Ivan Ceban este unul dintre politicienii influenți ai Republicii Moldova, cu o carieră strâns legată de Rusia. Și-a început cariera politică în PCRM, apoi a trecut la PSRM, unde a fost strateg, purtător de cuvânt și om de încredere. A studiat administrația publică la Moscova, într-o școală destinată viitorilor funcționari loiali Kremlinului, iar doctoratul și l-a luat tot acolo. A ajuns primar în 2019 printr-un joc politic controversat, cunoscut ca „conspirația Plahotniuc–Dodon–Ceban”.

După 2021 s-a poziționat ca pro-european, susținând proiecte cu România și condamnând agresiunea Rusiei în Ucraina. Deși este de origine română, preferă să folosească totuși forma rusească a prenumelui – un semn că este mai apropiat electoratului rusofon. Ca o concluzie, Ion (Ivan) Ceban este un politician format pe filieră pro-rusă, cu o imagine de „centrist”, dar cu un parcurs marcat de jocuri de culise și compromisuri care spun mai multe decât discursurile oficiale. Acesta este, pe scurt, profilul politicianului Ivan Ceban, cel care a fost interzis timp de 5 ani în țările Uniunii Europene.

A fost oare suficient acest profil ca primarul Chișinăului, oraș dintr-o țară care aspiră la integrarea europeană, să fie declarat persoană non-grata pe teritoriul UE? Greu de spus. În Republica Moldova există încă o puzderie de politicieni care s-ar preta unui asemenea tratament. De ce totuși Ivan Ceban și de ce acum, în ajun de alegeri parlamentare?

Ivan Ceban este președintele celui mai influent partid din blocul „Alternativa”, o construcție politică ce s-a declarat pro-europeană, cu doctrină centristă și cu un credit electoral în sondaje de aproximativ 12 la sută. Blocul îl mai are în componență și pe fostul candidat la prezidențiale, Alexandru Stoianoglo, care a obținut în turul doi un scor de 47 la sută – un concurent serios pentru bătălia ce va urma.

Foarte mulți cred că intrarea partidului MAN în acest bloc a fost o capcană, construită cu grijă pentru cei doi politicieni. Alexandru Stoianoglo și-a pierdut treptat din forța electorală prin dizolvarea sa într-o construcție care scotea în față tocmai patru lideri, iar acțiunea asupra lui Ceban este a doua mișcare de compromitere a liderului neformal al acestui bloc. De ce a fost nevoie de această mișcare? Problema este poziționarea acestui bloc. Pierderea a 12 la sută este mult prea mult pentru un partid ca PAS, care își dorește păstrarea majorității parlamentare. Discreditarea liderului, punerea la îndoială a calității sale de pro-european, este o mișcare electorală puternică. Mai mult, „Alternativa” este prinsă ca într-o menghină între forța PAS și PSRM, care împart electoratul de dreapta și cel de stânga. Este cel puțin dubios că, în această logică a interdicțiilor, nu a intrat și Igor Dodon, un politician care continuă deschis să colaboreze cu Moscova și care nu ratează nicio ocazie să critice UE pentru orice lucru.

Declararea ca persoană non-grata în UE sugerează că PAS nu își dorește „Alternativa” ca posibil partener de guvernare. În eventualitatea, tot mai probabilă, că PAS nu va repeta scorul din 2021, dilema este pe cine a pus ochii PAS. Renato Usatîi, care nu e nici el pe lista indezirabililor, sau altcineva? Mai complicat ar fi dacă această acțiune împotriva primarului capitalei ar fi instrumentată cu acordul tacit al PSRM. Curios este și de ce tace Moscova. Kremlinul nu a comentat cazul Ceban, ceea ce sugerează că nu îl consideră un dosar suficient de important pentru a răspunde public.

În mod evident, lucrurile sunt extrem de încurcate și nu pot fi explicate liniar. Spectacolul politic este doar la început, iar ce va urma are nevoie de răbdare și popcorn.