Social

ZÎMBRENI via CHIȘINĂU: DE CE PRIMARII SE RĂZVRĂTESC ÎMPOTRIVA CONSILIILOR RAIONALE

Sursa: ialovenionline
Autor: Viorica Mija
23/07/2022 12940

Anual, aproximativ 4 miliarde de lei sunt cheltuite doar pentru retribuirea muncii personalului consiliilor raionale. Autoritățile publice locale de nivelul I spun că, de fapt, consiliile raionale au devenit un lux în perioada de criză pe care o traversează Republica Moldova și că nici banii nu se împart pe principii tocmai ortodoxe. Nemulțumirea edililor locali izbucnește pe ici-colo în adevărate acte de nesupunere. Șase localități din raionul Ialoveni, de exemplu, vor să iasă din componența raionului și să se alipească municipiului Chișinău. De altă parte, soluțiile rămân pe regim stanby.  În timp ce autoritățile declară că evaluează starea de lucruri, alții promovează ideea de reformă teritorial-administrativă ca pe un panaceu pentru toate problemele din APL. Totuși, există și voci care spun că oiștea nu trebuie pusă în fața cailor, pentru că o redefinire a hărții e doar un mic puzzle din imaginea ideală pe care o visăm pentru administrația publică.

 

Primarii se judecă pentru dreptul de a se rupe din brațele raionului: după un start oprit, a doua încercare!?

În luna februarie curent, consiliul local Zîmbreni, destul de pestriț în ceea ce privește reprezentarea politică, a găsit punctul de convergență într-o problemă neordinară: ieșirea din componența raionului Ialoveni, o inițiativă încă din anul 1997, care nu a fost dusă la bun sfârșit.  Consilierii au semnat unanim decizia după ce au dezbătut mai multe aspecte care vizează capacitățile de dezvoltare a comunei. Astfel, aceștia și-au exprimat dezacordul față de faptul că bugetul local nu a primit niciun bănuț din partea Consiliului raional Ialoveni, deși instituțiile sociale, cum ar fi Centrul Medicilor de Familie și liceul din localitate, au nevoie stringentă de resurse financiare. După ce și-au vărsat amarul, consilierii din Zîmbreni au decis că trecerea primăriei comunei Zîmbreni în jurisdicția Primăriei municipiului Chișinău ar putea aduce mai multe perspective și avantaje locuitorilor.

Primarul la al șaptelea mandat Daniel Țonu, și el un susținător al ideii de dezlipire, a primit din partea celor 13 consilieri sarcina să inițieze consultarea populației. Edilul spune că „drumul spre Chișinău” nu e un moft sau o acțiune politică. Decizia ar fi venit firesc, după ce încercarea de a aduce bani în localitate s-a transformat într-o luptă cu morile de vânt, iar consiliul raional i-ar fi neglijat toate solicitările. În rezultat, instituțiile sociale care sunt, de fapt, la balanța Consiliului raional, se află într-o stare de degradare continuă. Ultima picătură ar fi fost ședința Consiliului raional din 24 februarie curent, la care s-au distribuit bani, iar comunei Zâmbreni nu i s-a alocat nimic.

„Din fondul de rezervă, consilierii raionali au împărțit cincizeci și ceva de milioane, iar comunei Zîmbreni i-au revenit zero lei. Am făcut cu puterile noastre ce s-a putut, liceul, care este amplasat în 6 clădiri, l-am reparat din resurse proprii, dar geamurile trebuie shimbate de urgență. Avem și casa de cultură în șantier. Consilierii raionali au înaintat la Fondul pentru Eficiență Energetică niște instituții medicale. Dar oficiul medicilor de familie din Zîmbreni al cui e? E la balanța Consiliului Raional și așteptam implicare și sprijin”, își explică decizia pimarul.

Expertul în economie, Viorel Gîrbu, spune că „fondurile către APL de nivelul I ajung din transferuri cu destinație generală și specială. În cazul primei categorii probleme nu sunt înregistrate. Este vorba însă despre sume destul de mici, care nu ajung pentru a rezolva o problemă mai magistrală într-o primărie sau alta. În ceea ce privește a doua categorie de transferuri, se mai înregistrează probleme și neînțelegeri. Aici este vorba inclusiv despre întreținerea școlilor și a drumurilor. Anume pe acest segment consiliile raionale au un cuvânt greu de spus, uneori în contradicție cu cel exprimat de primari”.

Carul spre Chișinău s-a oprit în loc, după ce oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a contestat actul consiliului comunal, iar acum edilul Țonu își adjudecă în instanță dreptul de a consulta populația. În explicația obținută prin intermediul portalului vreauinfo.md, Cancelaria de Stat își motivează decizia prin faptul că decizia a fost adoptată cu încălcări ale procedurilor legale și că au fost admise abateri de la prevederile articolului 30 din Legea Nr.100 din 22.12.2017 care menționează că orice act întocmit trebuie să fie însoțit și de o notă informativă.

