun îndemnul la iertarea dușmanilor și răbdarea suferinței. „Preoții AI” spun că „sfârșitul războiului va veni pe neașteptate, brusc”, dar „nu de la politicieni”. Ei vorbesc despre o pace care va fi rezultatul pocăinței și intervenției divine.

În videoclipul de mai jos, „preotul AI Иерей Афанасий” (Iereul Afanasi) spune că războiul „se va termina brusc” doar atunci când oamenii „se vor pocăi și se vor ierta unii pe alții, își vor ierta dușmanii” [23:49].

Un clip de pe canalul „Отец Николай” (Părintele Nikolai) accentuează că războaiele exterioare și crizele se termină de fapt în inima fiecărui om [19:36], [28:07], dar nu așa „cum se spune la televizor”. Avatarul repetă că „pacea nu va fi adusă de generali, președinți, armate sau diplomați”. Mai spune că Acoperământul Maicii Domnului nu se poate deschide pe deplin fără „pocăință adevărată” și mai ales fără „iertarea sinceră a aproapelui și a dușmanilor” [16:25], [24:26].

Mesajul implicit al acestor predici este deplasarea atenției de la responsabilitatea actorilor politici și militari către o explicație exclusiv spirituală a războiului. În locul unei condamnări explicite a agresiunii ruse împotriva Ucrainei, conflictul este prezentat drept o încercare spirituală, asociată păcatelor și lipsei de pocăință. Accentul este pus aproape exclusiv pe rugăciune, pocăință și transformarea interioară, în timp ce dimensiunea politică, juridică și militară a conflictului este marginalizată sau absentă.

Pentru publicul din Republica Moldova, astfel de mesaje sunt relevante nu doar din perspectivă religioasă, ci și informațională. Prin prezentarea războiului din Ucraina ca rezultat al unor cauze exclusiv spirituale și prin evitarea discutării responsabilității agresorului, aceste „predici digitale” ajung să reproducă, chiar dacă indirect, unele dintre narațiunile promovate de propaganda rusă în regiune.

Într-o altă „predică”, „preotul AI Nikolai” pune pe același cântar victima și agresorul, insistând că „inamicul nu este omul”, ci „duhurile răutății de sub ceruri”. El afirmă că geopolitica, politicienii, granițele și generalii sunt doar „pioni” ai unei forțe demonice nevăzute.   

De această dată, el face și o afirmație îndrăzneață: „Când vezi că te învață să urăști, fugi, indiferent cine ar fi, chiar dacă însuși Patriarhul îți spune să urăști, fugi!”.

Mesajul poate fi interpretat și prin prisma unei tehnici de construire a credibilității prin disidență controlată. În condițiile în care Patriarhul Kirill este asociat de mulți credincioși cu susținerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, distanțarea verbală de acesta poate consolida imaginea predicatorului ca voce independentă și demnă de încredere.

La final, „preotul AI Nikolai” li se adresează și privitorilor din Republica Moldova [25:54]: „Nu știu cine privește acest video acum, poate sunteți în Rusia, poate în Ucraina, în Belarus, în Kazahstan, în Moldova, în Georgia...”. Lista statelor menționate coincide în mare măsură cu spațiul post-sovietic în care Patriarhia Moscovei a avut sau continuă să aibă influență religioasă și culturală semnificativă.

Majoritatea ne informăm preponderent de pe rețele, dar comunitățile din UTA Găgăuzia și raionul Taraclia se pot confrunta mai frecvent cu mesaje manipulatorii în limba rusă

Propaganda și manipularea care afectează reziliența psihologică a unei societăți nu se manifestă întotdeauna prin mesaje politice directe. Uneori influența este exercitată prin conținut aparent spiritual sau emoțional —  pseudo-predici, profeții apocaliptice, superstiții și mesaje alarmiste — care exploatează fricile, nesiguranța și nevoia de certitudine a publicului.

Astfel de narative pot influența treptat modul în care oamenii percep evenimentele sociale, economice și politice, favorizând neîncrederea, fatalismul și retragerea din spațiul civic. În timp, expunerea constantă la asemenea conținut poate reduce capacitatea publicului de a analiza critic informațiile și de a reacționa rațional la evenimentele din societate.

În Republica Moldova, unde 64% dintre oameni se informează zilnic de pe rețele, iar limba rusă este larg cunoscută, există condiții favorabile pentru circulația mesajelor promovate de preoții digitali rusofoni. Fenomenul poate avea un impact mai pronunțat în comunitățile compact locuite de vorbitori de rusă — în special în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia. Două studii sociologice recente constată că o parte semnificativă a populației din aceste regiuni se informează preponderent de pe TikTok, Facebook, Instagram și YouTube, în timp ce consumul de presă tradițională și radio rămâne redus.

