Fraudarea alegerilor și acapararea puterii în Găgăuzia este scopul urmărit de mai mulți exponenți ai politicii din autonomie, unii dintre care sunt sub influenta lui Ilan Șor. Acesta este una din opiniile exprimate în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație cu subiectul „Situația din Găgăuzia văzută din interior. Soluții propuse de liderii locali. Rolul tinerilor în procesele democratice”, organizate de Centrul de Investigații Jurnalistice. Totodată, participanții au subliniat că principalul instrument la care apelează aceștia este dezinformarea și alimentarea atitudinilor ostile între locuitorii din regiune și populația din restul țării. În acest context, este nevoie nu doar de informarea corectă a populației, ci de dezvoltarea gândirii critice a cetățenilor, astfel încât propaganda și dezinformarea să nu poată funcționa.

„Nu este scopul de a organiza alegerile conform legislației Republicii Moldova, scopul este unul – să-și aleagă propria Comisie Electorală Centrală și care este pericolul? Acest Consiliu Electoral Central al Găgăuziei, care va activa, va fi ales pentru cinci ani. În anul viitor noi vom avea alegerile în primărie și acest Consiliu electoral va cuprinde următoarele două alegeri. Șor, cu ajutorul majorității sale, încearcă să preia controlul asupra sistemului electoral pentru următorii opt ani, pentru că dacă va fi ales pentru cinci ani, va reuși să acapareze și alegerile pentru primărie care vor urma”, a declarat Serghei Cernev, șeful Oficiului Cancelariei de Stat în Găgăuzia.

Oficialul subliniază că aceeași componență a Consiliului electoral va organiza alegerile în Adunarea Populară (AP) și a Bașcanului Găgăuziei.

Cernev consideră că, chiar dacă alegerile vor fi organizate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova, Șor va câștiga cel puțin 25 de mandate. „Și după aceea, deputații vor începe să facă declarații împotriva țării. Vor crea aparența că apără împuternicirile Găgăuziei, dar, în realitate, vor atrage Găgăuzia într-o confruntare cu țara noastră”, a spus reprezentantul Cancelariei de Stat.

Serghei Cernev subliniază că aceste atitudini sunt alimentate de bani. „De îndată ce se termină finanțarea, vor merge înainte și oamenii vor avea o revelație și vor începe să demonstreze dragostea pentru această țară. Pericolul din Găgăuzia nu a dispărut, Găgăuzia este un focar în flăcări”, atenționează el, adăugând că în acest moment așa-numita elită politică locală are scopul de a menține tensiunile, pentru a atrage Găgăuzia în confruntare cu țara, ceea ce ar putea duce la ceea ce se întâmplă acum în Ucraina.

„În opinia mea, un asemenea volum de dezinformare care este răspândit în prezent în Găgăuzia nu a mai fost în nicio perioadă politică, în nicio perioadă electorală. Astăzi, oamenii sunt induși în eroare și aceasta blochează încercările ulterioare de a ieși din această criză. Astăzi, pentru a rezolva problema, este nevoie de demisia a una sau două persoane și cu aceasta de încheiat toate întrebările, pentru că ei nu sunt patrioți, ci sunt cei care execută anumite ordine pentru a lichida Găgăuzia. Niciodată nu s-a făcut mai mut decât acum pentru a lichida Găgăuzia”, a spus viceprimarul orașului Comrat, Stepan Cara.

Edilul consideră că, din ambiții personale, unii politicieni pun în joc autonomia Găgăuziei și Regulamentul autonomiei, dar acuză Chișinăul că ar urmări să taie din împuternicirile regiunii.

„Ei astăzi acuză Chișinăul că schimbă legea, dar fără schimbarea legii și fără a interveni în această situație, va duce, în primul rând, la eliminarea autonomiei noastre și, în al doilea rând, la destabilizarea în general a situației din țara noastră”, a declarat Stepan Cara.