Se pare că inițiativa celor de la Zîmbreni s-a răspândit repede în tot raionul Ialoveni. Alte cinci localitați și-au exprimat dorința de a se alipi municipiului Chișinau. Este vorba despre Costești, Mileștii Mici, Cigîrleni, Pojăreni și Sociteni. Primarii celor șase localitați au creat la inceputul lunii aprilie și un grup de inițiativă care ar trebui să împingă lucrurile spre un deznodământ dorit.

În data de 20 iulie, mai mulți primari au participat la un nou proces de judecată, la care Daniel Țonu a bifat prima sa mică victorie. Asta, după ce magistrații au respins solicitarea Cancelariei de Stat de a atrage în proces Consiliul Electoral Central. Edilul consideră că această cerere e o încercare de tergiversare.  

Probabil, Cancelaria de Stat va contesta decizia. Judecătorii au acceptat, în schimb, cererea primăriei Zîmbreni de a fi parte din proces. Lucrurile o să se întindă. Eu simt că până în luna noiembrie noi vom ști dacă este implementată reforma teritorial-administrativă,  iar lucrul acesta ar putea schimba mult accentele”

Conform procedurii, decizia de ieșire din componența raionului Ialoveni ar urma să fie adoptată printr-o hotărâre de Guvern. De altă parte, Art.17 din Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova statuează distinct că „formarea, desfiinţarea şi schimbarea statutului unităţii administrativ-teritoriale se efectuează de către Parlament după consultarea cetăţenilor”.

Reforma administrației publice, băț cu două capete

Concomitent cu obținerea statutului de țară candidat, Republica Moldova a primit un șir de recomandări, unele dintre care vizează reforma administrației publice. În cadrul ședinței Comisiei de monitorizare a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei CALRE a fost prezentat raportul de monitorizare a aplicării Cartei europene a autonomiei locale în Republica Moldova.

Raportoarea Gunn Marit Helgesen, vicepreședintă a CALRE, președintă a Asociației Autorităților Locale și Regionale din Norvegia (KS), a menționat concluzia principală a colegilor săi, care au întreprins recent o vizită în Republica Moldova: autoritățile Republicii Moldova au demonstrat deschidere și dorință de a avansa în procesul de implementare a angajamentelor asumate în acest domeniu.

Dar, totuși, nu este clar deocamdată ce cale se va alege pentru fortificarea democrației locale. Există opinii că reforma teritorial-administrativă ar putea pune punctele pe „i”, dar și păreri că această reformă, deși este una necesară, nu trebuie făcută în grabă, la etapa  actuală primordială fiind concentrarea pe reforma administrației publice. Un lucru e cert, și autoritățile centrale, și cele locale sunt de părerea că consiliile raionale sunt structuri perimate.

Deputatul Radu Marian declară că autoritățile sunt în proces de evaluare a activității consiliilor raionale, dar și de identificare a unui model de organizare a administrației publice care să nu lase loc pentru eventuale abuzuri.

Reforma administrației publice, inclusiv cea administrativ-teritorială, este una complexă, care inițial ar trebui pilotată, spune secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea.

„De exemplu, dacă vorbim despre amalgamarea voluntară, atunci cred că ar fi bine să testăm cum aceasta va funcționa în cadrul a două sau trei unități administrativ-teritoriale, să vedem care sunt punctele forte și unde mai trebuie să lucrăm și abia după acest exercițiu să o aplicăm la nivel național. Consiliile raionale sunt necesare atâta timp cât nu găsim o alternativă viabilă. Cunoaștem că multe funcții care inițial erau ale Consiliilor raionale au fost preluate de către APL de nivelul I, cred că tendința va rămâne de a găsi o soluție în cazul Consiliilor raionale”, a punctat Udrea pentru calm.md.

De altă parte, directorul executiv al Congresului Autotriăților Locale, asociație care reprezintă interesele APL de nivelul I, Viorel Furdui, adaugă că activitatea consiliilor raionale nu aduce nicio plusvaloare, deseori fiind chiar o barieră în dezvoltarea administrației publice locale.

 Guvernanții noștri trebuie să înțeleagă că dacă noi acum nu folosim oportunitatea aceasta de a face un pas, cel puțin un pas înainte (iată ce simbolic sună!) pe calea reformei administrației publice centrale și locale, inclusiv sub aspectul raioanelor, atunci într-adevăr pierdem din elanul nostru de reforme și pierdem din capacitatea ulterioară a autorităților locale de a avansa. Când vorbim despre reforma administrației publice în general și cea a administrației locale să ne focusăm sub aspect teritorial pe elementul acesta, să-i găsim locul, fie să fie reorganizate aceste raioane și să fie create niște entități mai mari, fie, cum propune Congresul Autorităților Locale, să fie municipalizată Republica Moldova, în baza orașelor, centrelor raionale să fie create acele municipii care să preia unele funcții, dar, în același timp, să schimbe situația spre bine în teritorii. Dar e o confuzie că uneori se pune accentul pe aspectul strict teritorial. Nimeni nu neagă că trebuie abordat, numai că trebuie abordat cu mare atenție. În cazul dat să nu se întâmple, cum se spune, să aruncăm odată cu apa și copilul din scăldătoare.

