Uniunea Europeană continuă să susțină integrarea Ucrainei, însă o aderare deplină în viitorul apropiat este considerată imposibilă din cauza problemelor legate de corupție, independența justiției și respectarea statului de drept.

Potrivit unei analize publicate de Financial Times, la mai bine de patru ani de la invazia Rusiei, extinderea Uniunii Europene a devenit o chestiune de securitate, nu doar una politică. În spatele declarațiilor oficiale de sprijin pentru Kiev există însă numeroase rezerve privind o aderare rapidă.

Ucraina a depus cererea de aderare în martie 2022 și a primit statutul de stat candidat în iunie 2022. Negocierile oficiale de aderare au început în iunie 2026, alături de Republica Moldova. Kievul se pregătește pentru deschiderea de noi grupuri de capitole (clustere) de negocieri, după îndeplinirea criteriilor stabilite.

Publicația britanică citează mai mulți oficiali europeni care recunosc importanța strategică majoră a Ucrainei pentru securitatea continentului, dar atrag atenția că problemele privind corupția, independența sistemului judiciar și respectarea valorilor fundamentale ale UE rămân obstacole serioase.

Dilema de la Bruxelles este rezumată de un diplomat european de rang înalt, citat sub protecția anonimatului:

„Nu poți aduce în Uniunea Europeană o țară cu 40 de milioane de locuitori aflată pe locul 104 în clasamentul mondial privind corupția. Ar însemna să compromiți întregul proiect european”.

Același oficial subliniază însă că UE nu își poate permite să lase Ucraina fără o perspectivă europeană clară:

„Dar nici nu o poți lăsa să se descurce singură. Toată lumea înțelege că Ucraina va avea nevoie de ceva din partea noastră pentru ca lunga așteptare până la aderarea deplină să fie mai ușor de acceptat”.

În acest context, la Bruxelles se analizează reformarea procesului de aderare. Una dintre variantele discutate este integrarea graduală, prin care statele candidate ar primi treptat unele beneficii ale apartenenței la UE, pe măsură ce îndeplinesc reformele cerute.

Soluția este văzută în interiorul Uniunii ca o modalitate de a construi încredere și de a evita o extindere prea rapidă. Autoritățile de la Kiev resping însă acest model și insistă că singura opțiune acceptabilă este aderarea deplină.

Potrivit analizei Financial Times, liderii europeni continuă să considere extinderea o decizie strategică, dar admit că sunt necesare reforme atât în țările candidate, cât și în interiorul Uniunii. În cazul Ucrainei, sprijinul politic rămâne puternic, însă combaterea corupției, consolidarea independenței justiției și respectarea statului de drept rămân condiții esențiale înainte ca țara să poată deveni membru cu drepturi depline.