Un sondaj realizat în noiembrie - decembrie 2025 arată că „până la 80% din populația UTA Găgăuzia și raionului Taraclia nu se informează de la radio sau din presă, ci de pe rețelele de socializare: 44% de pe TikTok, 41% de pe Facebook, 33% de pe Instagram și 31% de pe YouTube”, menționează Liliana Palihovici, președinta Asociației Institutum Virtutes Civilis. (Studiul privind percepțiile și coeziunea socială în UTA Găgăuzia și Taraclia, realizat la comanda Asociației Institutum Virtutes Civilis).

Un al doilea studiu referitor la sursele de informare ale locuitorilor din UTA Găgăuzia, realizat ulterior, în martie 2026, oferă cifre și mai alarmante. „În Găgăuzia, cetățenii se informează despre subiecte politice în principal de pe TikTok (61,4%), YouTube (59,2%), Facebook (58,4%) și Instagram (57,4%)”, precizează Igor Bucătaru, analist al Asociației Promo-LEX. Doar 6% dintre respondenți susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană (38,7% vor cu Rusia, iar 41,7% doresc politică echilibrată). Mai mult, 54% dintre locuitorii autonomiei se simt în mică măsură sau deloc parte a societății și statului Republica Moldova (aproape 17% spun direct că nu se consideră parte a acestei țări). Biserica se bucură de cea mai mare încredere în regiune – 70,4%. La polul opus, cu o neîncredere masivă, se află Parlamentul, Guvernul și ONG-urile. (Studiul soliciolog privind percepțiile cetățenilor din UTA Găgăuzia asupra proceselor electorale, funcționării instituțiilor democratice și contextului socio-politic realizat de ATES Research Group la comanda Promo-LEX.)

Fractura identitară masivă sugerată de rezultatele studiului citat mai sus arată de ce canalele de „preoți AI” se pot transforma oricând în arme geopolitice periculoase. Cu o masă de 54% dintre oameni care se simt înstrăinați de propriul stat, introducerea unui mesaj subtil anti-UE sau anti-Chișinău de către un „preot” iubit pe TikTok poate radicaliza instantaneu opiniile din autonomie.

Important de reținut: experții atrag atenția că vulnerabilitatea la manipulare nu este o trăsătură specifică unei comunități, ci rezultatul unei combinații de factori: polarizare informațională, consum dominant de rețele sociale, neîncredere în instituții și izolare socială. Acum, în UTA Găgăuzia există mulți profesori, jurnaliști, activiști și lideri comunitari care discută tot mai des despre impactul dezinformării și despre necesitatea dezvoltării gândirii critice, inclusiv dezvoltarea unor programe educaționale care să ajute la identificarea și verificarea informațiilor false.

Biserica și problema autorității religioase simulate cu AI

Dincolo de riscurile dezinformării, fenomenul „preoților AI” ridică și întrebări legate de utilizarea imaginii și autorității religioase în spațiul digital. Prin simularea unui cleric ortodox și utilizarea elementelor specifice vieții bisericești — vestimentație, simboluri religioase, decoruri inspirate din interiorul bisericilor — aceste canale creează impresia unei autenticități spirituale și instituționale.

Autorii unor asemenea conturi folosesc frecvent personaje preoțești tocmai pentru că acestea inspiră încredere și legitimitate morală în rândul publicului. În multe cazuri, utilizatorii nu au posibilitatea să verifice dacă persoana din videoclip aparține în mod real clerului sau dacă există o parohie, o comunitate ori o identitate verificabilă în spatele contului.

Astfel, instituțiile religioase se pot confrunta cu utilizarea neautorizată a simbolurilor clericale și cu asocierea indirectă a imaginii Bisericii cu mesaje pe care nu le controlează. Experții atrag atenția că, în lipsa unor mecanisme clare de verificare și etichetare a conținutului generat cu AI, publicului îi poate deveni tot mai dificil să distingă între un reprezentant real al clerului și un personaj creat artificial.

Specialiștii în comunicare și media consideră că fenomenul evidențiază o problemă mai largă: într-un spațiu digital în care imaginea, vocea și identitatea pot fi generate artificial, verificarea sursei devine esențială inclusiv în cazul conținutului religios sau motivațional.