 

 

Primarii, intervievați de calm.md, au declarat că interacțiunea lor cu consiliile locale a fost, de cele mai multe ori, o experiență cu gust amar.

Elena Neaga, primara comunei Bălășești, Sângerei, este la primul mandat, dar deja și-a format o opinie privind necesitatea reorganizării Consiliilor raionale. „Până la moment am observat că acestea sunt o bâtă politică, în mare parte banii sunt repartizați pe criterii politice și consider că aceste resurse ar putea fi repartizate uniform către toate administrațiile publice locale de nivelul I”, spune primărița.

Și Olga Pac, primară a satului Vișniovca, raionul Cantemir, consideră că nivelul II de administrare și-a pierdut utilitatea. „Banii pentru întreținerea Consiliilor raionale sunt consumați fără niciun sens.  Aceste Consilii sunt menținute și pentru că oferă niște salarii bune unor apropiați ai anumitor partide care, atunci când vin alegerile, susțin pe cei care i-au numit în  funcție”, punctează Pac.

„Nu este corect și nici echitabil felul în care sunt structurate competențele în domeniul APL și, în același timp, finanțele publice. Cu regret, APL de nivelul II se bucură de prea multă susținere financiară, pe când responsabilitățile și impactul asupra vieții cotidiene a fiecărui cetățean din subordinea acestora este minim. În același timp, pe umerii administrației publice locale de nivelul I sunt cu mult mai multe competențe, responsabilități și răspunderea este mult mai mare, dar fără a avea accesul la finanțele publice locale pe care îl au APL de nivelul II”, completează primarul comunei Coșnița, Alexei Gafeli.

Domeniile de competență, „mărul discordiei” în realizarea de către autoritățile publice locale a sarcinilor

Un studiu care analizează statutul raioanelor, ca unități administrativ-teritoriale, a relevat că domeniile de competență sunt o piedică în realizarea de către autoritățile publice locale a sarcinilor lor. În plus, acestea reprezintă un motiv continuu de tensiuni și contradicții dintre diferite niveluri de administrație publică în ceea ce privește exercitarea atribuțiilor legale, a modului și a surselor lor de finanțare.

„Tentativele de a definitiva reformarea sistemului de administrare publică la nivel local a suferit eșec. Deși s-au înregistrat și anumite progrese, procesul a fost blocat de interesele politice ale unor guverne de a controla pe verticală puterile locale, transformându-le în simple anexe ale intereselor sale centralizatoare și clientelare. Din păcate, legile adoptate pe domeniul descentralizării și auto-administrării publice locale nu se aplică corespunzător, iar anumite ambiguități sunt exploatate contra autonomiei locale. Multe dintre competențele atribuite prin lege autorităților publice raionale și locale sunt pur formale, nefiind delimitate strict, ori dublându-se ceea ce conduce la voluntarism și conflicte de autoritate”, menționează autorul cercetării,  expertul IDIS Viitorul, Viorel Pîrvan

Recomandarea este ca ca autoritățile RM să adopte un Plan de acțiuni cu privire la delimitarea strictă a competențelor desconcentrate, delegate sau descentralizate, cu indicarea aproximativă a etapelor și termenelor de realizare.

 

Reforma teritorial-administrativă trebuie să fie o prioritate de vârf a guvernului, pentru că doar în acest mod putem accelera optimizarea sistemului de autoguvernare locală și dislocare a piedicilor existente pe calea procesului de aderare a RM la UE. Stabilitatea internă, pluralismul politic și buna guvernare sunt garanții pentru modelul de guvernare european, însă fără descentralizare și subsidiaritate, RM va frâna artificial dezvoltarea locală și aducerea de bunăstare mai aproape de cetățenii săi.

 

În același timp, Coaliția pentru Descentralizare, formată din Congresul Autorităților Locale (CALM,) IDIS Viitorul și Promo-LEX, consideră anul 2022 ca fiind unul crucial pentru a încuraja guvernul să acționeze spre accelerarea descentralizării și fortificării puterilor locale. După ce a realizat două studii masive pe subiectul competențelor, Coaliția propune relansarea discuției pe platforma Comisiei Paritare a Guvernului.

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului echipa Centrului de Investigații Jurnalistice are nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii