Seceta, canicula și fenomenele meteo extreme nu-i afectează pe toți în aceeași măsură. Persoanele și comunitățile cu cele mai puține resurse sunt, de regulă, cele mai expuse efectelor schimbărilor climatice. De la această realitate pornește analiza „Schimbările climatice și inegalitățile sociale în Republica Moldova: o perspectivă de justiție climatică”, prima lucrare din Republica Moldova dedicată în întregime conceptului de justiție climatică.

Schimbările climatice trebuie privite nu doar prin prisma fenomenelor naturale, ci și a impactului lor asupra oamenilor și asupra inegalităților sociale. Aceasta este ideea centrală a analizei „Schimbările climatice și inegalitățile sociale în Republica Moldova: o perspectivă de justiție climatică”, elaborată de jurnalista și analista de politici publice Eleonora Lisnic, cu sprijinul Fundației Friedrich Ebert Moldova.

Publicația introduce și adaptează pentru Republica Moldova conceptul de justiție climatică, o abordare care pune în centrul politicilor climatice oamenii și comunitățile cele mai vulnerabile. Analiza constată că, de regulă, anume cei care contribuie cel mai puțin la poluarea mediului și la accentuarea schimbărilor climatice suportă cele mai severe consecințe ale acestora.

Printre grupurile vulnerabile identificate se numără gospodăriile cu venituri reduse, persoanele afectate de sărăcia energetică, locuitorii din mediul rural, fermierii dependenți de agricultură, persoanele în vârstă, femeile din mediul rural, copiii, persoanele cu dizabilități, îngrijitorii informali (asistenții sociali personali) și comunitățile cu acces limitat la apă, infrastructură și servicii publice.

Analiza explică noțiunea de justiție climatică, examinează modul în care schimbările climatice amplifică sărăcia și inegalitățile sociale, examinează vulnerabilitățile comunităților rurale și urbane, sărăcia energetică, integrarea conceptului în politicile climatice și sociale, rolul autorităților centrale și locale, exemple de inițiative existente și riscurile pe termen lung ale unor politici climatice lipsite de o dimensiune socială.

Cele trei anexe completează analiza prin explicații accesibile despre dimensiunile justiției climatice, o sinteză a manifestărilor actuale ale schimbărilor climatice în Republica Moldova și exemple de măsuri prin care satele și orașele se pot adapta mai bine la noile realități climatice.

Lucrarea formulează recomandări pentru consolidarea politicilor de adaptare la schimbările climatice. Sunt abordate teme precum reducerea efectului de „insulă de căldură urbană”, adaptarea spațiilor urbane la temperaturi extreme, îmbunătățirea transportului public și a condițiilor pentru navetiști în perioadele de caniculă, modernizarea spitalelor și a altor instituții publice prin sisteme inteligente de ventilare și climatizare, precum și perfecționarea măsurilor destinate combaterii sărăciei energetice și sprijinirii gospodăriilor vulnerabile.

Potrivit Fundației Friedrich Ebert Moldova, „schimbările climatice nu reprezintă doar o provocare de mediu, ci și una socială. Conceptul de justiție climatică atrage atenția asupra faptului că persoanele și comunitățile care dispun de cele mai puține resurse pentru a se adapta sunt, adesea, cele mai expuse efectelor crizei climatice”. Prin această publicație, Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova „își propune să contribuie la o mai bună înțelegere a impactului social al schimbărilor climatice și să stimuleze dialogul privind dezvoltarea unor politici climatice mai reziliente, mai incluzive și mai apropiate de realitățile sociale ale Republicii Moldova”.

Autoarea analizei, Eleonora Lisnic, afirmă că interesul pentru justiția climatică reprezintă o continuare firească a preocupărilor sale profesionale.

„Timp de aproape 30 de ani am relatat în presă despre procesul legislativ și politicile publice din diverse domenii, iar în ultimii ani m-am specializat pe schimbările climatice, adaptarea la acestea, energia regenerabilă și eficiența energetică. Justiția climatică este abordarea în care mă regăsesc pe deplin. Ea reflectă modul în care înțeleg lumea și felul în care cred că trebuie construite politicile publice. M-a preocupat mereu supraviețuirea oamenilor în condițiile fenomenelor meteo extreme, iar interesul meu pentru justiția climatică este o continuare firească a acestor preocupări. Schimbările climatice ne obligă să ne adaptăm, dar și să-i ajutăm pe ceilalți să se adapteze, pentru că o societate este puternică atunci când toate verigile ei sunt puternice. Dacă o singură verigă cedează, întregul lanț devine vulnerabil.”

Analiza își propune să contribuie la dezvoltarea și promovarea conceptului de justiție climatică în Republica Moldova și să ofere un instrument util pentru autorități, organizații neguvernamentale, mediul academic, jurnaliști și toți cei interesați de elaborarea unor politici climatice mai echitabile și mai eficiente.

Analiza poate fi consultată integral aici:

Despre autoarea analizei: Eleonora Lisnic este jurnalistă și analistă de politici publice, cu aproape 30 de ani de experiență în presa scrisă, radio și online. În ultimii ani s-a specializat în schimbările climatice, adaptarea la acestea, energia regenerabilă, eficiența energetică și justiția climatică.