Câte un fals la fiecare două zile a fost publicat în prima jumătate a lunii august pe canalele moldovenești de Telegram, inclusiv cele cu audiențe importante. Cel puțin așa arată o monitorizare realizată de portalul Mediacritica al Centrului de Jurnalism Independent (CJI). Publicarea sistematică a falsurilor nu este întâmplătoare, spun experți în domeniu, ci mai degrabă este corelată cu apropierea alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie.

CJI a monitorizat 61 de canale, dintre care 28 aparțin unor surse media sau influenceri, iar 33 sunt administrate anonim, inclusiv patru create simultan cu postări identice — un indiciu clar al unei activități coordonate.

Printre falsurile propagate pe conturile de telegram se numără afirmații halucinante precum:

•    „Manuale LGBTQ+ distribuite profesorilor din Ocnița” — de fapt, un video manipulatoriu cu o broșură străină prezentată fals ca material didactic local.
•    „Militarii de la exercițiul ‘Scutul de Foc’ trag pe ținte cu chipuri de soldați ruși” — imagini trucate folosite pentru a stârni anxietate și ostilitate.
•    „Forțe speciale NATO vor interveni în Moldova dacă PAS va pierde alegerile” — o poveste complet inventată, dezmințită oficial de Ministerul Apărării.
În total, aceste falsuri au acumulat aproape 250.000 de vizualizări în doar două săptămâni. Un singur fals – cel despre „kompromaturile” pe care Maia Sandu le-ar fi cerut împotriva avocaților Evgheniei Guțul – a fost publicat pe cel puțin zece canale, generând peste 73.000 de vizualizări.

Această situație contribuie la un mediu informațional toxic, în care nu doar adevărul e atacat, ci și capacitatea cetățenilor de a lua decizii raționale este subminată, susțin autorii monitorizării.

Avalanșă de dezinformare survine într-un moment decisiv pentru Republica Moldova, așa că instituțiile naționale și partenerii externi au tras semnale de alarmă.

Falk Lange, șeful Oficiului Consiliului Europei în R. Moldova, avertiza recent că alegerile de la 28 septembrie „pot fi marcate de un val de dezinformare și tentativă de cumpărare a voturilor” – fenomene deja întâlnite în trecut. 

Acum câteva luni, Daniel Vodă, purtător de cuvânt al Guvernului, a declarat că Federația Rusă a investit 200 de milioane de euro în propagandă și dezinformare în R. Moldova și că „acești bani ar fi putut susține construcția de școli și modernizarea spitalelor”.