„Faptul că video-ul este generat de inteligența artificială trebuie indicat explicit pe ecran la fiecare episod”

Viorica Zaharia, președinta Consiliului de Presă din Republica Moldova, subliniază necesitatea unei semnalizări clare a materialelor generate de inteligența artificială.  

 „Orice societate este vulnerabilă la manipulare emoțională, de aceea operațiunile de influențare exploatează foarte mult emoțiile și dispozițiile generale din societate, încercând să le canalizeze și controleze. Cred că o mare parte din oamenii care folosesc aceste canale – le ascultă, le privesc – , nu au o problemă că ele sunt create cu inteligența artificială sau nu. Ei rezonează cu mesajele. Această acceptare atât de ușoară a conținutului artificial, mai ales în zona de spiritualitate și religie, mi se pare periculos. De la credința în Dumnezeu te duci spre credința în ceva inexistent, dar care pur și simplu îți toarnă miere pe suflet, fără să te întrebi cine totuși generează acel conținut și ce interese are să o facă constant. E un fel de uitare, o „anesteziere” a simțului vigilenței și gândirii critice, care nu știm exact până unde poate duce”, apreciază Viorica Zaharia, antrenată în diverse proiecte de educație pentru media, promovarea deontologiei jurnalistice și combaterea dezinformării.

 Inteligența artificială a început să fie acceptată în toate sferele, inclusiv în jurnalism, cu condiția ca utilizarea ei să fie făcută transparent și declarată corespunzător în fața publicului, subliniază interlocutoarea.

„Principii etice de folosire a IA în jurnalism sunt fixate în cele 10 recomandări din 2023 ale Organizației „Reporteri fără Frontiere”, cunoscute cu numele de Carta de la Paris. Avem, la fel, și prevederi corespunzătoare în Codul Deontologic al jurnalistului din Republica Moldova, introduse în 2024. Nu există însă limitări concrete, nici nu cred că pot fi, până unde o poți folosi – la crearea unui text întreg și unor personaje inventate sau doar la generarea unei imagini pe care în mod real nu o poți surprinde. Astfel, din punct de vedere etic, generatorii acestor canale de YouTube au făcut un minim efort și au indicat că este un canal al unui personaj inventat. Există însă alte două probleme mari: 1) în descrierea canalului nu este indicată persoana reală care îl gestionează și 2) faptul că video-ul este generat de IA trebuie indicat explicit pe ecran la fiecare episod, nu doar în descrierea canalului, pe care puțini o citesc”, consideră experta.

„Biserica și preoții ar trebui să-și informeze enoriașii.” Din perspectiva responsabilității instituționale, interlocutoarea consideră că liderii religioși ar trebui să aibă un rol activ în informarea credincioșilor.

„În mod normal, putem presupune că oamenii care ajung pe aceste canale de YouTube sunt oameni cu un anumit grad de religiozitate, deci, în mod logic, sunt cei care frecventează biserica. Anume preoții reali, care stau în fața lor, ar trebui să-i atenționeze că există conturi false cu predici și povețe, de la preoți inexistenți. Cred că, așa cum noi luăm atitudine în breasla jurnalistică în privința unor fenomene negative care se întâmplă în media, la fel și Biserica, mitropoliile, ar trebui să analizeze acel conținut și să ia atitudine, cel puțin să-și informeze enoriașii despre riscurile consumului unor asemenea conținuturi”, apreciază președinta Consiliului de Presă.

„Subiectul nu trebuie privit ca divertisment tehnologic, ci ca un fenomen social și religios cu potențial de manipulare”

Autoritatea spirituală simulată. Fenomenul „preoților AI” nu ridică doar întrebări despre tehnologie și dezinformare, ci și despre felul în care poate fi simulată autoritatea spirituală în mediul online. În lipsa unei identități verificabile, utilizatorii pot ajunge să construiască relații emoționale și de încredere cu personaje inexistente.

„Fenomenul acestor preoți generați cu inteligență artificială arată cât de repede poate fi simulată autoritatea spirituală în mediul online. Nu vorbim doar despre imagini sau voci sintetice, ci despre personaje construite astfel încât să pară reale, blânde, credibile și apropiate de oameni. Chiar dacă unele canale precizează în descriere că personajul este fictiv sau generat cu AI, comportamentul publicului arată că această precizare nu este suficientă. Oamenii le cer rugăciuni, le mulțumesc, le urează sănătate și viață lungă, adică se raportează la ele ca la niște preoți adevărați”, apreciază analistul politic Mihai Isac, expert în spațiul Mării Negre, geopolitica Europei de Est și combaterea dezinformării.