Viceprimarul consideră că dezinformare care se revarsă în societate - prin intermediul mass-media și a activiștilor civici autodeclarați – trebuie combătură prin activitatea a mai multor instituții de media independente, care să ofere mai multe informații, mai multe detalii și explicații.

Igor Ianac, membru al platformei de dialog Civic din Găgăuzia, consideră că unii membri ai Adunării Populare nu înțeleg că Găgăuzia este parte integrantă și inseparabilă a Republicii Moldova, cu un cadru legislativ unic și „cel mai important, nu toată lumea înțelege că pasivitatea instituțională și juridică a Găgăuziei este un ucigaș tăcut al autonomiei”. El subliniază că lipsa deputaților de la ședințele AP este o inacțiune ilegală, care încalcă grav drepturile constituționale, inclusiv dreptul de a alege și de a fi ales.

„Cred că această situație ar putea duce, în primul rând, la interferențe externe. Cel mai probabil, unele chestiuni vor fi rezolvate pe calea instanțelor judecătorești, inclusiv prin decizii ale organelor electorale centrale. Aceasta este o măsură extrem de nedorită. Deputaților Adunării Populare a Găgăuziei li s-a oferit și li se oferă posibilitatea de a lua anumite decizii în mod independent, dar vedem că acest boicot, această pasivitate, este legată de o anumită influență externă”, a declarat Ianac. El a conchis că statul, în calitate de subiect activ, este obligat să instaureze ordinea constituțională pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

O mai bună reziliență în fața dezinformării, comparativ cu persoanele în vârstă, o au tinerii din Găgăuzia, care au oportunitatea, grație programului Erasmus+, să vadă alte țări, modul de trai și de gândire a cetățenilor altor țări, consideră Ludmila Fedotova, Prorector pentru Știință și Relații Internaționale, Universitatea de Stat din Comrat. „Avem acorduri cu multe universități atât din Europa, din Turcia. Tinerii merg acolo, văd starea țării, situația politică, văd cum trăiesc tinerii și se întorc cu o perspectivă ușor schimbată. Ei văd procesele democratice care se desfășoară în aceste țări”.

Prorectora spune că majoritatea studenților gândesc diferit față de populația mai în vârstă din Găgăuzia și vor să trăiască, firește, într-o societate liberă, fără corupție. Ea a adăugat că Universitatea din Comrat organizează diverse evenimente pentru a informa studenții inclusiv despre corupție și dezinformare, cu participarea specialiștilor instituției și a experților invitați.

Jurnalista Elena Celac, consideră că rândurile jurnaliștilor onești, care activează conform codului etic și normelor profesiei, se lărgesc, însă aceștia trebuie să facă față unui întreg șir de provocări.

„Inițial, unii politicieni nu răspundeau la întrebări. Apoi, după investigații, au început anumite presiuni verbale, acțiuni de discreditare, precum „nu înțelegi nimic” și, desigur, a început sexismul”, spune jurnalista.

Șirul provocărilor continuă cu refuzul de a oferi comentarii, acuzații de minciună sau fals sau că materialele ar fi scrise la comandă, toate urmărind a discredita și de a distruge încrederea față de jurnalist.

Elena Celac subliniază că, în timp ce dialogul între autoritățile centrale și Adunarea populară a Găgăuziei este în criză, comunicarea între studenți, între cetățeni se desfășoară activ, „ceea ce este minunat, pentru că tinerii și cetățenii obișnuiți nu ar trebui să sufere din acest motiv. Deoarece disputele politice nesfârșite ne distrag atenția și ne împiedică să dezvoltăm alte chestiuni”. Totodată, numărul mare de crize care se întâmplă impulsionează jurnaliștii să cerceteze cu o mai mare atenție informațiile, să verifice sursele, detaliile, încât să ofere informații corecte publicului, consideră jurnalista.

Clubul Jurnaliștilor de Investigație este organizat în cadrul proiectului „Reziliență în fața dezinformării: Jurnalism de investigație pentru o societate mai puternică”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova, cu suportul financiar al Globsec și Uniunii Europene.