Corectitudinea alegerilor parlamentare, considerate cruciale pentru parcursul european al Republicii Moldova, dar și cu o miză uriașă pentru PAS, care deține controlul total asupra instituțiilor statului și urmărește să-și păstreze majoritatea parlamentară, ridică în ultima vreme semne serioase de întrebare. În sistemul electoral s-au produs recent câteva schimbări care, puse cap la cap, pun la îndoială cât de sigur, independent și credibil mai este mecanismul care ar trebui să garanteze votul liber al fiecărui cetățean.

Sistemul Informațional Automatizat de Stat „Alegeri”, cunoscut drept SIAS „Alegeri”, care gestionează atât listele electorale, cât și numărarea voturilor, nu mai este controlat de Comisia Electorală Centrală. În plus, CEC a cerut partidelor politice să prezinte, în termeni restrânși, IDNP-urile tuturor membrilor lor. Dar să le luăm pe rând.

În mod normal, CEC este singura autoritate independentă care are obligația de a gestiona sistemul SIAS „Alegeri”. Într-un interviu recent pentru ziarul ZIUA, fostul președinte al CEC, Iurie Ciocan, afirmă că, din 2024, SIAS „Alegeri” nu mai deține un certificat de securitate ISO — fapt care ar demonstra că sistemul respectă standarde internaționale de protecție a datelor și de gestionare a riscurilor informatice. Acest sistem a fost folosit discret și la alegerile prezidențiale, când CEC a permis accesul unor terți la infrastructură, inclusiv Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC). Accesul a fost permis fără consultări publice, fără o bază legală clară și fără modificarea legislației electorale. Justificarea oficială a fost una binecunoscută: riscuri de atacuri cibernetice — chiar dacă nu au existat informații despre atacuri iminente.

În urma acestor modificări, CEC nu mai deține controlul efectiv asupra serverelor, deși acestea au rămas în subsolurile clădirii. Simplu vorbind, parolele, backup-urile și drepturile de control asupra rețelei au fost, de facto, preluate de structuri subordonate Guvernului. Să nu spuneți că aceasta nu reprezintă o portiță directă pentru fraude.

Să adăugăm acestui tablou solicitarea CEC ca partidele să prezinte lista completă cu IDNP-urile tuturor membrilor lor. Obținem astfel un mix extrem de periculos. În mâinile Guvernului, exponent al unui partid politic aflat la putere, se află controlul asupra infrastructurii și accesul la baza de date cu membrii partidelor rivale. La discreția sa ajung informații ce pot fi folosite ca armă de influență directă în ziua votului. Folosind accesul în sistemul SIAS „Alegeri” și datele de identificare ale membrilor partidelor rivale, un concurent electoral poate ști în timp real cine se mobilizează, unde există concentrații mari de votanți ai opoziției, unde pot fi create blocaje și unde poate fi stimulată prezența propriului electorat.

Practic, cu astfel de instrumente, partidul de la guvernare poate regla întregul mecanism de participare: să scadă votul adversarilor și să-și crească propriile șanse de victorie, fără a fi nevoie de fraude evidente la numărarea voturilor. Controlul asupra propriilor membri va fi total.

O să vă întrebați dacă această situație este posibilă. Da, o astfel de manipulare este posibilă dacă întreaga construcție descrisă mai sus rămâne la discreția unei structuri subordonate politic, cu drept de acces la date sensibile despre adversari, combinate cu datele în timp real despre fluxul votanților.

Nu e SF. E o portiță de oportunitate, greu de dovedit, cu riscuri minime de expunere, pusă în aplicare discret și cu sprijin din interiorul instituțiilor. Bun venit în era tehnologiilor informaționale.