Expertul atrage atenția și asupra faptului că multe dintre aceste canale includ linkuri către Telegram, platforme de donații sau invitații de tip „trimiteți nume pentru rugăciune”.

„Linkurile către Telegram, BuyMeACoffee, Donatty, donații, „подать имена на молитву”, „молебен”, „сорокоуст”, „помянуть”, „оставьте имена” sunt extrem de periculoase pentru un utilizator fără cunoștiințe de securitate cibernetică, așa cum suntem majoritatea. În zona religioasă, „trimite numele pentru rugăciune” poate însemna o încercare nu doar pentru a obține bani, ci și date sensibile despre boală, moarte, copii, familie, situația militară, financiară, problemele medicale, precum depresia. Toate aceste date sunt extrem de valoroase pentru serviciile de spionaj de la Moscova, care le folosesc în scopul atingerii obiectivelor lor”, afirmă Mihai Isac.

„Un avatar nu poate fi tras la răspundere”. „Problema nu este existența tehnologiei în sine, ci felul în care ea este folosită pentru a imita o relație de încredere.

În tradiția ortodoxă, preotul nu este doar un vorbitor motivațional sau un creator de conținut, ci o persoană reală, cu responsabilitate civică, de multe ori și politică, apartenență bisericească și răspundere față de comunitate. Un avatar nu poate fi tras la răspundere, nu are parohie, nu are biografie verificabilă și nu poate oferi îndrumare duhovnicească autentică”, subliniază expertul.

Potrivit lui, riscul este și mai mare atunci când publicul este format din persoane vulnerabile emoțional — oameni aflați în situații de boală, singurătate, doliu sau dificultăți personale.

„În asemenea situații, o față caldă, o voce liniștitoare și câteva formule religioase pot crea impresia unei legături reale. Dacă în jurul acestor canale apar donații, cereri de nume pentru rugăciuni sau direcționări către alte platforme, întrebarea devine și mai serioasă, mai exact: cine colectează datele, cine primește banii și cine răspunde pentru încrederea acestor oameni?”, adaugă Mihai Isac.

De la influență emoțională, la infrastructuri de propagandă. „Faptul că printre comentatori apar și persoane care se prezintă ca fiind din Republica Moldova arată că fenomenul nu rămâne în interiorul spațiului online rusesc, ci ajunge și la publicul rusofon ori rusolingv din Republica Moldova, dar și din diaspora originară de aici. De aceea, subiectul trebuie privit nu drept curiozitate tehnologică, ci ca un fenomen social și religios cu potențial de manipulare. Un disclaimer ascuns în descriere nu anulează efectul produs de imaginea unui părinte preot ori călugăr care pare viu, vorbește convingător și este tratat de oameni ca o autoritate spirituală reală”, comentează expertul.

Mihai Isac spune că nu există dovezi că fiecare canal cu preoți generați cu AI ar fi operat de structuri rusești, însă tehnologia folosită se înscrie într-un tipar deja întâlnit în operațiuni moderne de influență.

„Este important să nu afirmăm, fără dovezi, că fiecare canal cu preoți ori călugări generați de inteligență artificială este operat de serviciile rusești. Dar tehnologia folosită aici, fie că vorbim de avatar sintetic, voce artificială, personaj credibil, autoritate simulată ori distribuire pe platforme sociale, se înscrie într-un arsenal deja documentat al operațiunilor rusești de influență”, spune acesta.

Exemple documentate de utilizare a IA în campanii de influențare. Mihai Isac amintește că, în ultimii ani, structuri asociate statului rus au fost acuzate că au folosit inteligența artificială pentru profiluri false, comentarii politice, voci clonate și rețele de boți care imitau utilizatori reali.

„În ultimii ani, structuri de spionaj legate de statul rus au folosit AI pentru a crea profiluri false, comentarii politice, voci clonate, deepfake-uri și rețele de boți care par utilizatori reali. În aceste demersuri sunt implicate, adeseori, și grupuri criminale, legate de serviciile secrete ruse.

Departamentul de Justiție al SUA a anunțat în 2024 că o fermă de boți îmbunătățită cu AI, dezvoltată de RT și operată de FSB, crea identități fictive pe rețele sociale pentru a răspândi mesaje favorabile obiectivelor guvernului rus.

De aceea, apariția unor preoți, călugări ori călugărițe virtuale nu trebuie privită doar ca divertisment sau experiment tehnologic.

