Doar cateva comentarii legate de sanctiunile anuntate ieri de Casa Alba privind Lukoil si Rosneft si de cele europene.

1. Vestea bună din SUA este schimbarea de ton. Până acum, administrația Trump nu a adoptat nicio nouă sancțiune împotriva Rusiei (deși a lăsat de două ori să expire niște excepții temporare, pentru Gazprombank și NIS Serbia, adică, dacă vreți, sancțiune... prin inacțiune)

2. Anunțul e spectaculos tocmai prin schimbarea de ton, mai puțin prin conținut. Vă invit să comparați sancțiunile anunțate de SUA ieri cu sancțiunile și alte măsuri punitive adoptate de UE în ultima săptămâna. De asemenea, ar fi de comparat anunțul de ieri și cu proiectul de lege care zace in Congress-ul SUA de prin martie (cel cunoscut pentru „tarifele de 500%", deși toate celelalte măsuri sunt mai adecvate decât asta).

3. Pe scurt, sancțiunile SUA privesc Rosneft, Lukoil și câteva subsidiare ale lor din Rusia și se aplică imediat asupra activelor sau business-urilor pe care le au acestea în SUA. Toate celelalte masuri menționate în plus - bănci, tranzacții cu parteneri din străinătate șamd - sunt toate la condițional-optativ: "may", "run the risk of". Nici măcar una singură nu e la prezent sau viitor. Mai mult, dincolo de comunicatul de presă, există și o „normă de aplicare", care permite celor sancționați o perioadă de adaptare, "wind down", până pe 21 noiembrie, aproape o lună. 4 weeks, then.

4. UE impune în schimb termene clare de la care țările membre nu vor mai cumpăra gaz rusesc, pe conductă sau lichefiat, pe contracte pe termen scurt sau lung. Sancționează parteneri ai companiilor rusești, bănci și companii, rafinării și traderi de petrol, identificate clar, din China, Asia Centrala, UAE; adaugă 117 vase pe lista celor sancționate din „flota din umbră", le interzice intrarea în porturile europene și asigurarea la companii europene; sancționează specific alte companii aflate pe întreg lanțul „flotei din umbră". Și asta doar pe petrol-gaze, mai sunt servicii, sancțiuni financiare, personale, interdicții de export etc. Toate, extrem de specific. Și cel mai important lucru dintre toate - s-ar putea în zilele următoare să se ia în sfârșit o decizie bună privind banii rușilor înghețați în Euroclear, care ar însemna că Ucraina ar putea avea acces la 140 de miliarde de euro pentru înarmare. Și Ucraina știe deja ce vrea să facă cu ei, a se vedea discuția de ieri din Suedia privind 100-150 de avioane Gripen, de exemplu. La nici una din aceste sancțiuni sau propuneri nu s-a raliat SUA în anunțul de ieri. Până acum SUA a refuzat să se alăture partenerilor occidentali pe noul plafon de preț pentru petrolul rusesc și la confiscarea activelor înghețate ale Rusiei din SUA.

5. Ce se va întâmpla cu Lukoil Petrotel Romania? Nu văd cum anume ar fi afectată, pentru că nu cred că taman compania cu activități in România are cine știe ce afaceri în SUA să i se confiște pe acolo active sau bani sau să aibă vreun partener american probleme. Uite, de asta e important ca sancțiunile să fie coordonate UE-SUA-restul lumii civilizate. Ca fapt divers, teoretic Lukoil Petrotel nu mai folosește petrol rusesc cel puțin de când a dat UE embargo pe petrolul și produsele petroliere rusești cu excepția celor importate pe conductă, adică din decembrie 2022-februarie 2023. Sunt curioasă însă cât de competent e statul român să se asigure de respectarea legii - văd pe site-ul ministerului de finanțe ca Lukoil Petrotel în continuare nu și-a depus la fisc bilanțul și situațiile financiare pentru 2024 și nici n-are aerul ca deranjează asta pe cineva.

6. Cât de serioase sunt, totuși, sancțiunile anunțate și de americani, și de europeni? Ce spun acum e plictiseală maximă: sancțiunile valorează tot atât cât e de serios angajamentul de a le pune în aplicare. În afara unor măsuri de tipul confiscării banilor deținuți de cei sancționați la noi în bănci (lucru care se poate face imediat, s-a făcut din februarie-martie 2022), sancțiunile care presupun tranzacții, import-export, fluxuri de bani, companii, lanțuri logistice șamd necesita urmărire continuă, pentru că azi sancționezi 1-2 companii, mâine apar altele care preiau ce făceau cele sancționate, le tai accesul la SWIFT, ei vin cu barter și criptomonede etc. Sancțiunile sunt întotdeauna un joc de-a șoarecele și pisica. E nevoie de echipe specializate care să facă exact asta și să găsească în permanență verigile slabe pentru următorul pachet. Nu exista O sancțiune care să pună Rusia la pământ. Cu toate acestea, uzitându-mă și la ce se întâmpla acum cu economia Rusiei, e evident că sancțiunile sunt bune și funcționează.

7. Ce se va întâmpla cu prețul petrolului? Șoc și groază, prețul a crescut azi cu 5%, de la 62 la 65 USD/baril. Așa, și? Asta e pe piața futures, care este extrem de volatilă și creste sau scade în funcție de emoții, anunțuri neașteptate, și își revine la fel de repede. Uitați-vă la roller-coasterul din 2022 sau, invers, la cel din 2020 ca să vedeți acolo zigzaguri. Sincer, mă așteptam la un salt ceva mai mare tura asta, dar probabil că lumea e în așteptare, adică e nevoie de un pic mai mult pentru a crede că lucrurile sunt serioase. Prețul acum e cât era și pe 8 octombrie, și pe 24 septembrie, nimic cu adevărat ieșit din comun. Anul acesta am avut o creștere mai spectaculoasă în timpul conflictului Iran-Israel în iunie, după care prețul și-a revenit de la o zi la alta la tendința generală de scădere. Pe termen mediu-lung, 1) Rusia începe să nu mai prea conteze, poate fi chiar scoasă complet din piața globală azi mult mai ușor decât în 2022; 2) tendința pe care o explică toți analiștii e de scădere a prețului petrolului în următoarele luni, din cauza că piața e suprasaturată, există un excedent semnificativ de ofertă comparativ cu o cerere care se așteaptă să scadă.

All in all, rămâne de văzut, dar nu mă aștept la șocuri tectonice, nici la noi cu prețul benzinei, nici că mâine pica Rusia, nici că Trump devine definitiv dușman pe moarte cu Putin, nici nu cade Ucraina.