Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova, clona formațiunii cu același nume din România, intră în campanie cu sloganul Unirii, ca panaceu pentru multe dintre bolile sociale și de sistem din Republica Moldova. Deși liderii partidului declară că acesta trebuie privit separat de matricea-mamă de peste Prut, agenda ambelor formațiuni se suprapune de cele mai multe ori. Spre Parlament și-au anunțat direcția 62 de candidați, alături de președintele formațiunii, Boris Volosatîi. Programul electoral AUR accentuează că Unirea nu este un vis, este o necesitate!

AUR-ul de Moldova, campanie pentru Unire

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din Republica Moldova spune că decizia de a se avânta în campania parlamentară este motivată de „criză sistemică în Republica Moldova”, iar Unirea cu România este soluția cea mai bună pentru a rezolva problemele țării.

„AUR din Republica Moldova este mai mult decât un partid, este chemarea istoriei și speranța românilor de pe ambele maluri ale Prutului. Este datoria noastră față de trecut și responsabilitatea față de viitor”, au menționat reprezentanții AUR, atunci când au făcut anunțul despre implicarea în campanie.

Partidul AUR subliniază că „bugetele insuficiente și lipsa investițiilor condamnă comunitățile la stagnare și depopulare, iar singura soluție reală este Unirea cu România”.

„Există însă o soluție: Unirea cu România. Comunele noastre vor primi fonduri europene de milioane de euro, așa cum primesc comunele din România. Drumuri asfaltate, grădinițe moderne, apă și canalizare în fiecare casă, salarii mai mari pentru funcționarii primăriilor – toate acestea devin posibile prin Unire.”, a subliniat președintele formațiunii, Boris Volosatîi, într-un apel adresat primarilor și consilerilor locali. 

Lider indezirabil, la București

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este condusă de George Simion, declarat persoană indezirabilă în Republica Moldova.Î

În septembrie 2023, autoritățile Republicii Moldova au prelungit cu încă cinci ani statutul de persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe numele lui Simion. În februarie 2024, premierul de la Chișinău Dorin Recean a spus că George Simion participă la un efort de destabilizare în Republica Moldova. 

„Instituțiile statului au determinat că George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova și acest lucru i-am comunicat și premierului Ciolacu. Asta înseamnă că participă la un efort de destabilizare în Republica Moldova. (…) Este o decizie a instituțiilor, instituțiile au determinat acest factor de risc și corespunzător au luat decizia corespunzătoare”, a declarat Dorin Recean, pentru PRO TV Chișinău.

De cealaltă parte, George Simion crede că este interzis în Republica Moldova pentru activitatea sa politică, dar mai ales pentru acțiunile unioniste pe care le promovează.

În decembrie 2022, parlamentarul a scandalizat opinia publică după ce a cerut Guvernului de la Bucureşti să nu mai finanţeze guvernarea de la Chişinău. Atunci au răsunat primele învinuiri că ar fi finanțat de Moscova. În același an, Simion a încercat să intre în Republica Moldova pentru a participa la o reuniune parlamentară. Așa cum a fost oprit la vamă, deputatul a învinuit autoritățile moldovenești de „dublu limbaj”.

În luna februarie curent, Completul Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău, format din  judecătorii Victoria Sîrbu, Veronica Negru şi Angela Braga, a respins cererea lui Simion împotriva Inspectoratului Național pentru Migrație. Simion a cerut în instanță anularea deciziei din septembrie 2023 prin care i-a fost prelungit cu încă cinci ani statutul de persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova.

Avocatul care l-a reprezentat în instanța moldovenească pe deputatul român a menționat că Simion este și preşedinte al organizaţiei nonguvemamentale Acţiunea 2012, care pe parcursul ultimilor ani a desfăşurat mai multe activităţi în Republica Moldova. 

Simion a pierdut, în primă instanță, și litigiul împotriva fostului ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru. Liderul AUR cere dezmințirea unor afirmații făcute de Șalaru, într-un interviu pentru presa din România, din care reiese că Simion s-ar fi întâlnit cu un reprezentant al FSB-ului la Cernăuți, în 2011. Reclamantul a cerut o despăgubire morală de 1 leu. 

Fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, a declarat, într-un  interviu pentru presa din România, că George Simion ar fi avut o întâlnire cu șeful Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB).

„Era perceput ca un unionist din România, așa l-am perceput eu. A fost un mare șoc când a fost expulzat din Republica Moldova și nu am înțeles de ce. Cum poți expulza un om care este unionist, un prieten al Moldovei? Fiind deputat, m-am întâlnit cu directorul SIS și l-am întrebat cum poate să-l expulzeze. Mi-a spus că a coordonat totul cu serviciile românești. Mi-a spus că George Simion era urmărit de mai mulți ani de serviciile de securitate moldovenești și ucrainene. Au aflat că George Simion s-a întâlnit cu un reprezentant FSB la Cernăuți în 2011 și că acțiunile lui George Simion nu sunt cele pe care le credem noi. El a spus că în Moldova, Djordje Simion se întâlnea des cu Marc Tcaciuc, care era un om al serviciilor rusești. [...] Eu nu cunoșteam documentele și mă bazez pe ceea ce mi-a spus atunci directorul SIS, care era foarte bine informat", a declarat Anatol Șalaru, pentru sursa citată.

De altă parte, reprezentanții partidului AUR au declarat că George Simion este o persoană publică cu o reputație ireproșabilă, ceea ce ar pune la îndoială declarațiile fostului ministru. 

Campania prezidențială din România, cu atacuri peste Prut

În timpul scrutinului prezidențial din România, George Simion, care era unul dintre candidații la Cotroceni, a acuzat-o pe președinta Maia Sandu de imixtiune.

„Dragii mei, victoria noastră a fost furată prin metode specifice. E timpul să ne luăm revanșa. E timpul ca, de exemplu, Maia Sandu, prietena lui Macron, prietena lui Nicușor, să fie și ea înfrântă politic. Și de asta, o să vă rog pe fiecare să mergeți la vot dacă aveți cetățenia Republicii Moldova (...). E nevoie de aproximativ 100.000 de voturi pentru ca Maia Sandu să nu mai câștige”, declara Simion, într-un video postat pe Facebook.

Ulterior, mesajul a fost șters, dar a fost postat un alt îndemn pentru Maia Sandu, cerându-i să oprească „turismul electoral din Moldova”, deși Ministerul de Externe de la București a declarat că cetățenii români din străinătate, inclusiv din Republica Moldova, votează „în bune condiții”.

MEGA conferința de la Chișinău

Partidul AUR ar sta în spatele conferinței MEGA, organizată, la Chișinău, de Mișcarea cu același nume „Make Europe Great Again” (Să facem Europa măreață din nou) a conservatorilor europeni, care susțin ideea preluării modelului implementat de Trump pentru toată Europa. 

Unii participanți nu au fost lăsați să intre în Republica Moldova.

„Îi reamintesc doamnei Maia Sandu că peste 5 milioane de români care m-au votat cumpără produse din Republica Moldova. Atitudinea ei ostilă față de mișcarea pentru suveranitate nu trebuie să le facă rău cetățenilor!” – a reacționat Simion.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a explicat că aceștia „urmau să participe la un eveniment cu organizatori obscuri, fără transparență de finanțare și cu legături dubioase cu gruparea criminală Șor. În baza informațiilor, unii participanți și organizatori au scopul de a promova o agendă extremistă, de subminare a integrității teritoriale și a democrației din Republica Moldova.” 

La eveniment au participat mai mulți reprezentanți ai Partidului AUR din România, dar și politicieni moldoveni, conectați la oligarhul Ilan Șor, refugiat la Moscova. 

,,La eveniment a fost invitat și Brian Brown, președintele Organizației Internaționale pentru Familie, care ulterior s-a întâlnit atât cu primarul capitalei Ion Ceban, cât și cu liderul socialiștilor Igor Dodon. Printre participanți s-a numărat și europarlamentarul AUR Adrian Axinia, care a susținut că formațiunea sa a fost responsabilă atât de organizarea, cât și de finanțarea evenimentului, promițând transparență în raportările financiare. Cu toate acestea, declarațiile sale au fost rapid contestate de colegul său Valeriu Munteanu, care a indicat o altă organizație drept responsabilă pentru finanțare. Confuzia a fost adâncită de afirmațiile politicianului moldovean Vasile Costiuc, care a menționat că fondurile ar fi provenit de la două asociații – una din Statele Unite și una afiliată Parlamentului European. Această lipsă de coerență și claritate ridică semne serioase de întrebare cu privire la transparența și natura reală a rețelelor de influență care gravitează în jurul AUR. Evenimentul de la Chișinău pare a fi încă un „laborator” al acestei strategii de extindere, cu implicații ce depășesc sfera politică și ating zone sensibile ale securității informaționale”, a comentat Comunitatea WatchDog.

Liderul AUR, de la director de liceu la parlamentar român 

În 2019, fostul director al Liceului „Gheorghe Asachi” și fost deputat în Parlamentul României, Boris Volosatîi, a candidat pentru funcția de primar al municipiului Chișinău. 

Boris Volosatîi este profesor de istorie, deținător al gradului științific de doctor în științe. În 1990 a fost desemnat în funcția de director al Liceului Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău, funcție pe care a exercitat-o timp de 30 de ani, fiind cel mai longeviv conducător al unei instituții de învățământ.

Volosatîi a încercat de mai multe ori, pe parcursul anilor, să se implice în politică, dar fără succes. De două ori a candidat pe listele PLDM la alegerile locale din Chișinău pentru funcția de consilier. Doar în 2014 a reușit să intre pentru scurt timp în posesia mandatului de consilier local al municipiului Chișinău, după ce, în noiembrie 2014, consilierul liberal-democrat Victor Roșca și-a anunțat demisia. 

La alegerile locale din iunie 2015, Volosatîi candidează pe listele aceluiași partid și din nou fără succes.

La alegerile parlamentare din februarie 2019, Boris Volosatîi își încearcă norocul candidând independent în circumscrpția uninominală 33, în care majoritatea sufragiilor au fost adjudecate de liderul PPDA din acea perioadă, Andrei Năstase.

În Declarația de avere și interese depusă la CEC, Boris Volosatîi a raportat, pentru 2024, un salariu de aproximativ 135 mii RON, de la Parlamentul României. Soția sa a primit salariu din Republica Moldova, de 77 mii lei, dar și din România - de 34500 RON. Anul trecut, Volosatîi a primit despăgubiri de aproape jumătate de milion de lei. Împreună, soții Volosatîi au ridicat pensii din Republica Moldova, în sumă totală de 278 mii lei.

În 2024, familia a vândut un apartament, cu 37500 euro și o mașină, cu 200 mii lei.

Candidatul declară 6 terenuri agricole,o casă de peste 120 de metri pătrați, primită moștenire în 2024, dar și trei apartamente, unul achiziționat în 2022, iar celelalte două - în 2023.

Familia deține două automobile - un BMW X3 procurat în 2021 și un Hyundai cumpărat în 2023, cu aproape 20 de mii de euro.

Dosar contravențional fără finalitate

În 2016, CNA a pornit pe numele lui Volosatîî și a responsabililor de la Direcția Educație Chișinău o cauză contravențională pentru abuz de serviciu. Dosarul a fost pornit în baza plângerii unei femei, al cărei copil învăța la liceul Gheorghe Asachi. Ea s-a plans că fără acordul ei, la solicitarea tatălui, cu care este în divorț, copilul a fost transferat la o instituție din nordul Republicii Moldova. La 16 noiembrie 2017, Judecătoria Chișinău a anulat procesul contravențional, însă Curtea de Apel Chișinău a trimis dosarul la rejudecare. Ulterior, procesul a fost suspendat, pe motiv că a fost depusă o cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate.

CITEȘTE ȘI ALTE PROFILURI:

PROFIL ELECTORAL// Partidul Acțiune și Solidaritate: sânge nou, vechile restanțe și fereastra spre Europa

PROFIL ELECTORAL// Partidul Democrația Acasă: trei campanii parlamentare fără mandate, MEGA interese și trena AUR-istă

PROFIL ELECTORAL// Partidul CUB: episodul „la bloc”, milionarul din Londra și prima campanie sub semnul patriotismului liberal

PROFIL ELECTORAL// Partidul Național Moldovenesc: unirea pentru integrare, modelul României și noua croială teritorială

PROFIL ELECTORAL: Partidul Social Democrat European: trecutul legat de Vlad Plahotniuc și schimbarea la față

PROFIL ELECTORAL// Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE): „capcană” pentru Șor, lider sub acoperire și cele 12 legăminte electorale

PROFIL ELECTORAL// UCSM: partidul „oamenilor simpli” și campania „împotriva tuturor”

PROFIL ELECTORAL// Blocul electoral Alternativa: rădăcini comuniste, orientate spre integrare europeană

PROFIL ELECTORAL// INDEPENDENȚII 2025: lepădarea de partide, scandaluri la demisie și o nouă viață politică pe cont propriu

PROFIL ELECTORAL// De la Platformă la Bloc: cum s-a născut și ce își propune Blocul Unirii Naționale

PROFIL ELECTORAL// Blocul Împreună: unirea, dezbinarea și oferta pragmatică pentru Parlament

PROFIL ELECTORAL// Liga Orașelor și Comunelor: partidul primarilor și calea spre nivelul parlamentar