În spațiul informațional rus, AI-ul nu este folosit doar pentru falsuri spectaculoase, ci mai ales pentru ceva mai subtil, precum producerea rapidă de personaje credibile, multiplicarea mesajelor, imitarea oamenilor reali și crearea unei impresii false de comunitate.

OpenAI a raportat, de exemplu, o operațiune rusă numită Bad Grammar, activă mai ales pe Telegram, care a vizat inclusiv Republica Moldova și a folosit modele AI pentru comentarii politice în rusă și engleză și pentru dezvoltarea unui bot”, remarcă Mihai Isac.

Avatarul religios poate avea un impact mai profund decât alte forme de manipulare digitală. În opinia expertului, avatarele religioase pot deveni instrumente de influență mai eficiente decât simplele conturi politice false.

„Într-un asemenea context, un avatar religios devine un instrument și mai sensibil decât un simplu cont politic fals. Politica poate fi contestată, dar credința, frica, boala și singurătatea creează o relație mult mai vulnerabilă între public și personaj. Dacă un om crede că vorbește cu un preot real, îi cere rugăciuni, îi trimite nume, îi povestește necazuri sau poate chiar donează bani, atunci manipularea nu mai este doar informațională, ci emoțională și spirituală. Pentru Republica Moldova, riscul este cu atât mai relevant, cu cât investigații și relatări internaționale au documentat deja campanii de dezinformare atribuite Rusiei, inclusiv cu elemente generate de AI, îndreptate spre publicul moldovenesc”, spune expertul.

Riscul sistemic al fenomenului și modul în care acesta ar trebui analizat. Mihai Isac atrage atenția că fenomenul trebuie privit și în contextul vulnerabilităților informaționale și religioase existente în Republica Moldova.

„Situația explozivă de pe scena ortodoxă din Republica Moldova face ca aceste demersuri să fie un pericol mai mare la adresa securității statului decât ne-am aștepta. Astfel de canale pot ușor promova mesaje politice ori de destabilizare a unor regiuni.

Așadar, întrebarea nu este doar dacă acești preoți sunt reali sau artificiali. Întrebarea este cine construiește această autoritate artificială, ce date colectează, ce comportamente produce și în ce moment un conținut religios generat cu AI devine parte a unei infrastructuri mai largi de influențare.

Chiar și atunci când nu există o legătură dovedită cu serviciile rusești, fenomenul trebuie analizat prin prisma metodelor pe care acestea le folosesc deja, precum identități false, mesaje personalizate, automatizare, amplificare și exploatarea încrederii publicului”, concluzionează analistul Mihai Isac.

AI, platformele digitale și noile forme de manipulare informațională

Ce se întâmplă cu o societate când oamenii nu mai pot distinge între autoritatea spirituală autentică și autoritatea simulată tehnologic?

Într-un ecosistem digital dominat tot mai mult de platforme globale și algoritmi care favorizează conținutul emoțional și spectaculos, canalele cu „preoți AI” găsesc un teren favorabil inclusiv în Republica Moldova. Potrivit Memoriului privind libertatea presei în Republica Moldova (3 mai 2025 – 3 mai 2026), elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), presa independentă se confruntă în continuare cu dificultăți economice și cu o concurență puternică din partea marilor platforme digitale, care concentrează veniturile din publicitatea online și influențează distribuția informației.

Documentul atrage atenția și asupra vulnerabilităților spațiului informațional local, inclusiv în regiuni precum UTA Găgăuzia, unde rețelele sociale și conținutul video în limba rusă reprezintă principalele surse de informare pentru o parte a populației. În acest context, canalele religioase generate cu AI pot beneficia de mai mulți factori simultan: consum ridicat de conținut video, neîncredere în instituții, fragilizarea spațiului mediatic local și tendința platformelor de a promova conținutul care generează reacții emoționale și timp mare de vizualizare.

Experții în educație media subliniază că astfel de fenomene nu pot fi contracarate doar prin etichetarea conținutului sau prin măsuri tehnice, ci și prin consolidarea gândirii critice, a presei locale credibile și a legăturilor comunitare reale.

Potrivit analizelor realizate de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (StratCom), tehnologiile bazate pe inteligență artificială sunt tot mai frecvent integrate în ecosistemele de influență informațională. Rapoartele instituției semnalează o tranziție de la campanii de dezinformare ușor identificabile la forme mai subtile, personalizate și emoționale, adaptate algoritmilor platformelor digitale.

În raportul „Amenințări informaționale cu care se confruntă Republica Moldova”, publicat la 3 aprilie 2026, experții StratCom analizează inclusiv utilizarea tehnologiilor deepfake și AI pentru exploatarea vulnerabilităților sociale și emoționale ale publicului. Potrivit documentului, noile instrumente digitale permit construirea unor „realități paralele” în care mesajele conspiraționiste, anti-occidentale sau alarmiste sunt prezentate într-o formă credibilă și apropiată emoțional de utilizator.

Constatările sugerează că fenomenul canalelor cu „preoți AI” se înscrie în această logică a influenței emoționale personalizate. Spre deosebire de propaganda clasică, bazată pe mesaje explicite sau sloganuri directe, conținutul pseudo-spiritual construiește gradual o relație de încredere cu publicul, apelând la teme precum frica, moralitatea, „vremurile de pe urmă”, familia sau anxietățile sociale.

În acest context, granița dintre conținutul religios, divertismentul digital și instrumentul de influență devine tot mai dificil de delimitat.

Semne care pot indica un video generat cu AI

Una dintre cele mai mari provocări ale tehnologiilor de inteligență artificială generativă este apariția imaginilor, materialelor audio și video ultrarealiste, care pot fi dificil de deosebit de conținutul autentic. Totuși, experții în educație media recomandă câteva repere care pot ajuta la identificarea acestora:

  • Inconsistențe vizuale fine – expresii faciale ușor „netede”, mișcări ale buzelor care nu se sincronizează perfect cu vocea sau detalii anatomice ușor deformate (mâini, degete, privire).
  • Lipsa reacțiilor naturale la mediu – absența unor efecte fizice firești (respirație vizibilă în frig, reflexii coerente, interacțiune corectă cu obiectele din jur).
  • Voce prea uniformă sau „curată” – intonație stabilă, fără variații naturale de respirație, ezitări sau micro-întreruperi specifice vorbirii umane.
  • Expresivitate emoțională standardizată – emoții care par corecte tehnic, dar ușor artificiale sau repetitive în mai multe materiale video.
  • Context vizual prea perfect sau generic – decoruri realiste, dar lipsite de detalii specifice unui loc real sau cu o lumină uniformă neobișnuită.
  • Lipsa unei surse verificabile – absența informațiilor despre autor, instituție, locație sau identitatea reală a persoanei din video. În cazul „preoților AI”, de exemplu, nu este indicată o parohie, o localitate sau o apartenență instituțională clară.
  • Structură narativă optimizată pentru atenție – mesaje foarte bine construite emoțional, cu accent pe frică, morală sau urgență, frecvent utilizate pentru a crește interacțiunea publicului.
 

În același timp, consultantul în tehnologie AI Denis Zacon atrage atenția că mai multe companii tehnologice au dezvoltat instrumente de marcare și verificare a conținutului generat cu inteligență artificială.

Google a lansat SynthID, un sistem care integrează filigrane digitale invizibile în imaginile generate de modelele sale de AI, permițând identificarea ulterioară a acestora. Soluții similare sunt utilizate și de alte companii din domeniu, precum OpenAI, Nvidia sau ElevenLabs, care au introdus mecanisme de tip „watermark” digital pentru anumite tipuri de conținut generat.

În practică, verificarea depinde însă de integrarea acestor tehnologii în platformele care produc sau procesează conținutul. Nu toate materialele generate cu AI pot fi detectate automat, iar eficiența acestor sisteme variază în funcție de model și de momentul generării conținutului.

Experții în tehnologie recomandă, în paralel, prudență în interpretarea conținutului viral și utilizarea mai multor metode de verificare, inclusiv analiza sursei, a contextului și a eventualelor semne vizuale sau audio de inconsistență.

NOTĂ: Pentru documentarea acestui material au fost analizate canale video disponibile public pe platforme sociale, inclusiv conținut generat sau declarat ca fiind creat cu ajutorul inteligenței artificiale, precum și comentariile aferente acestora. De asemenea, au fost consultate rapoarte și analize ale unor organizații de profil din domeniul libertății presei și securității informaționale, precum și opinii ale experților în comunicare, dezinformare și educație media.

Autoarea a solicitat puncte de vedere din partea Mitropoliei Moldovei și Mitropoliei Basarabiei, prin apeluri telefonice și e-mailuri, însă până la momentul publicării nu a fost primit niciun răspuns.

Interpretările din acest material aparțin autoarei și se bazează pe corelarea surselor deschise, a analizelor de specialitate și a observațiilor privind funcționarea ecosistemului informațional actual.

 

 

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii